25 matches
-
care diversitatea produselor care ar trebui să fie identice este apreciată. Cu mulți ani în urmă, în America unde abia făceam cunoștință cu calculatoare tinere dar mai răsărite, am fost rugat de o cunoștință să ajut un mic industriaș. Era cârnățar și procurase tot ce poate mecaniza munca, deloc ușoară, de preparare a cârnaților. Clienții se plângeau însă că acel cârnaț nu avea întotdeauna același gust și risca să-i piardă. Și nu era vorba de vre-un naș mai fudul
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472120605.html [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
accentueze elementele de bază. Printre acestea, un rol important revine competențelor care s-au dezvoltat de-a lungul timpului în cadrul unei activități, care - este important de subliniat - nu a constituit niciodată la Colonnata o specializare a muncii de măcelar sau cârnățar, ci o profesie independentă. Este suficient, de exemplu, să se ia în considerare capacitatea de selecție și preparare a materiei prime, la capacitatea de control a saramurii sau de reconstituire a acesteia, sau la exploatarea condițiilor de umiditate și de
32004R1856-ro () [Corola-website/Law/293176_a_294505]
-
asociază cu vremurile grele de Criză. Știi, copiii care vin pe capul bătrânilor și trăiesc cu ei în același apartament. Dar de ce să fie diferit în cazul lui Einhorn? De ce să nu fie și el la fel ca polonezii sau cârnățarii de pe stradă? Ar fi mai rău dacă Arthur s-ar simți diferit și l-ar ajuta pe prostul bătrân să creadă că i se cuvine să o ducă mai bine decât ceilalți din jur. Dar când lucrurile care se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
În volumul Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, volum coordonat de Lucian Boia, Anca Oroveanu și Simona Corlan-Ioan, Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așadar câteva aspecte legate de apariția, difuzarea, publicul și receptarea periodicului din Blaj. 1. Istoriografia problemei Învățătorul poporului a intrat În atenția cercetării În anul 1901, atunci când preotul Emilian Micu XE "Micu" a descoperit o colecție aproape completă „Între hârtiile cârnățarilor” din piața Lugojului, fapt semnalat imediat În gazeta lugojeană Drapelul, de către Valeriu Braniște XE "Braniște" . Notița ziaristului bănățean l-a determinat pe profesorul George Precup XE "Precup" din Blaj să caute acest periodic În bogata bibliotecă a canonicului Ioan Micu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patricienii pe care, când Îi Înțepai cu furculița, săreai, măi vere, Într-o parte, ca să nu te stropeas că cu zeama lor fierbinte, astfel de mititei și de patricieni gă seai la Ploiești, În cârciuma vestită a lui Potcoavă, starostele cârnățarilor și al grataragiilor, sau La Steag, cârciuma din Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru zvonul lansat pe piață că și-a vândut televiziunea: „și au făcut-o că ei se gândesc că procurorii, judecătorii ăștia sunt speriați de mine și, dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnățarii pe care-i prind la schimb de valută. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta“. Așa se raportează Vântu la stat și la lege. Ultima redută e postul TV. Justiția trebuie intimidată continuu, agresată și ținută la distanță
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de văzut, iar curioșii se uitau unii la alții de parcă s-ar fi Întrebat ce căutau acolo. — Ai oameni pe stradă? — Trei. Nu-l văd pe Dicelle, dar nu poate fi departe. A avut ideea să fie Însoțit de ucenicul cîrnățarului, care cunoaște pe toată lumea. El ar putea să-i indice persoanele străine de cartier. Ceremonia nu avea nimic trist, impresionant. Fiecare aștepta, la fel și Maigret. — Te duci la cimitir? Îl Întrebă pe Lecoeur. — Aș vrea să veniți cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
