1,367 matches
-
închinat și venerării lor. Dacă nu ar exista Răsăritul Ortodox, Apusul catolico-protestant ar fi apus de mult. După sucombarea sub huni în anul 476 d. Hr., Apusul și-a ridicat pleoapele abia în secolul al XVI-lea, dar tot grație cârjei bizantine. Dacă pentru Răsărit, Constantinopolul a fost cea mai strălucitoare Catedrală a culturii și civilizației creștin-ortodoxe, Apusul îi datorează independența și forma de existență în care și astăzi mai pulsează: Dacă nu exista Bizanțul pentru a-i opri pe arabi
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ucideri între principi și principi, între monarhi și monarhi, între voievozi și voievozi pentru sceptru și coroană, între fii și părinți, între părinți și copii, între frați și frați, între clerici și clerici, între clerici și mireni pentru tiară și cârje, între biserici și biserici, între primaturi și primaturi, între biserici și confesiuni, între cruce și stea, între cruce și semilună, între aristocrați și aristocrați pentru blazon și tron, între ciocoi și ciocoi, între burghezi și burghezi pentru putere și moșii
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Institutul Cultural Român, Școala, Universitățile, Uniunea Scriitorilor, etc., care denigrează constant, pe programă, pe Fiii cei mai Aleși ai Națiunii. Și „fruntea” Bisericii, apăsată de coroanele mult prea încărcate de aur, rubine și safire, puse una peste alta, sprijinită în cârjele masive din aurul greu, se înconvoaie, tace ori pe furiș aplaudă denigratorii, care sunt colegii întru iluminare... Statul trebuie să fie la fel de creștin, pentru ca prin arta și puterea sa politică să de-a demnitate și autoritate Națiunii pe pământ și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
timp aveam eu să mă delectez cu această licoare a lui Bachus, pietonii care mă văd venind în viteză se retrag și totuși... Și totuși se încumetă un invalid, sărmanul de el, parcă-l văd ca acum, cu mâinile pe cârje și îmi barează drumul. Calc disperat frâna și aud cum mi se răstoarnă bidonul cu vin. Opresc, sar din mașină și fuga în spate. Când a văzut bietul de el cât de brusc am sărit din mașină, a fost convis
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
a fost convis că mă reped la el să-i aplic o corecție, că nici nu mai știu cât de repede și-a găsit adăpostul în tramvai. Păstrez și acum în minte toate detaliile fugii lui și țăcănitul precipitat al cârjelor sale pe caldarâm. Seara am băut și pentru el un pahar de vin, cerându-i iertare în gând, pentru cele întîmplate. Pentru siguranța circulației, stau uneori și mă gândesc că oamenii impulsivi și colerici ca mine, dacă n-ar trebui
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
sticla cu țuică, mai scuipă și zimbrii la pauză cîte-un sîmbure de vișină trasă în ciocolată, dar nimic din ce-a mai rămas bun în voi nu va înflori pe mormîntul făgăduinței. Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488316372.html [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
vrut să dărâme biserica Slobozia răspunsul patriarhului dat delegației trimisă pentru a-i obține asentimentul a fost categoric: „Spuneți-i domnului Președinte că are puterea să le demoleze pe toate dar nu cu consimțământul meu. Dacă o face eu depun cârja și plec la mănăstire. Spuneți-i că Patriarhul nu este un funcționar oarecare în Republică și acest lucru va fi cunoscut în toată lumea.” Demolările au început numai după moartea patriarhului Iustinian (26 martie 1977, la numai trei săptămâni după cutremur
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei în drept să descopere, prin actul critic, recunoașterea valorii! „Poeți, credeți-mă, el este totul:/ Pare un demon? Cine să-l alerge?/ Fără de el Amor în cârje merge,/ Sub duhul lui mă simt eparhiotul!// Rege îmi e, îi târnosesc complotul,/ Mormântul suferinței îl premerge,/ Din mintea lui fiorul nu se șterge,/ În sinea mea l-am poreclit „Despotul!”// Topesc cu lava neîncăpătoare/ Tăria gândului - pelinu-i dulce:/ De
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
o permanentă urcare, prin căutarea sublimului. Așa cum fizicienii caută o teorie unitară care să explice universul, artistul caută acel factor unitar, acea “particulă elementară” din care arta este zidita. În realitatea noastră materială, neputința ne face să ne rezeman pe cârje în exprimarea divinului și acestea sunt de fapt, niște extrapolări slabe ale unei alte realități, mult mai adânci, unde poezia nu are nevoie de cuvântul unei limbi, unde muzică nu are nevoie de zgomot... Nichita Stănescu a scris o adevarată
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
devenind utilă mai ales celui căruia i-a fost dedicată. Starea sa de sănătate s-a înrăutățit considerabil, la o vârstă fragedă. Suferea de dureri aproape continue, la vârsta de 24 de ani paralizează parțial, putându-se mișca doar cu ajutorul cârjelor. Dizabilitățile sale nu l-au împiedicat totuși să-și continue cariera științifică, Blaise făcând tot felul de descoperiri în matematică, precum „Triunghiul lui Pascal”, ori „Teoria Probabilităților”. Dacă Blaise excela în știință, sora sa avea geniul perfecțiunii morale. Exemplul surorii
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
pe care o pierduse cu aproape doi ani în urmă, când bărbatul iubit se transformase în fiară. Acum era liberă, va știi, ce să facă cu propria libertate? Va căuta, să învețe, să trăiască fără sprijin, să fie propria ei cârjă. Avea un serviciu, era primul pas spre libertate De a doua zi, după ce a instalat-o pe maică-sa în casă, a plecat la muncă împreună cu verișoara ei. Deși măturase toată viața, aici părea a fi stângace, dar cu răbdarea
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
