42 matches
-
cornute. și zburdă a ied și mulge a lapte și-a brânză se prinde în noapte... cuvântul e aici, și-acolo și mâine, căci vine de ieri și latră a câine. și pleacă a azi și naște a marți, la călindar zice harți și nunta cunună. cuvântul se strâmbă la lună, la soare tot chicotește, cuvântul nu moare, el doar... hălăduiește! Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: IMORTALITATE / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1489074631.html [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CADE TOAMNA ÎN PAHARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului cade toamna în pahare bahică petrecere, sorbim din raza de soare pentru marea trecere. cade toamna-n călindar, îi fac domnului o rugă, și-i fac inimii un dar, un vin bun de buturugă. cade toamna peste noi, e blestem de zile mari, cu ploaie și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică
CADE TOAMNA ÎN PAHARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cade_toamna_in_pahare_ion_ionescu_bucovu_1347860230.html [Corola-blog/BlogPost/358808_a_360137]
-
liră, fă-mă, sau voiară, ca la margine de țară să doinesc ca și străbunii și să stau la capul mumii să-mi jelesc mamă și tată, c-au fost blestemați de soartă. tai apusu-n beregată, cade noaptea-n călindar, spală-mi ochiul de-ntuneric, dă-mi lumina, doamne, -n dar. dă-mi lumina să mă mântui, irișii să-i fericesc, c-am domnit în astă viață în palat împărătesc. nu mai pot să mor o dată, am murit de-atâtea
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407570513.html [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
denaturate și mamei născătoare de monștri, savantei de doi bani și țaței politice, ci pur și simplu cum a fost de secole și cum va fi cât va dura țara. Sfântu’ Ion. Iar după acea următoare sărbătoare a nației din călindar nu va mai fi 26 ianuarie, ziua neprețuitului asasin, a dementului, a paranoicului, a călăului mult lăudat, cu pistolul în spate. Autorului inept cu mai multe volume publicate în toate limbile pământului decât bagajul de cuvinte folosite în ele. Cuvinte
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
împreună. Oricât ar fi de dureros, trebuie să acceptăm ideea că sublimul vieții îl dă moartea, că numai moartea este cea care dă sens vieții: „Nu știu dacă-i loc a spune,/ Dar trecând Văii hotarul,/ Plânsetele, din genune,/ Răscoliră călindarul,/ Dându-i clar a înțelege/ - Precum zânelor măiestre -/ Că acolo unde-i lege/ Nu-i tocmeală, nici sechestre." Tulburătoarea temă a perceperii timpului, ne stârnește o profundă admirație pentru omul nostru simplu, temă pusă în discuție cu mult înainte ca
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_meditatie_pr_elena_buica_1375014337.html [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
fi Secetă-ntre noi... Hai să facem Calendar de ceapă Ca pe vremea Când erai Copilă, Și-amândoi Cu ochii sorcoviți Să le plângem Foilor De milă... Anul vechi în amintire Pleacă, Anul Nou Sosește în curând! Hai să facem Călindar de ceapă, Să ne punem Sărbători În gând... Referință Bibliografică: Calendar de ceapă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1420009092.html [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu știau carte i-a ajutat să pună degetul (ăla belit și mare) pe catastife și călindare pe ceilalți i-a luat direct pe sus cu ghiotura o dubă mare neagră la raion când a obosit sătulă și fericită s-a oprit pe clopotnița bisericii noastre în coastă lângă pădure s-a uitat lung peste sat a
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
când e luna arămie, să uit de trecut și de belele, stând cu mândra-n brațe la chindie. cerșetor la poarta ta mereu dup’ o cupă roză de nectar, să mă-nchin cinstit ca un evreu pe la sfinții toți din călindar. Referință Bibliografică: cerșetor la poarta lui Dyonis / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII, 13 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CERȘETOR LA POARTA LUI DYONIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1486968171.html [Corola-blog/BlogPost/383269_a_384598]
-
păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești. În acestea aflăm date, nume de ctitori, slujitori, conducători, meșteri, evenimente istorice sau naturale, scrieri în potcoave, rune, răboj, în grai, latinești, slavonești, ungurești, grecești, călindare, unități vechi de măsură, obiceiuri, credințe, superstiții, povești, boceli, versuri, formule de cântec și descântec și multe multe altele pe care le-au uitat până și bătrânele și bătrânii satelor. În majoritatea bisericilor de lemn se țin slujbe și astăzi
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
de carte scoși ca din cutie și frumoși nevoie mare! Dar ce să vezi? în loc să le sărute mînile și să le mulțumească, ei se fac de către pădure și încep cu libertatea, egalitate, fraternitatea și suveranitatea, încît bătrînii-și pierd cu totul călindarul. Parcă se pornise morile de pe apa Siretului. Și le povesteau câte în lună și în soare, câți cai verzi pe pereți toți, c-un cuvânt câte prăpăstii toate. Cum să nu-i amețească? Cap de creștin era acela, unde se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce s-a întîmplat alaltăieri tot n-ar fi putut-o face. "Romînul" a vorbit adevărul - se poate mai mare minune? Și încă așa de neted, așa de cu prisosință, încît articolul guvernamental care a văzut lumina zilii la 23 călindar (4 făurar) pare ieșit dintr-altă pană, nu din cele obicinuite. Deci fiind aproape cu desăvârșire identic {EminescuOpX 180} cu vederile noastre, îi dăm locul de onoare și-l publicăm mai întreg, atârnând de el un mic rezumat si un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiind aproape cu desăvârșire identic {EminescuOpX 180} cu vederile noastre, îi dăm locul de onoare și-l publicăm mai întreg, atârnând de el un mic rezumat si un scurt comentar. * Iată dar ce zice primul București al "Romînului" de la 23 călindar (4 făurar). Esistența Camerelor actuale, se scurtează din ce în ce mai mult prin necesitatea de a ajunge la alegerea și convocarea Camerelor de revizuire. Propunerea de declarațiune că e trebuința a se revizui art. 7 din Constituțiune este și depusă de guvern de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puțin în cestiunile ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, căci alttel vom ajunge la espirarea mandatului legislaturei actuale fără ca ea să aibă înscrise la activul ei acte care s-o recomande națiunii. Până aci, "Romînul" de la 23 călindar (4 făurar). Va să zică "Romînul" constată cu adâncă părere de rău că actuala Cameră: n-are conștiință de poziția în care se află și de greutatea sarcinei de îndeplinit; își pierde timpul prețios în nesfârșite discuțiuni asupra cestiunilor celor mai netrebnice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câte făcuse ea pentru ei. Poate că se străduia mai tare cu Simon și cu mine, ca să le demonstreze ce poate ea reuși chiar și cu cineva cu handicapuri ca ale noastre; și poate că ne făcea la amândoi capul călindar în legătură cu iubirea aproapelui din cauza fiilor ei. Deși le prindea cu mare iuțeală capetele atunci când se aplecau să îi dea sărutul filial. În orice caz, eram la mâna ei. Trebuia să ne frecăm dinții cu sare și să ne spălăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
O tigvă de cal pusă pe gardul casei apără casa de vrăji. Vrăjitoarele căleau trupurile haiducilor, de nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului în Ajunul Anului Nou Poporul își face la Anul Nou un propriu călindar spre a cunoaște tempestatea* anului viitor, în următorul chip: în presara Anului Nou se iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atât mai interesant, cu cât perspectiva se schimbă: naratorul adoptă ori perspectiva unui personaj (eroul unei scene), ori a unui martor colectiv, de tipul „babelor” (din Slăveni etc.), ori a lui Popa Claie, cel care consemnează diverse evenimente într-un „călindar”, continuat după moartea sa de țârcovnic (acesta se adresează mortului, în stil epistolar, cu sfaturi, reproșuri, rugăminți, în pagini de un pitoresc plin de umor). Romanul, bine scris, are meritul - asemenea unora dintre poveștile lui Ion Creangă - de a reface
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
și Streza Cârțișoara dela Curte în sus totu. Dionisie Bucurenci.» b. Fila 113. - « Valere Schiopu cantor albisericii ortodoxe din Streza Cârțișoara din anul 1886 până în anul 1940.» 9. Mineiul lunii aprilie 1854. a. Fila 104. - «În ziua de 13 dechembrie călindarul nou 1904 s-au întâmplat în Budapesta, în dieta țării un scandal între Coșutiști și guvernamentali. Coșutiștii au lovit cu scaunele și cu mesele pe guvernamentali încât s-a făcut o daună de multe mii de Koroane. Tot în 1904
