13,950 matches
-
-s uitate de un an. Mă las condusă de venirea vieții, La mine-n prag cu genele-i de vis. Mă desprind de-mbrățișarea gheții... Și inima-mi spre soare mi-am deschis. În mine-n muguresc din nou salcâmii, Câmpiile se oglindesc în ochii mei... Iubite, crede-mă, nu am vedenii! Acestea toate eu le văd prin ochii tăi. Și dacă iar în lume natura reînvie, Și dacă mai luptăm să ne iubim... Să facem primăvara sărbătoare, Și bucuria vieții
CÂNTĂ SUFLETE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marina_glodici_1486984970.html [Corola-blog/BlogPost/382989_a_384318]
-
2014 Toate Articolele Autorului În podgorii desfrunzite, numai crucile se văd, de araci și joarde frânte. Să aștepte un alt rod. Pomii cu brațele goale, lăcrimând privesc spre Cer. De a morții resemnare în frunzele care pier. De la munte la câmpie, viața în vis așteaptă Primăvara să învie într-o altă etapă. Dar în natură domnește rece vânt vijelios. Iar ploaia nu contenește să cearnă Cerul noros. Toamna își scrie cuvântul pe destine omenești, vieții rătăcind avântul în ai timpului nămeți
RESEMNARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415305477.html [Corola-blog/BlogPost/384276_a_385605]
-
în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace risipesc o sanie alunecă stafie cioplesc copite-n ale gheții scuturi doi zurgălăi presară pe câmpie un vals sonor dansat parcă de fluturi *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: vals de fluturi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423555460.html [Corola-blog/BlogPost/382323_a_383652]
-
Sa. Îngerii, și-au fluturat aripile semn al înțelegerii acestor mesaje și a coborât fiecare pe raza sa strălucitoare dăruită de soare. Ajunși pe pământ, vedeau ce fac oamenii; cercetau pădurile și munții împodobiți cu arbori falnici, dealurile, apele și câmpiile. Ascultau vorbele lor urmărindu-le cu interes gândurile. Pe când pluteau ei așa în apropiere de mănăstiri ori locuri cu multă liniște, într-o seară au auzit înălțându-se către cer glasul subțire și tremurat precum un firicel de fum, al
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
un vis. Cu fața în lanul cel verde cu flori, Inima-mi bate a nădejde, a rugă. Simt pașii iubirii cu a ei sacri fiori... Ce cu dor împletesc o cunună. Privirea cuprinde seninul ceresc, Cald mă salută și macii câmpiei. Cu tine mi-e bine chiar și în vis... Iar vara-i o parte din veșnicie. Cluj Napoca 09 iulie 2016 Referință Bibliografică: Iubesc / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2017, Anul VI, 09 iulie 2016. Drepturi de Autor
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1468089145.html [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
de către profesorul Viorel Mortu, cel care în urmă cu puțin timp a lansat volumul ,,Fănuș Neagu: Povestirile magice” dedicat operei fănușiene. Acesta ne-a reamintit câteva din gândurile marelui scriitor, pentru care nimic nu era valoros dacă nu era din Câmpia Bărăganului. A vorbit despre Fundația Fănuș Neagu, despre proiectele ce la va dezvolta aceasta, printre care proiectul ,,Prietenii lui Fănuș Neagu”, ce va publica semestrial în reviste, materiale despre marele scriitor, precum și un concurs literar de creație. Câteva cuvinte au
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
Aripi voiau să-mi pună să zburăm împreună, Apă-n cioc mi-au adus când setea îmi căuta umbră și de copaci mă lega, până m-a chemat frunzișul unui pârâu. Voi m-ați purtat pe drumuri de praf prin câmpiile arse deși nu v-am vrut. Vă știu, încă mai sperați cu vorbe amăgitoare, nedrepte, să-mi puneți pe umăr crucea de piatră. Îmi nesocotiți cuvintele ce-n suflet le scriu și-n urmă rămân șiraguri de păsări cântătoare. Referință
ARIPI VOIAU SĂ-MI PUNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1476740604.html [Corola-blog/BlogPost/376292_a_377621]
