5,226 matches
-
când plec Am să-ți las fără de mine Chipu-mi împietrit și sec. Și-am să-l las și fără nume Doar un chip hidos de lut Stors de lacrimi și durere Într-un geamăt sec și mut. Și-o să car trist după mine Al meu suflet gol, dar plin, Cu-ale mele mări de lacrimi Să-mi înec al vieți-mi chin. Mă voi pierde-n altă lume Și-am să uit că am trecut Printr-o viață-nlăcrimată, Tu, să
PLEC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1469252797.html [Corola-blog/BlogPost/382547_a_383876]
-
deszăpezire, știind, grație ANM-ului ce urgie va veni? Pentru ce sunt plătiți? Românii sunt uluiți de incompetența unora, care, având toate mijloacele la îndemână, nu reușesc să-și îndeplinească onorabil sarcinile pentru care sunt remunerați. Mormanele de omăt sunt cărate fără logică dintr-o parte în alta, în cele mai mult locuri, în loc să fie încărcate în camioane și duse departe de civilizație. Se muncește fără rost, iar oamenii au devenit din ce în ce mai nervoși, aruncându-și injurii veninoase din cauza parcărilor ocupate la
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
fondurile destinate cercetării limbii români? Editor: Yaron Matras. Editorial Board: Victor A. Friedman, Elenă Marushiakova, Veselin Popov, Michael Stewart, Elisabeth Tauber, Celia Donert, Margaret Greenfields,Eben Friedman Board of Directors of the Gypsy Lore Society Thomas A. Acton, Colin Clark, Căra de Silva, Victor Friedman, Juan Francisco Gamella, Dieter Halwachs, Katalin Kovalcsik, William G. Lookwood, Csaba Pronai, Matt Salo, Sheila Salo, Alenka Janko Spreiyer, Anita Volland Câteva nume de autori semnatari de articole în Români Studies: Paola Trevisan, Marco Solimene, Giuseppe
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi se crapă dimineața, Toamna printre riduri cată Să-mi arate
CRATIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477806216.html [Corola-blog/BlogPost/364041_a_365370]
-
O să las în urmă clădirea ce mi-a fost adăpost, mamă și tată, banca ce m-a găzduit câteva zile, o să ascult notele ploii de vară și o să fiu asemenea ei, o să pășesc spre necunoscut cu încredere. Astăzi poate o să car câteva bagaje și primesc un colț de pâine, mâine pun câteva cărămizi la vreo construcție, dar poimâine o să am propria mea colibă unde să pun capul liniștit, netulburat de nimeni. Totul este să mă accept așa cum sunt. Da, totul în
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
tii! Cretin ordinar. Să te întrețină mă-ta, du-te la curvele tale! Cu mâna mea te omor, să te văd că nu aduci bani în casă, impotentule! Era momentul când Lucian se repezea cu mâna în părul ei. Îi căra pumni în timp ce ea își înfigea, cu furie dezlănțuită, unghiile și dinții în pielea lui. Doar că nu făceau spume la gură în timp ce se rostogoleau pe jos, încleștați într-o luptă ce părea pe viață și pe moarte. Exact în momentul
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
cum se spune pe aici. Vă scriu de undeva dintr-o pădure, dintr-o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna și pădurea de foioase a început să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TREI BRAȚE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Trei brațe Voiam să car trei brațe de surcele Să-nviorez puțin firavul foc M-a țintuit puzderia de stele Aducătoare poate de noroc. Îmi înfășor cojoaca grijuliu, Îndes căciula bine pe urechi, E iarnă aspră și-i tare târziu Și-n fond ne confruntăm
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_brate_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
frig în omenire, Iar vântul suflă mai cu necruțare, Încrâncenări sălbatice-n neștire, Când dreptul este doar al celui tare. Nici o rostire de înțelepciune, Nici un cuvânt de caldă mângâiere Prin care lalolaltă să adune Speranțe alungate de durere. Voiam să car trei brațe de surcele Și am cărat trei brațe de tristețe. Cum ar putea să țină oare ele În loc de bucurie și tandrețe? Referință Bibliografică: Trei brațe, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_brate_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