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI 111 Suflă vijelia-n geamuri, eu pe-o carte stau plecat Urmărind slovele negre, de mii gânduri spulberat. Într-un colț nevasta coasă pentru opt copii ștrengari, Care zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce-i scris în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce văd pe fila scrisă?... O, amice,-o să te miri!... E un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Mihnea Gafița, București, 2002; Țară europsită, pref. Horia Roman Patapievici, București, 2002; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Liviu Papadima și Rodica Zafiu), București, 2002; Don Global suit pe cal (în colaborare cu Ilinca-Beatrice și Andrei-Ian Mihăilescu), București, 2003; Călindar de noapte, București, 2003. Repere bibliografice: Sasu, Dicț. scriit. SUA, 182-185; Irina Marin, Răspărul postmodernist, RL, 2002, 45; Manolescu, Enciclopedia, 496-497. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
Și Cănuță se naște „despre ziuă”, deci când se schimbă luna cu soarele, pe o zloată grozavă, și la începutul Postului Mare. Cum nu se poate mai prost. Iese în lume „fără socoteală”, e botezat cu nume „fără praznic la călindar”, și urmările se cunosc. Un destin cu care nu se-mpacă nicidecum. Evenimentul de familie și știrea de presă se nasc, să zic așa, simultan. În O cronică de Crăciun, sărbătoarea Nașterii, care trebuie onorată reportericește de dl Caracudi, se
Începuturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4630_a_5955]
-
dacă ți-ai vinde toată sărăcia. Da’ eu te iert și mă mulțămesc doar cu poveștile tale din Gromovnic. Au dondănit tot drumul. Aproape de târg, moș Dumitru și-a îndemnat armăsarul: Hai, tată, că Țâdulă aista mi-o făcut capul călindar și m-o amețit cu stelele lui... La poarta hanului, s-au despărțit. Măi Țâdulă, pe la prânzul cel mare să mă aștepți aici, că altfel ai să-i pui sare pe coadă armăsarului meu și pe la miezul nopții îi ajunge
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
liniștit și tăcut, îi stăpânește pe toți, el însuși fiind atât de încercat de spaime și întrebări? Chiar astrologul Ion îi spune că nu-i scrisă-n stele soarta omenirii, dar vodă tot așa stă ceasuri întregi cu nasul în călindare să afle cum s-or mișca neamurile și împărații în anii ce vor veni. Poate că nu-i păcat, Doamne, să poarte la gât scândurica aia rotundă, că are pe ea semnul crucii, dar să cercetezi semnele ca să ghicești vremurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în bocceaua care sta pe jos. Scoase un pachet învelit într-un postav lung pe care îl desfășură ca să scoată la iveală trei cărți. Doamne, ce viață mai ducem și noi, gândi el, uite trebuie să țin socoteala la trei călindare, cel turcesc, cel ortodox și cel al lumii din Apus. Deschise cărțile; două erau tipărite, cea cu caractere arabe era un manuscris. De când scrisese el acel omagiu marelui împărat Constantin în latinește și în grecește și îl pusese pe fratele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, a devenit un fel de secretar intim al măriei sale. „Taică, măria ta”, așa îl chema în gând Ștefan, încă de când era mic. Și asta rămăsese treaba lui, să se uite în călindar și prin efemeridele grecești, să-l verifice pe Ion Românul, astrologul, dacă greșește. Anul acesta 21 mai a căzut când erau pe drum. Apropie cărțile de lumânare și rămase pe gânduri: 29 mai, azi este 29 mai 1703, se împlineau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu turcii o aflăm direct de la ei pentru că prudența lui vodă este foarte mare spre aceste țări. După ce s-a dat în vileag răposatul David Corbea, atenția finului Ștefan stă mereu trează... Giovanni Candido Romano, așa-zisul Ion Românul, cu călindarele lui nu mai prezintă mare interes. Nici vodă nu mai crede în prezicerile lui, de când cu drumul la Odrii. Astrologia nu este la îndemâna oricui, cea mai nobilă știință... — Neică Dinule, umblă vorba că stai nopțile cu ochii în cărțile dumitate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]