-
Știri 7-8 iunie Câmpia Libertății! Pe Câmpia Libertății, în zilele de 7 și 8 iunie 2014 va avea loc o mare adunare a îndrăgostiților de muzică, libertate și pofta de viață. Blajul, “mică Romă a Transilvaniei”, devine centrul atenției generale și prinde viață la
Blaj Alive 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6964/blaj-alive-2014 [Corola-blog/BlogPost/98960_a_100252]
-
Știri 7-8 iunie Câmpia Libertății! Pe Câmpia Libertății, în zilele de 7 și 8 iunie 2014 va avea loc o mare adunare a îndrăgostiților de muzică, libertate și pofta de viață. Blajul, “mică Romă a Transilvaniei”, devine centrul atenției generale și prinde viață la Blaj aLive: două
Blaj Alive 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6964/blaj-alive-2014 [Corola-blog/BlogPost/98960_a_100252]
-
atenției generale și prinde viață la Blaj aLive: două zile de concerte și activități recreaționale organizate pentru a încântă peste 10.000 de participanți. Awolnation și Seether, invitații speciali din acest an, aterizează pentru prima data in România direct pe Câmpia Libertății. După mai bine de o decadă de activitate și cinci albume lansate, Seether a demonstrat că este una dintre cele mai consistente, versatile, ambițioase și de succes trupe de post grunge și rock alternativ din lume. Cu milioane de
Blaj Alive 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6964/blaj-alive-2014 [Corola-blog/BlogPost/98960_a_100252]
-
vară Nici prin cap nu mi-a trecut că mâine poți pleca și în urma ta vor dispărea decenii de amintiri cu noi pe când eram copii și ne iubeam pe ascuns. Tu săreai fereastra desinvolt, ca o căprioară ce aleargă pe câmpii, eu stăteam sub un nuc și așteptam să vii. Ce prostii puteam să ne mai spunem toată noaptea stând sub nucul aceal umbros și întunecat, eu am uitat de mult. N-am apucat motiv spre a ne reaminti, doar gândul
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Vezi stelele cu raze argintate ce lunecă pe frunți de singuratici tei? O, câte ceruri lumina lor străbate să vină să se așeze-n ochii tăi! Tu ești frumoasă ca o zi senină, ca o câmpie vălurită de căldură, în suflet porți aprinsă o lumină ce nu cunoaște margini, ce nu cunoaște ură. Tu ești potir cu cel mai dulce vin, o floare ce acum e-mbobocită, zâmbești și unui crunt destin, nimic n-aștepți, decât să
FEMEIE TÂNĂRĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1458736519.html [Corola-blog/BlogPost/348613_a_349942]
-
de-adâncuri și-nțeles. Nu planuri înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul devine rai, zboruri descind și-i nimbează nemurirea; câmpiile și munții încep să prindă grai, bucuria le înflorește-n timp devenirea. Și atunci când, singuri, urieșesc destine, iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os; din stăruintă și nesupuneri tot mai line oamenii îsi rotunjesc un vis frumos. Referință Bibliografică
MEDITAŢIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1480002953.html [Corola-blog/BlogPost/376008_a_377337]
-
După 1989, televiziunea s-a năpustit pe el. Dădea bine pe sticlă. Nu mai era Petre Țuțea cel adevărat. Era doar o umbră. Dar umbra vârfului. Omul poate declanșa furtuni în depresiunea Carpaților sau poate aduce răcoare zilelor fierbinți din câmpia Dunării. Referință Bibliografică: Petre ANGHEL - FILOSOFUL PETRE ȚUȚEA, DAR NU ÎN CĂRȚI / Petre Anghel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petre Anghel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
apărându-se din răsputeri. Însă zilele le erau numărate, perșii aveau o oștire numeroasă cu care se pregătea să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum îl dezmierdau necazurile. Chinuita făptură care avea pe