sosire. Pare nervoasă, neliniștită. Înainte de a intra În casă, s-a uitat la toți gură-cască ca și cum ar fi căutat pe cineva cu privirea. — Nu-l zăresc pe tînărul Dicelle. — Pentru că a găsit o fereastră undeva, de unde să privească Împreună cu ucenicul cîrnățar. CÎțiva oameni ieșeau din casă; mai intrară două persoane, dar ieșiră aproape imediat. Apoi șoferul mașinii mortuare urcă la volan. Ca la un semnal, patru oameni, destul de anevoie, scoaseră sicriul pe ușă și Îl așezară În mașină. Unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
unei herghelii la fel de numeroase. Lipsit de curaj, junele Arthur nu îndrăznește să-l abordeze imediat pe Byron și rătăcește prin Veneția pe urmele unui câine al străzii care nu-l duce însă la Palazzo Mocenigo, ci în brațele fetei unui cârnățar, de care se îndrăgostește, dar pe care o părăsește, poate și pentru motivul că italianca se arăta mult prea încântată de ideea de a-l vizita pe afemeiatul poet („teama de a fi încornorat”). Părăsește totodată și Veneția, fără a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
încornorat”). Părăsește totodată și Veneția, fără a-l întâlni pe poet, nici acum, nici altă dată, însoțit doar de câinele lui, din care își va face legatarul universal. Deși nu-l condusese la Byron, cum era firesc, ci la fata cârnățarului înamorată de poet. Destin deloc plictisitor pentru un filosof al plictisului ca Arthur Schopenhauer! Bunicul din America E vorba de Paul Rosenberg, faimosul colecționar și negustor de artă, bunicul Annei Sinclair, jurnalista de televiziune de până mai ieri, celebră azi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
a mai făcut Patriciu de două ori. S.O. VÎNTU: Și au făcut-o că ei se gândesc că procurorii, judecătorii ăștia sunt speriați de mine și, dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnățarii pe care-i prind la schimb de valută. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am și fost eu în interviu, lăudându-mă cu banii mei că, de obicei, după cum bine știi, n-o fac".
De ce a fost băgat şi Geoană în stenogramele oferite presei din dosarul Vîntu () [Corola-journal/Journalistic/49667_a_50992]
-
Italia a stabilit un nou record pentru cel mai lung cârnat din lume, record deținut anterior de România, datorită unui cârnățar din orășelul Penne (centru), care, împreună cu nouă colegi, a făcut un cârnat lung de aproape 600 de metri, relatează agenția Ansa citată de AFP. După terminarea lui, cârnatul a fost măsurat oficial de un notar (597,80 metri) și vândut
Italia bate recordul României la cel mai lung cârnat: 600 de metri () [Corola-journal/Journalistic/70479_a_71804]
-
rezemat de zid și cânta hore. Câteodată o schimba pe doină. Cu o înfățișare care arăta că nu-i pasă de nimic, cu degetul, plăcintarul ți-l arăta pe Voicea. Sau tot așa de bine puteai să-l întrebi pe cârnățar. Acesta vorbea de unul singur și, subțiratic și șăgalnic, cânta și el cântece fără perdea. - Hai, moșule, dă mai repede cârnațul că mașteaptă omu-n drum. - Dacă m-ai făcut moș, am să vin să te moșesc, fa. - Vin’ desară. - ’Te
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
moș, am să vin să te moșesc, fa. - Vin’ desară. - ’Te, ’te ! Pe mine mă cheamă toată ziua Neculai și dumneaei mă face Moișă. Dute, Ghiță și-mi dă pace. Hai, Catrină, ce stai fa, scoate francu’, dă-l încoa. Cârnățarul te îndrepta la sigur, căci crâșmele din obor se aflau chiar în priveliștea sa. - Voicea ?... Acum pute la Roizen. Sau : nu s-a trezit de ieri, e sub masă la Bacalu. Voicea era cel mai gras bărbat din târg : lat
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
o netezisem Înainte de a i-o Întinde doctorului Zscharnack, care nu-și pierduse totuși cumpătul. Se ridicase În picioare ca s-o pună pe birou și Îmi spusese: — Adu-mi cartea completă. O să mă intereseze. Probabil că pacienții fii de cîrnățari Îi aduseseră deja o porție de cîrnați de la munte sau de jambon de Parma? Și el ce le răspunsese? — Aduceți-mi jambonul Întreg. A doua zi, i-am Încredințat exemplarul meu tipărit pe hîrtie whatman din Copilăria copiilor mei. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aur. Le-a dat instrucțiuni să asimileze stilul și tehnicile atelierului de arhitectură Stanford, White & McKim și i-a avertizat să nu se deranjeze să-i bată la ușă cu un proiect pe gustul celor pe care el Îi numea „cîrnățari și fabricanți de nasturi“. Un an mai tîrziu, cei trei arhitecți s-au prezentat În somptuoasele Încăperi de la hotelul Colón pentru a-i Înfățișa proiectul. Jausá, Însoțit de mulatra Marisela, i-a ascultat În tăcere și, la sfîrșitul prezentării, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
