4,593 matches
-
de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
afară apucă la „fics” obiectul pierdut, înmânându-i-l acestuia atât de repede că nici nu observase reproșul vag din privirea băiețasului ... I-l înapoie cu „urechiușele” gata să primească din nou ața pe din două de in sau din cânepă pentru cusut lucruri de pielărie. Îngână, surprins de blajin și pentru întâia oară ca și cum s-ar fi ferit: „Băiatul, taichii!..., umflându-se în pene ca după cine știe ce înfăptuire măreață și renunțând la abordări costelive, sentențioase pe care le folosea mai
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
2016 Toate Articolele Autorului Noi suntem goana după care se ascunde săgeata în cuvânt. UITAREA Mi se spune că lumea a uitat de vreme, a uitat de timp și de miracolul vorbirii. Vremea, așa cum este ea s-a ascuns în cânepă și a săpat șanțuri adânci memoriei în iluzia cântecului de primavară. A trecut de veac și s-a proptit în secol, în drumul clipei către tufa de mărgăritar. Mi se spune că vara e aproape și îmi va ajunge timpul
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1462274329.html [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu le dădeai mai mult de 18 ani de fiecare, deși aveau puțin peste douăzeci. Purtau niște rochii lungi, din fâșii de cânepă semitransparentă, legate la mijloc cu niște curele împletite din piele neagră. Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
c-atunci adio profit, ci să-și sporească necontenit încasările prin creerea iluziei de vindecare. Iată motivul real pentru care medicii nu recomandă bolnavilor medicamente ieftine și cu adevărat eficace, precum lămâia, măceșele, menta, bicarbonatul de sodiu sau uleiul de cânepă sălbatică, acesta din urmă realmente miraculos pentru inhibarea cancerului, ci în situații de acest gen de îndată recurg la chimioterapie, în egală măsură dezastruoasă pentru punga și ce a mai rămas din sănătatea sărmanului pacient. George PETROVAI: Credeți că într-
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1471578866.html [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
suflet veșmântul... Norii negri ori albaștri sunt mătasea dintre aștri și nectarul dulce-al florii, apa de la roata morii... Eu sunt cupa de lalea, sunt o gaură-n curea, închisorii o zăbrea și merinde în boccea... Sunt o apă curgătoare, cânepă pusă-n vâltoare, lacrimă la supărare, îngerul cu suflet mare.... Sunt nisipul ce respiră, chipul oglindit pe miră murmurul lăsat de liră, perla scoicii ca safiră... Sunt țărână pe mormânt, o șuviță grea de vânt, trup robit peste pământ, icoană
EU SUNT de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1464263579.html [Corola-blog/BlogPost/378965_a_380294]
-
o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
când colo totul e intricat țeapăn/ nu doar moartea aduce rigoarea de neabătut/ rigor mortis/ limitări ale gradelor de libertate hiene/ aferente traiului în comun pe planetă// nu doar tu ești prins de viu în urzeala asta/ în bătătura de cânepă aspră/ cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > NE VOM TREZI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ne vom trezi Vor să ucidă macii, că-i încurcă Și cânepă din care bună mea Făcea fuior, îl agață în furca Și pânze albe în război teșea, Vor să ne-oprească apă din izvoare Și biruri vor să pună pe fântâni, Ar trebui și razele de soare Cu taxă să le-
NE VOM TREZI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1468171232.html [Corola-blog/BlogPost/371309_a_372638]
-
e spaima de singurătate laolaltă cu nevoia de singurătate stau cuminți într-un colț ținându-se de mână ca două orfeline ciudate diminețile mele sunt murdare prelinse din fructele nopții praf de rodie azvârlit într-o doară peste semințele de cânepă - lasă-mă să te blestem și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396854161.html [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
seară de septembrie ca și acum, o seară caldă, senină. Răsărise luna și eu am dat o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar pe locul ăsta, unde ne aflăm noi acum — lopățica de rufe. Spălasem cergile de in și de cânepă și le întinsesem pe poiană, la nălbit. În amurg le-am strâns și le-am cărat acasă. Dar lopățica am uitat-o. Și m-am dus într-un suflet după ea. Am ajuns la râu și, la lumina lunii, am
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]