61 matches
-
n-o să-mi iert toată viața. Că n-am fost în stare să-l vizitez mai târziu și să-i cer iertare pentru acea greșeală. Nici nu ne-a mai dus la câmp să ne arate ce a ieșit din „cârteala” noastră. Deși...era evident ce putea să iasă. Că... așa-i firea păcătoasă a omului. Lesne a ne codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
români. Că limba română este buletinul lor de identitate în orice colț de planetă. („o, vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu!”, spunea odată poetul). Iartă-mă, Sfântă Limbă Română că, în loc să-ți aduc flori la sărbătoarea ta, vin cu lacrimi și cârteli. Nu sunt un morocănos, ci sunt puțin trist, că românii sunt așa cum sunt, că Maica noastră România nu este așa de dodoloață pe cât este de frumoasă și bogată, dar cu fii săraci, veșnic dezbinați și împrăștiați prin lume. Fii, care
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
viața grea pe care o trăiesc muncind. Ei se bucură de rezultatul muncii, de mulțumirea sufletească a operei lăsată în urmă, chiar dacă această operă nu sunt decât bebelușii aduși pe lume, educați și învățați să muncească, fără cârciumă, minciuni și cârteli. Ei trăiesc spre a munci și a perpetua specia. Ca animalele ați zice. Și ce e rău în asta? Omul are, în special astăzi, multe de învățat de la animale. Măcar cinstea și verticalitatea. Și animalele o duc tot mai greu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1473065374.html [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1473065374.html [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
cine-i pro și contra, cine e neutru? De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Referință Bibliografică: Cârteli / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2075, Anul VI, 05 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1473065374.html [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
al nou alesului nostru Președinte”? Țineți neapărat că acesta să ajungă în rai prin convertirea la ORTODOXIE? Eu nu sunt lacom. Etică supta la sânul mamei este bazată pe munca asidua zi de zi, mulțumindu-mă cu rezultatul ei fără cârteli. Ce folos aș avea să consider, în sufletul meu, ca valorez mai mult decat îmi oferă societatea, singura în drept să aprecieze calitatea și cantitatea muncii depusă de mine? Nu va dati seama că mi-aș amari singur zilele fără
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416910042.html [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
ne-a adus mai multe învățăminte, atât pentru popor, căt și pentru întreaga clasă politică: -cetățenii atât din țară, cât și din diaspora, și-au dat seama că nu rezolvă problemele țării cu lehamitea față de politicienii infractori, nici cu tânguieli, cârteli și înjurături pe marginea șanțului, sau la cârciumă, ci prin mobilizare și participare efectivă la putere, conștientizând că asta se realizează numai cu forța votului lor, atunci când sunt uniți. Că vocea lor se face auzită de politicieni numai când aplică
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417123828.html [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
Reține. Un adevărat om, cinstit și drept, indiferent dacă este bogat sau sărac, nu-ți va cere niciodată să face ceea ce nu te îndeamnă inima ta cinstită. Deie Domnul să mai ai în viață cale lungă, cu muncă și fără cârteli. Domnul Dumnezeul Tău va avea grijă să-ți dea și clipe fericite. Dar ajută-l. Fă ceva pentru viața ta. Referință Bibliografică: Călătoria vieții / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1226, Anul IV, 10 mai 2014. Drepturi de
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399741582.html [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
pâinea oferită cu atâta drămuire și „motivată” zgârcenie de puternicii zilei, zice-se, din înalte „rațiuni de stat”!. Cartela(bonul) era identitatea și măsura zilnică a zbaterii pentru supraviețuire, într-un timp când făloșenia făcea „casă bună” cu pliscul închis, cârteala generalizată, pizmuirea celui care cu alte surse sau mijloace (!), căuta să trăiască mai bine (aici binele, pretențiile și comoditățile pot fi standardizate, ca și sărăcia!). Nu iau în discuție natura lor, dar nici nu pot uita umilința de a sta
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
date despre autor: nu exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
luminiscente), turnat în Praga ocupată. Consilier l-a avut pe un membru al SD-ului (serviciului de securitate) Sturmbahnführer-ul SS Eweler, frate al actriței Ruth Eweler. În scurt timp însă von Cziffra a fost dat afară din studio din cauza unor cîrteli împotriva regimului nazist. Apoi a fost arestat de serviciul din Praga al Gestapo-ului (în clădirea numită Palatul Pecec, unde Gestapoul își avea sediul). Urma să execute o detenție de șase luni în închisoarea pragheză Pankrác. Potrivit propriilor sale istorisiri
Géza von Cziffra () [Corola-website/Science/316784_a_318113]
-
la Sarajevo, printre explozii, riscând să se întoarcă bucăți, și deși numai când te uiți la el îți vine să crezi că a fost nu atât ca să vadă, cât ca să fie văzut, narcissisme oblige, tot o lași mai moale cu cârteala, fiindcă ți s-ar putea replica: "Du-te și tu, și n-ai decât să te fotografiezi și nud". În al treilea rând, opinia publică, încarnare a bunului simț impersonal și nu ecoul beției proprii, îl pândește la colț și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
