19 matches
-
să nu care cumva să-i pârlească hainele. Măria știe una și bună: - Hai, noroc și sănătate! Râde și ea, din când în când, și încearcă să povestească ceva, dar se poticnește rău de tot, la vorbă. Pisica doarme lângă căpisterea în care se dospește pâinea ... Povestirile sar de la una la alta ... Lemnele uscate, ard cu putere și trosnesc ... Râsetele și chiuiturile iau cunia în sus ... Deodată, o bubuitură puternică se auzi în cunie. Pisica țâșni pe ușă, ca din pușcă
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
ale cunoasterii, imaginația și intuiția, ar trebui totuși să ne dea de gândit rațional pentru ca nu cumva din greșală ori din mândrie luciferică să aruncăm inocența și frumusețea poetică și sacră a copilăriei omenești odată cu apa rece și tulbure din căpisterea civilizației. (Cunoașterea și imaginația) • Dacă nu există adevăr obiectiv ori subiectiv, fapte, realitatea, lucrul în sine, ci numai interpretări ale acestora atunci am avea o infinitate de hermeneutici, de universuri imaginative paralele, și singura posibilitate de a ieși din labirintul
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1486484612.html [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
Nici copiii, nici părinții! Voi, ce ne-ați pângărit glia Și-ați uitat c-avem și cruci, Lovi-v-ar apoplexia, Criminali și eunuci! Voi, ce-ați dezbinat poporul Și v-ați rotunjit averea, Împreună cu soborul Ne-ați vândut și căpisterea. Voi, ce ne-ați scufundat flota, Vreți să-necați România, Voi ne-ați pregătit Golgota Și ne-ați întinat mândria. Ați vândut averea țării, Ne-ați distrus așezământul, Cum e ziua disperării, De v-ar înghiți mormântul! Voi, ce-ați
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342167032.html [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru Crăciun, vecinii puneau mână de la mână cumpărau cele necesare și făceau împreună covrigi, treabă care lua de obicei o noapte întreagă. Se pregătea coca și, fiind vorba de o cantitate mai mare, albia, căpisterea nu mai ajutau la nimic, coca se călca direct cu picioarele printr-o mușama, se porționa, se umezea, se făceau covrigii, se mai umezeau o singură dată după care se coceau și se înșirau pe ață așteptând colindătorii, dar la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Aleea Porumbarului, L = 0,200 km 17. Strada Salcâmilor, L = 0,400 km 18. Strada Școlii, L = 0,550 km 19. Strada Valea Rea, L = 1,100 km Sat Brădeștii Bătrâni 1. Strada Almăjel, L = 1,000 km 2. Strada Căpisterea (face parte din DC 108) 3. Strada Cioboților (face parte din DC 108) 4. Strada Gâlceștilor, L = 0,130 km 5. Strada Parcului (face parte din DC 108) Sat Tatomirești 1. Strada A.I. Cuza (face parte din DC 108) 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
ce-ți recită ție, Un melancolic cu priviri caline Ce cântă, impasibil, lunii pline Și pune infinitul pe hârtie. 7 iulie 2011 Împreună Să ne retragem, deci, spre-a da putere Acelora care trăiesc stupid, Acelora ce-și cern în căpistere Minciună, ură, patimă și vid. Să oferim un loc unor eșecuri Venite de niciunde, ca un vânt, Ce-au învățat să completeze cecuri Dar au uitat, firește, cine sunt. Ar fi momentul să ne dăm deoparte Din toată oboseala asta
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dospit ultimul Plocon, Tușa oftă adânc Înainte să se apuce de treabă. Era ziua când ea stăpânea satul. Oamenii se băgaseră cuminți prin case și așteptau neliniștiți, dar nu Înfricoșați, frământarea pământului și a tuturor alor firii. Tușa potrivi În căpistere apa, făina, sarea, drojdia. Câtă vreme lăsă aluatul la Îndemânat, se apucă să Încingă cuptorul cel mare. Îndesă În gura neagră și afumată snopi de stuf și legături de curpeni. Se auzea numai trosnetul focului care ridica spre cerul fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aprinse de trestie. Când se apucă să frământe, se auziră huruituri Îndepărtate de furtună sălbatică. Cerul porni să se miște și să-și schimbe culoarea. Pe măsură ce Tușa Își Întețea truda, toate se dezghiocară din locurile lor, Învârtite ca aluatul din căpistere. Pământul se văluri, Își Încrâncenă scoarța, repezi copacii cu vârfurile În jos și, În rădăcinile din care curgea țărâna, aruncă spice de grâu și buruieni la un loc. Apa Dunării se ridică și ea peste Coastă, Își Învolbură și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cele negre și fără milă. În crunta lor rostogolire au băgat În țărână sarea și gazul, piperul, dafinul, legătura de pelin amar, lampa, oglinda, săpunul de casă pus În pod la uscat, nucile și grâul pentru colivă, neprețuitele mele cărți, căpisterea-n care mama plămădește pâinea și colacii, briciul ce sta cuminte Într-un cui În grindă, castronașul pentru bărbierit, clanțele, broaștele și Încuietorile cu tot cu uși, mese și scaune din lemn cioplit de mână, legături uscate de leuștean și mărar, semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici (troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul - lingurarii, care confecționează linguri, lingurițe, cupe, linguroaie, polonice, În lemn de esență moale (salcie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Nu mînca cu cartea deschisă, că uiți ce ai învățat. Copilul ce merge la școală să nu treacă prin gunoaie și scăldături aruncate de cineva dușman, că nu mai poate învăța carte. Cînd vin copiii de la școală, pun cărțile în căpistere* ca să nu uite cartea cum nu uită să mă nînce. Nu e bine să coși pe tine (haina cu care ești îmbrăcat), că uiți cartea. Casă Dacă voiește cineva să-și clădească casă, apoi se sfătuiește cu rudele și vecinii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți mănînci norocul. Nu e iertat să mănînci de pe brațe, nici mergînd la fîntînă ori mer gînd pe drum, căci îți mă nînci norocul. Să nu mănînci din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se dezgroapă și, dacă îl găsește cu fața în jos, se crede că este strigoi; îndată i se bate un par
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar în urechi îi răsunau cuvintele mamei când le citea din Epistolele Apostolului Pavel despre aluatul dospit care trebuie aruncat ca să nu mai crească păcatul. Atunci, copil fiind, își imagina cum toate femeile din lume aruncă în drum aluatul din căpistere, transformând câmpurile și bătăturile într-un fel de mocirlă albă, lipicioasă. Se redresă și se gândi să-i ceară sfinției sale să țină o predică despre trădare, asemuindo dospelii. Tronul Moldovei, ce nebunie! Prostul cui credeau turcii că este el? Bună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lăsat-o în coarda de jos. 10Al meu scaun să-mi trăiască, alt picior în loc; al meu deget să-mi trăiască, alt inel în loc. 11Alta-n c... popei! 12Albina de viespe, cât cerul de pământ. 13Albă, neagră, asta este. 14Alb în căpistere se vede? 15Am ac și ață de cojocul tău. 16Am un frate cât un domn ș-un cumnat cât un împărat. 17A murit, înghesuit la pomană. 18Am învățat la undrea, ce voi să știu de Dumneata? 19An a mâncat leurdă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]