51 matches
-
că negustorii se asigură ca lâna să nu conțină tușinături. - Și ce să fac cu ele? - Dă-mi-le mie, le spăl ieu șî le torc! Tu ce crezi, tătuțu nu ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
să văd nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un râs și-o voie bună. Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap, am ochit oaia și-am prins-o de-un picior. Până i-am dat la miel să sugă, călțunii mei aveau vârfurile pârlite. - Nea Ionele, călțunii! am strigat. Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap, am ochit oaia și-am prins-o de-un picior. Până i-am dat la miel să sugă, călțunii mei aveau vârfurile pârlite. - Nea Ionele, călțunii! am strigat. Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte... - Dar iau foc... - Coptile, ori nu te-o-nvațat
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
anului. Nu fac exerciții fizice, nu iau decizii importante și nu vin cu știri senzaționale, ci cântă. Unii dintre ei, chiar pentru prima dată! Din Revelionul Karaoke nu vor lipsi invitați precum: Phaser, Desant, Lorenzo Cristian, Carmen Popovici Dumbrava, Gheorghe Călțun Brancu și Ansamblul Doina Timișului. De la ora 0.15, petrecerea de Revelion 2016 continua cu cântec și voie bună, dar și cu urârea Din Banat ... La Mulți Ani făcută telespectatorilor TVR 3 de Doriana Talpeș, Maria Coman, Felicia Stoian, Voichița
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte by http://uzp.org.ro/tvr-3-intra-in-2016-cu-cele-mai-frumoase-concerte/ [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
județul Sibiu. 74. Sonntag Maria-Delia, născută la 2 iulie 1974 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Berghezan Octavian și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 85221 Dachau, Sudetenlandstr. 30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Călțun nr. 4, județul Sibiu. 75. Kocsis Zoltan, născut la 19 mai 1976 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Kocsis Alexandru și Eva-Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 89195 Staig, Hirtengasse 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150515_a_151844]
-
Str. Berzelor Str. Blănarilor Str. Boiu Zaharia Ale. Botticelli Str. Bradului Str. Bratislava Str. Brutarilor Str. Bucegi Str. Budislavu Str. Bujorului Str. Bungardului Str. Cameliei Str. Câmpului Str. Cantonului Str. Caprelor Str. Carpaților Str. Carpenului Str. Castorului Str. Călan Str. Călțun Str. Căpitan Grigore Ignat Str. Căpitan Victor Anineanu Str. Căprioarelor Str. Căprioarelor Str. Căprioarelor Str. Căpriorilor Str. Cărămidăriei Str. Cărbunelui Str. Cedonia (fosta Armata Proletară) Str. Ceferiștilor Str. Centumvirilor Str. Cerbului Str. Cetății Str. Cezar Bolliac Pța. Cibin Str. Cibinului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
58 țel. 221344; 094165479 Partea a VII-a 3743 ABALASEI GHEORGHE n.1930 Sibiu, Str. Teilor, nr 29 țel. 238063 3805 BUNEA GHEORGHE n.1934 Sibiu, Str. O. Goga nr. 47A țel. 422332 3806 BUZDUGHINA CONSTANTIN n.1926 Sibiu, Str. Călțun nr. 9 țel. 432472 3752 CARPINISAN OCTAVIAN n.1930 Sibiu, Str. Paltin nr. 24 țel. 422552 3765 HORNAR IOAN n.1932 Sibiu, Str. Drăgușanu nr. 6 țel. 215458 3774 MICU NICOLAE n.1928 Sibiu, Str. Rahova nr. 35/11 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
arnăuții veniți să ia vitele oamenilor. Pe capul lui este pus un premiu de 500 de galbeni, iar cei care-l ajută sau îl tăinuiesc sunt amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor sunt ridicate noaptea
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV și primele două
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depașesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depașesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu-2535m; Călțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m ; Viștea Mare-2527 m si Dara -2501 m). Vârfuri semețe și impunatoare se afla și în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roșu-2469 m; Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
protejată reprezintă golul alpin ce se desfasoara între Vârful Podragu (2.482 m.) și Vârful Suru (2.281 m.). Teritoriul rezervației cuprinde zone cu stâncării, căldări suspendate, lacuri glaciare (Lacul Bâlea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul Podrăgel, Lacul Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de lână. Demult se obijnuia ca morții să fie înmormântați în costume naționale. La ora actuală, în comuna Cașin funcționează o singură echipă de football, existând totuși tentative de a înfăptui și o a doua. Prima echipă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
58 țel. 221344 094165479 Partea a VII-a 3743 ABALASEI GHEORGHE (n. 1930) Sibiu, Str. Teilor, nr. 29 țel. 238063 3805 BUNEA GHEORGHE (n. 1934) Sibiu, Str. O. Goga nr. 47A țel. 422332 3806 BUZDUGHINA CONSTANTIN (n. 1926) Sibiu, Str. Călțun nr. 9 țel. 432472 3752 CARPINISAN OCTAVIAN (n. 1930) Sibiu, Str. Paltin nr. 24 țel. 217542 3765 HORNAR IOAN (n. 1932) Sibiu, Str. Drăgușanu nr. 6 țel. 215458 3774 MICU NICOLAE (n. 1928) Sibiu, Str. Rahova nr. 35/11 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
într-o scrisoare din 23 aprilie 1799 îi dă lui Rusin titlul de cuscru, iar fetei pe cel de noră. În temein du-se pe toate aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o butcă, nici haine, nici bijuterii, ci butcă. Costandin Hrisoscoleu dăruiește, la logodnă, o besactea, iar apoi trimite cu călțunii o floare de diamant lu cra tă în aur. Anas ta sie dă viitoarei sale soții „o ti vi li chie de ha tai cu flori de fir, blănită cu cacom, 1 pereche cintieni, 2 min di re, 2 perne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
negustor face apel Ni co lae Topliceanu la nunta sa cu Ilinca Ca ra man lâu. La insisten ța soacrei sale, el împrumută o floare mare de diamant, în valoare de 3 000 de taleri, pe care o trimite „cu călțunii“ miresei. Cum vor mărturisi frații lui mai târziu, floarea a fost restituită a doua zi după nuntă. Bijuteria luată cu chirie nu constituia un dar, ci „numai drept po doa bă la nuntă și după săvârșirea nunții iarăși au dat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]