n-ar fi ocupate, de la răsăritul soarelui până binișor după apus, de eterna grupă vigilentă a pensionarilor. Ca-n poveștile cu paranormali, deși se mai întâmplă să moară, ei rămân nemuritori la punctul de observație! Cititorul sătul de nesfârșitele mele cârteli se va întreba: "Dar ce ai făcut tu ca să schimbi toate acestea?" Mulțumesc de întrebare! Ceva-ceva am făcut. De pildă, vreo două sezoane am săpat, am însămânțat iarbă, am fixat în jurul dreptunghiului verde un gărduleț de sârmă, am udat micul
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
regele polon, iar relatarea sa este confirmată de cel mai autorizat personaj s-o facă - hanul tătar. Baltazar de Piscia mai relatează că, în momentul în care Ștefan a pornit spre Dunăre în întâmpinarea turcilor, „Printre ai săi nu lipsiră cârtelile, căci îl urmau în luptă de doua luni, în vreme ce tătarii robeau femeile și copii; iar când prinse de veste că unii pleacă pe ascuns, având temere că de-or pleca așa din luptă, n-ar mai putea în urmă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puerilă vrea să afle în ce măsură adversitatea, iscată și de resorturi psihologice, iritată poate de frustrante "ziduri de iubire" cade în gesturi blasfemiatoare, devenind hulă logoreică. Nu cumva se întreabă fals-inocent criticul ieșean și denigratorii au lansat observații demne de interes, cârteala lor publică nefiind doar un incalificabil atentat la imagine? Mulți dintre autorii majori au căzut victime acestor scandaluri. Printre ei, și "porcograful" E. Lovinescu, romanțând biografic în Mite și, îndeosebi, Bălăuca viața poetului. Iar lorga, vorbind despre "nepăsarea" lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afirmă că autorul Momentelor... "îmbină gluma cu seriozitatea, minciuna cu adevărul. El a pus ca nimeni altul "minciuna" în slujba adevărului". Mai apoi se adaugă și alte revelații: L. Blaga, T. Arghezi, Mateiu I. Caragiale, N. Stănescu, urmate de multele cârteli la adresa criticilor, Theodor Codreanu fiind un fel de revoltat împotriva proletcultismului (abia consumat), cât și estetismului / modernismului la fel de păgubos. Cărțile sunt pentru acesta prietenii săi cei mai apropiați, pentru că îi îngăduie supraviețuirea spirituală și-l apropie de eternitate. Ca "zoon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mi-e bine - binele de-a ști când să te abții de la abuzul de interogație esențială. De beția adâncurilor trebuie să ne păzim, scumpa mea; intimitatea cu Poseidon se plătește. Eu mă decretez fericită, impunând ferm tăcere corului de mărunte cârteli lăuntrice. Plonjatul după comori e ca jocurile de noroc: totu-i să știi când să revii la suprafață, așa cum te-ai ridica de la o masă verde cu miros de alge. Îi spun mereu lui Martin, dar el nu m-aude
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părea că vede cum, prin odaie, bântuie stafii și aude râsete de vrăjitoare. Dimineața, străinul își continua drumul, trecând prin sate unde pe moșii se ridica un fum gros și înăbușitor. Era ca o perdea de sub care răzbăteau icnete și cârteli. Pentru vini închipuite și reale, țăranii nevoiași ispășeau felurite pedepse. Erau ținuți cu capul în fum de ardei iute și bătuți la tălpi cu varga. În conace, boierii huzureau, înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un premiu pentru Cântecul gintei latine. Versurile, modeste, sunt traduse în numeroase limbi, dar ecoul, pe plan european, va fi destul de slab. Acasă, în schimb, evenimentul declanșează un mare entuziasm, A. fiind copleșit de onoruri, ceea ce provoacă, firesc, invidii și cârteli. Campania de denigrare și chiar de contestare a poetului nu se lasă așteptată. Inițiată de Al. Macedonski, ea va fi continuată de B. Delavrancea, Al. Vlahuță, Traian Demetrescu și alții. Foarte demn și aulic față de detractori, A. nu ripostează, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
expirate Între care și pe acei a căror concediuri obținute din Spitalele Militare temporare, neținânduse cont de concediurile prelungite de Batalion și care au bilete provisorii”. Prefectul precizase că „Acestu ordinu emană de la D-l Ministru de Resbelu”, deci eventualele cârteli și comentarii ar fi fost de prisos. b.c. Licitație pentru o „pele” de oaie Obiceiurile de atunci erau cel puțin interesante dacă nu un pic ilare pentru noi, cei din secolul al XXI-lea. Exemplul cel mai bun rămâne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
naștere. Celelalte relații au un institutor mai abstract și mai sofisticat: piața, negocierea, competiția. Mi se pare demn de remarcat faptul că în această relație nu este de obicei recunoscută nici competiția. Contestarea patriarhatului este tratată drept „gălăgie”, „isterie agresivă”, „cârteală”, nu drept formă de negare a unor relații de putere și protest împotriva nedreptății de gen. „Bătălia” sau „războiul sexelorxe "„războiulsexelor"” sunt metafore ridicole care camuflează nerecunoașterea competitorului sau negocierii. - Supraviețuiește tuturor sistemelor economice de producție (celelalte inegalități se schimbă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu vagoane de dormit. Compartimentele sunt cu două cușete, dar destul de incomode. Urmează micul haos al îmbarcării. Nu știu cum se întâmplă că în vagonul nostru urcă mai mulți inși și trece aproape o oră până își găsește locul fiecare. Gâfâieli, blocaje, cârteli de nemulțumire. Cele două zile la Madrid au trecut parcă mai repede decât sejurul de la Lisabona. Semn că începem să ne acomodăm, să intrăm în uzura obișnuită a traseului. În sfârșit, trenul pornește, se lasă întunericul, unii colegi se retrag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]