-mi întorc privirea spre locul de unde se auzea o voce țipătoare de femeie sănătoasă și arțăgoasă. M-am apropiat. O doamnă, între două vârste, cu niște bagaje doldora la picioare, certa un omuleț pricăjit care se ținea bine între două cârje. - Nu vă mai satură Dumnezeu! Dar ce credeți voi, că banii cresc în copac? Eu muncesc pentru fiecare bănuț, nu ca voi, stați la mila altora! Omulețul, cu capul într-o parte și cu bărbia în piept, abia putea să
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
și la troița eroilor, dar făcea și alte treburi mult mai grele, plase de gard și câte și mai câte... Am vrut să plec, că setea nu mă lăsa, dar omul cu capul în piept, m-a lovit ușor cu cârja, voind să-mi spună ceva. M-am aplecat, să-l pot auzi. - Cum te cheamă? Eu nu te știu... - Nu mă știi, că am plecat de-acasă la 15 ani. Dar eu te știu; fratele tău a fost leat cu
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
de luptă dârză, de luminare și cinstire românească au fost starețul de la Suruceni (ulterior episcop de Ismail) Dionisie Erhan, devenit erou al unității naționale, care n-a strălucit decât prin dragostea sa creștină, bunătatea blândeții și lumina înțelepciunii dăruită tuturor. Cârja arhipăstăririi sale a fost făcută din lemnul care nu se îndoaie al dreptății: „Eu n-am dat niciodată îndărăt. N-am luptat pentru interese personale. Și de aceea am biruit totdeauna.” (Vasile Țepordei, op. cit., p. 411) Asemeni lui Dionisie a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
tristețe, nu mai avea albul pur al ninsorii proaspete și înțelegeam că-și plânge apropiata dispariție și se topea văzând cu ochii. Cum apuca pământul să se zvânte cât de puțin, luam cercul mare de la sobă, îmi eșterise cineva o cârjă dintr-o sârmă groasă și alergam roata, că tușa Rada văzându-mă odată, am auzit-o rugându-se; Dă Doamne, căldură la copii, adu Doamne mai repede primăvara! Când prindea puțin răgaz, mama pregătea leșie și osânză pentru săpun, cu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește prietenului său de la Iași intenția de a publica, împreună cu Ion Creangă, câteva povești, traduse din Pușkin, la care să se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
locuri dai de căpriori, încercări de susținere a tavanului care îți dă impresia că stă să se prăvălească. Dar și mai înspăimântătoare este o imensă spărtură în pardoseală, care te coboară în pivniță. Jos, pe pământ, zace omul-șotron, cu două cârje, aducând parcă o notă de hilaritate. Unde peretele lipsește, poți vedea mai departe, pe un alt perete, și care trebuie să fie totuna cu zidul exterior dinspre curte, o proiecție cu lucrări ale artistului. Expoziția lui Adrian Iurco este, cu excepția
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_adrian_iurco_p_dan_caragea_1372758304.html [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât de intensă ca în celelalte
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
dacă timpul crud și nemilos ne-ntoarce sentimentele pe dos punându-ne în față o oglindă în care vedem tristul adevăr, că nu mai arătăm a flori de măr și iarna-n sentimente ne colindă. Ce dacă anii ne oferă cârji, atâta vreme cât refuzăm dârji și nu vrem să urlăm în suferință, nu vărsăm lacrimi, nu ne văicărim, stăm în picioare și mereu zâmbim, chemând speranța-ascunsă în ființă. Ce dacă vremea e la asfințit. La început a fost un răsărit. Anatol Covali
CE DACĂ .... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1435255413.html [Corola-blog/BlogPost/352837_a_354166]
-
agață de tot ce-apucă. Te-ntristezi văzând pletele-ți cărunte. Ți-e chipul sculptat de ciudate riduri. Te doare că-n zări nu vezi niciun munte de-atâtea ziduri. Obosești prea des, ai în glas rugină, inima e-n cârji, te-nvinge-orice trântă, dar chiar dacă-n trup e-atâta ruină sufletul cântă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sufletul cântă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
SUFLETUL CÂNTÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444934965.html [Corola-blog/BlogPost/372552_a_373881]
-
Articolele Autorului A prins să ningă de ieri A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451906991.html [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
vrea ea de la mine? Acum, domnule inginer, nu mai are nici-un rost, mândruțul ei a ieșit din spital ca o găină capie ( doamne ferește, că nu-i vreau eu răul) cică are capul într-o parte și schioapăta, merge-n cârjă, ăia l-au pensionat de la șoferia lui, gradul trei, cu drept la alt servici, dar acum nici de portar nu mai e bun, am auzit că bate la parchet în urma noastră...L-a pocit soarta, domnule inginer!...” “L-a pocit
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
dau năvală pe pagina albă Iubito sunt mai a proape c-un vers Frate aici am șezut și-am plâns Din ochi și din celelalte organe disponibile Azi mă sinucid eu Cititorul mai poate aștepta Revoltă la re lanti în cârje Sub brad piticii melancoliei nu-și găsesc locul nici în somn Totuși când deschid o ușă cineva scârție ca o insulă Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: IMPOSIBILA ITHACA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IMPOSIBILA ITHACA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1419876469.html [Corola-blog/BlogPost/384432_a_385761]
-
sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje colindă munții plini de revoltă. Nici Gheorghe, nici Ion nu se mai ridică. Salcâmul de lângă fântâna sufletului n-a mai înflorit. Umbrele morții zidesc catafalcul plecării... Patima urii devine colind al iertării, iar Sângele temniței, rod pârguit pentru cules își
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]