rece și umedă. [...] M-am săturat de toate minciunile spuse de nelegiuiții vremurilor noastre. Oare cum pot să spună că viața poporului este îndestulată și frumoasă, când el geme în robia și mizeria cea mai neagră? Cum pot să scrie „cârnățarii” de poeți și prozatori că viața poporului este așa de fericită cum n-a mai fost niciodată? Ce fel de români sunt aceștia? 4-XII-955. [...] În seara aceasta când împlinesc 18 ani și când vă scriu vouă această scrisoare îmi arunc
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
rece și umedă. [...] M-am săturat de toate minciunile spuse de nelegiuiții vremurilor noastre. Oare cum pot să spună că viața poporului este îndestulată și frumoasă, când el geme în robia și mizeria cea mai neagră? Cum pot să scrie „cârnățarii” de poeți și prozatori că viața poporului este așa de fericită cum n-a mai fost niciodată? Ce fel de români sunt aceștia? 4-XII-955. [...] În seara aceasta când împlinesc 18 ani și când vă scriu vouă această scrisoare îmi arunc
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
suflete decât în celelalte trei sferturi, ale creștinilor, unde înverzesc copaci și crește liniștea cu cât grădinile se măresc. În desimea aceasta a lui Israel, doar în Broscărie s-au pripășit câțiva români, funcționari mici, odagii, și puțini nemți; un cârnățar, câțiva dubălari. Încolo, pe ulița mică, pe ulița jidovimii, pe ulița școalelor, pe ulița strâmbă - se înmulțește, crește și furnică în lumina soarelui un popor sărac, care-și duce încovoiat năcazurile, își vorbește netulburat jargonul și se închină Dumnezeului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
macaroana: Lasă, măi bade, că ai lucrat dumneata în tinerețe pe săturate la ea. Află că o duce bine de când i-au venit feciorii gata școliți din Austria. Unu-i mecanic la Întreținere parc auto și al doilea-i maistru cârnățar la Abator. Dacă vrei, te mai poate tunde, că de bărbierit, nu mai bărbierește. Asta-i! Fost-ai lele când ai fost și făceai păcate-n post! Numai ce a auzit acest fost repetat, bădia Cazanciuc a tresărit la gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Profesorul de naturale. „Și nici șarlatanie, am spus-o și altădată.” „Omul acesta e mai inteligent decât credem... Pitpalacul... Ani de-a rândul nici nu l-am băgat în seamă... Un ceasornicar, acolo... Așa cum avem un fierar, un croitor, un cârnățar... Habar nu avem de semeni... Pe urmă ne mirăm că prietenul nostru cel mai bun ne-a trădat - și ce fidel ne era! -, că vardistul fură - și doar îl vedeam cu toții cum ne păzea avutul! -, că propriii copii ne mint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
când aveau treburi. Omar se-ntrista, fiindcă el îndrăgea armăsarul și, alături de mâța Eleonor, îi părea un spirit al lanurilor, al „grădinii arabului“ și al întinsului cvartal de case. — Smintiți superstițioși! spunea Veterinara, priponindu-l sub nuc, tocmai ca nici cârnățarul, nici antreprenorul de morți să nu-l aibă sub ochi. Godun, în schimb, care se îndârjea să ajungă primar, făcuse din el o emblemă electorală și-l pusese în orice afiș, în graffitiurile care murdăreau garduri și care îndemnau: „Votează
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și pentru decizia în direcția unei interpretări ironice, depreciative sau valorizante: Despre SC TCE 3 Brazi, firma lui Culiță Tărâță, stăpână pe 57.000 de hectare din domeniul public al statului [...] ați mai citit la noi în revistă pe vremea cârnățarului de Remeș (AC, 11, martie 2008, p.19) În Europa, Romania este asimilată cu Hagi, nu cu ciobanul de GIGI (www.sport.ro, 2006) Îl vedeți pe ciobanul de Becali într-un mediu rafinat ?!!! Credeți că s-ar simți bine
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]