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cu apă sau o coajă de pâine erau acum de negăsit, pesemne părăsiseră căsuțele lor sărăcăcioase ca să-și scape sufletele prin cine știe ce alte locuri. Tragodas prefera să-și ducă zilele în lumea mai umilă și mai înțelegătoare a satelor de câmpie decât în cetatea fastuasă a regelui Agatos, unde mai fusese el de câteva ori, dar unde treburile cerșitului îi mergeau nespus de prost căci, de cum apărea în cetate, ba era luat la bătaie de alții din breasla lui, ba era
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de frica pe care o simțea că pătrunde în el. S-a aruncat numaidecât
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
în fire. Încercând să se ridice, reuși în cele din urmă să iasă din amorțeală, își puse traista goală în dreptul pieptului drept pavăză și cuteză să se apropie, încetul cu încetul, de corturile din fața sa. Întunericul cuprinse, puțin câte puțin, câmpia, colinele și vâlcelele din jur. Se aprinseră și câteva focuri în tabăra perșilor, roșii, înalte, pălăitoare. Tragodas, care se temea și de umbra sa, era speriat de toate aceste lumini, dar se temea și de boscheții întunecați de pe coline. Oricum
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
ce își deschide bulbul, ptr.a primi o hrană-sevă, coroană nestemată-augurul. Orhideea violeta, elegantă și cocheta, așteaptă-n zorii zilei, soarele cel cald,dat copilei. Trandafirul din Șaron, o floare rară,albăstruie, care-mi preface dimineață, într-o culoare curcubie. *** Câmpii deschise O poiana de flori rare, dezvelite sub raze solare, descrețesc frunțile bătrânilor înțelepți, ce-și caută tinerrețea pierdută, undeva în prezentul floral... Amintirile,euforismul, surâsul mai dulce decât dulcineea, se reîntorc spre poieni, dezvelind istorii; scriind-o pe a
TRANDAFIRUL DIN ȘARON de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1469384220.html [Corola-blog/BlogPost/381681_a_383010]
-
în vedere imensele foloase (de la cele economice până la cele curative și estetice) pe care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele de secetă. Și cum instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
dau moștenire. Ură-avea pe-împărat și-l cuprinse mânia. În sclipirea din ochi strălucea lăcomia, E-împărat, gândi el și-o să-și ție cuvântul Am s-alerg neîncetat și-am să-i iau tot pământul. După zile și nopți, munți, câmpii și ponoare Străbătând fără preget, prin arșița de soare, Prin răcoarea din nopți, nemâncat, nedormit, La o umbră de pom, într-un câmp, s-a oprit. Prea sleit de puteri n-avu timp să mai vadă Că și frunza din
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
române căci din nou limba română în cuvinte mici apune hai să dăm mână cu mână Să cântăm de nu-i prea mult taci și tu că eu te-ascult poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale * Fănuș Neagu este câmpia buimacă a literaturii române: se învecinează doar cu cerul. definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * MihaiEminescu este țara a cărei capitală este România. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme Referință Bibliografică: Costel Zăgan despre România / Costel Zăgan
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
scurtă, în timp ce fata îl ajută să-și scoată pantalonii și tricoul. Cu mâinile tremurând de excitație, Mircea desfăcu capsele sutienului, lăsând liberă frumusețea sânilor, ce fremătau de nerăbdare. - Ce frumos miroși! Parcă ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă trupul atletic al tânărului. Doamne
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți În pădurea rămuroasă Uluiți de frumuseți. Le-a fost dor, iar bucuria E prea mare, că se-ntrec Să îmbrace-n cânt câmpia Și întreaga zi petrec! Referință Bibliografică: GRAURII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1506, Anul V, 14 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1423906693.html [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]