20 matches
-
formulă demagogică. „Împăratul cu pălărie”, așa cum i s-a spus de către țărani, că refuzase să i se pună coroana pe cap, de la care se așteptau multe. În anul 1781, o altă înrăutățire a țăranilor a însemnat și - Anularea dreptului de cârciumărit al iobagilor din Zlatna. Până la această decizie, aici, se putea vinde „acovita” - băutură de rachiu îndulcit cu miere. Și o altă „miedul” - băutură fermentată din miere. Astfel, la 24 mai 1782 la un târg din Câmpeni, moții au spart cu
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
vor și poposesc acolo unde găsesc să mângâie un suflet pribeag ce-și plimbă pașii pe nisipul umed al țărmului. - Nu știam că domnul Valentin are înclinații filosofice. - A fost profesor de filosofie în tinerețe, înainte de a se apuca de cârciumărit. - Frumoasă compatibilitate între cele două profesii. Eu de ce ar trebui să mă apuc mai târziu? - Cine știe? Poate de turism. - De ce neapărat de turism? - Dacă te măriți cu mine, nu-i firesc să lucrezi în același domeniu? - De ce nu în
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
vor și poposesc acolo unde găsesc să mângâie un suflet pribeag ce-și plimbă pașii pe nisipul umed al țărmului. - Nu știam că domnul Valentin are înclinații filosofice. - A fost profesor de filosofie în tinerețe, înainte de a se apuca de cârciumărit. - Frumoasă compatibilitate între cele două profesii. Eu de ce ar trebui să mă apuc mai târziu? - Cine știe? Poate de turism. - De ce neapărat de turism? - Dacă te măriți cu mine, nu-i firesc să lucrezi în același domeniu? - De ce nu în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496761479.html [Corola-blog/BlogPost/376615_a_377944]
-
Au ocupat mai întâi orașele și satele din Bucovina ca să treacă în Moldova și apoi în Muntenia, până la București. Ajungând în Bucovina și Moldova, evreii au acaparat comerțul și s-au extins la sate, spre a practica pe scară largă cârciumăritul. De aceea, aici avea să izbucnească răscoala țăranilor asupriți în anul 1907, răscoală care s-a extins în toată țara. Evreii veniți din imperiul austro-ungar (din Ungaria), dar nu numai aceștia, deși stabiliți permanent în România, se declarau "sudiți", adică
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
perioada de la Sfântul Gheorghe și până la Sfântul Mihail. După 1757, această perioadă s-a extins între 1 ianuarie și 8 noiembrie, timp în care se desfăceau două până la trei vase cu vin (cca 400-1200 litri), în restul timpului dreptul de cârciumărit revenind iobagilor. Iobagii mai erau datori față de puterea centrală și cu participarea la oaste, trebuind să dea la 60 de gospodării un cal cu călăreț echipat de luptă. La toate acestea se mai adăuga și multiplele taxe anuale pentru: pășunat
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
atunci 150; în 1913, însă, erau 287. Unele dintre ele erau restaurante, iar altele asigurau o bună parte din comerțul cu alimente și chiar cu mărunțișuri. De altfel, în secolul trecut, o serie de ramuri comerciale s-au desprins de cârciumărit, fără ca o separație completă să se producă până la primul război mondial. Una, desprinsă încă în prima jumătate a secolului, a fost „brașovenia”, înțelegându-se prin aceasta comerțul cu mărfuri de Brașov, sau, în general, din apus (în principal fierărie). Amintim
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
urmărirea domnului Moldovei Ieremia Movilă. După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din sat trebuiau să obțină o autorizație specială <footnote N. Grămadă, op. cit. p. 29 footnote>. Administrația austriacă a introdus taxa de pădure în 1786, a interzis lăuzitul în 1802, iar proprietarii de cai au fost impuși la prestație. Dreptul de cârciumărit era arendat, de obicei, unor arendași străini, de regulă evrei, care s-au strecurat în Bucovina după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774 și după ocupația habsburgică, despre care Vasile Balș spunea că „nu pot fi folosiți la nici o muncă, dar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu (acquavite) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țara Moldovii”, Își vindea povarna În 1706. La 1738, fiul acestuia, Herșcu Jidovul, era și el cârciumar la Focșani <endnote id="(43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din Moldova [opificium, praeter mercaturam et cauponariam, nullum exercent ]. Pentru aceste activități, evreii „trebuie să plătească o dajdie deosebită În fiecare an, mai mare decât cea obișnuită” [tributum annuum peculiare, gravius ordinario] (Descriptio Moldaviae, XVI ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se monopolul vânzării acestor băuturi <endnote id="(43, p. 30 ; 557, p. 11)"/>. Printr-un document din 1723 adresat Cancelariei Aulice Ungare din Viena, autoritățile din Comitatul Satu Mare se refereau la anumiți evrei care se ocupau de fierberea berii, de cârciumărit și de comercializarea băuturilor spirtoase În zonă <endnote id="(783, I, p. 135)"/>. Într-o adresă oficială din 1798, evreii din Oradea precizau faptul că „de șaptezeci de ani”, deci din anul 1728, de când au primit „permisiunea Măritei Camere Regale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zile se iau la Întrecere ambele sexe” <endnote id="(299, pp. 168-169)"/>. Darul beției nu era neapărat un produs al cârciumii ; mai degrabă invers. Din timp În timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tremens, și-i fac o viață de suferințe și dureri, de o mie de ori mai rea decât moartea ? Noi nu putem răbda să fie societatea noastră esploatată de asemenea monștri” <endnote id="(381, p. 442)"/>. Și pentru Mihai Eminescu cârciumăritul este activitatea reprezen tativă pentru evreul din România. În articolele sale, publicate mai ales În perioada 1876-1881, În ziarele Curierul de Iași și Timpul din București, Eminescu Îl acuză pe „orândarul evreu” că falsifică și otră vește băuturile spirtoase pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000 de oi, grofii mai încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la nesfîrșit, noi însă vom mai aminti numai câteva. Tot groful deținea și dreptul la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
societății în ansamblu 152. În analiza situației economice precare a Bucovinei, autorul memoriului releva între cauze, o relație comercială disproporționată cu vecinii, cu pierderi financiare serioase pentru provincie, arendarea moșiilor de către străini, numărul mare de evrei care se ocupau cu cârciumăritul prin sate, precum și instituirea unui regim vamal riguros, cu măsuri de combatere a contrabandei, prea puțin înțelese de locuitorii de la sate etc. Pentru ameliorarea comerțului și a economiei din noua provincie austriacă erau propuse o serie de măsuri ce aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-i primească pe an, ca asesor consistorial, abia însă după ce se vor fi fost reglementat veniturile mănăstirilor, reclamând faptul că domnul Moldovei își plătea mult mai bine ispravnicii. Atunci când generalul Enzenberg l-a îndemnat să ia în arendă dreptul de cârciumărit în orașele Cernăuți, Siret și Suceava, precum și în ocolul Câmpulung, acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de statutul său aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au rămas la Moldova. Vechii locuitori din Dorne care făceau parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a pășuna liber oile și vitele mari pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, duse în transhumanță, de la Sfântul Dumitru la Sfântul Gheorghe. Aceste drepturi le-au fost luate treptat de administrația austriacă a Domeniului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
azi o sută din vânzare, n-o pune sub saltea, dă fuga a doua zi la piață cu ea, cumpără ceva, adu la prăvălie. Iar mai vinzi, iar mai cumperi. Marfa nu se strică niciodată dacă știi s-o conduci. Cârciumăritul e ca la moară, macină într-una și te-alegi cu ce curge. Pierzi la unele, altfel nu se poate, curaj să ai, vin alte câștiguri. Numai în brâu să nu ții banii! Stere ascultase cu trei urechi. Pandele ostenise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
golise. Stere a tocmit un camion, -la umplut și iar a îndopat rafturile. Îi plăcea și Linei să aibă de toate, să cântărească, să țină socoteli cu creionul chimic pe hârtie 89 $i să dea restul. Se deprinsese. Era frumos cârciumăritul. O îmbăta și pe ea sunetul pieselor galbene de cinci lei, adunate în tejgheaua cea nouă de tablă. Câteodată își uita mâna în bani, mângâind alama sunătoare. Până vorbeau lucrătorii, îi așeza frumos, fișic după fisic, apoi îi răsturna pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
oameni de seamă și siguri de plată. Busuioc de altminteri lua parte și el la tocmeală, cât îi îngăduia negustoria, fiindcă era doar vorba de pământ, iar dânsul, ca orice om de omenie, tot numai pământ visa, că și de cârciumărit s-a apucat de nevoie și cu nădejdea să agonisească ceva, să-și mai cumpere câteva pogoane bune și să se facă om adevărat. Luca Talabă, un bărbat cât muntele, fost primar odinioară, îi adunase pe oameni la sfat. Țăranii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]