cu necruțare, Încrâncenări sălbatice-n neștire, Când dreptul este doar al celui tare. Nici o rostire de înțelepciune, Nici un cuvânt de caldă mângâiere Prin care lalolaltă să adune Speranțe alungate de durere. Voiam să car trei brațe de surcele Și am cărat trei brațe de tristețe. Cum ar putea să țină oare ele În loc de bucurie și tandrețe? Referință Bibliografică: Trei brațe, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_brate_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
unul mai plinuț de aproape. Iar mata pleci acasă! îmi zise, vrând să se convingă că nu voi fi văzut, nu se știe cum, pe bulevard, la demonstrație. Cum de te-au găsit tocmai pe mata să te pună să cari o asemenea greutate?... Minune mare. S-a îndurat cineva și de mine. După ce, timp de două săptămâni tropăisem zilnic prin Herăstrău cu afetul de mitralieră pe spinare și n-avusese nimeni milă de mine! Nu puteam totuși să plec acasă
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
lungeau urechile. Iar când primea comanda, trebuia să alerge în celălalt capăt al orașului, într-o fundătură de stradă, pe unde își hodorogea mașina. Iar de acolo, trebuia să ia un boșorog cu multe geamantane pe care să i le care până la vagonul din față, unde avea locul. După ce îl urca în vagon, îi așeza bagajele deasupra și-l împacheta pe locul indicat în bilet, boșorogul abia mormăia un „mulțumesc”. Ce să facă el cu „mulțumescul” moșului? Și el care visa
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
apei tulburi, răscolite de furtună. Îmi imaginez că apa Dunării, așa mare cum e, s-a format din lacrimile tuturor neîmplinirilor în dragoste, ale tuturor borivojelor și ale tuturor popilor tonea de pe pământ. Scutește-mă, Dunăre! Ia-ți apele și cară-te! Ai nivelul destul de mare, nu-ți mai trebuie alte lacrimi, calico! Pe ale mele nu ți le dau, le păstrez în inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
cu o piatră mai aproape de Dumnezeu. Rugăciune, colinde, explicații... Înapoi, spre casă, pe alt traseu. Mai puțin exotic, ce-i drept. La un moment dat, ațipesc. Marin, frumosul blond cu ochi albaștri, care se „bătuse” cu ceilalți copii să-mi care geanta, profită de faptul că locul de lângă mine s-a eliberat pentru câteva clipe și vine să mă îmbrățișeze. În drumul de întoarcere, oprim în Țăndărei, unde vizităm două biserici (Sfinții Constantin și Elena și Sfântul Spiridon). Nu-i pentru
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
îi va încălzi, și după căteva guri de vin, va prinde mai mult curaj și-i va spune lui Lea tot oful lui de la inimioară. Convins că a făcut tot ceea ce depindea de el, a plecat apoi la treburile lui cărând valiza supra încărcată, intrând pe la diferite case spre a încerca să-și vândă încă un mosor cu ață, încă o cremă sau o apă de toaletă sau o mostră din frumoasele baticuri ce vor putea înfrumuseța fetele sau femeile. A
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
Irina,gelozia ta exagerată începe să devină enervantă. De ce vrei neapărat să strici totul ? Tace și nu mai spune absolut nimic. Se roagă doar în sinea ei ca rolul ce i se va da, să fie unul de om care cară bagaje într-un hotel ,ca să -și aducă aminte că ea și numai ea l-a adus acum aici, ca să se bucure de toate acestea. - Și acum, momentul culminant al serii,premiul pentru câștigătorul trofeului. Sunt în cursă cinci filme nominalizate
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
al iernii. Pe aici n-a trecut picior de om fără ca vântul să-l acopere cu tăcere. Mă îndeamnă pomii înfloriți de chiciură să rostesc tot ce n-m rostit pănă acum. Rămas singur, sub povara anotimpurilor, trebuie să-mi car anii după mine pe munte. Oprește-mă la râul de sub cetățuie! Unde n-am mai fost de când cu lupii albi, și tu erai tânără, nu te cunoșteam. Referință Bibliografică: Prin tunelul de vată / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Prin_tunelul_de_vata.html [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
Violeta începură să tragă de el, dar nu reușiră până nu interveni puternica Irina, care îl apucă de subsuori, îl ridică și-l propti lângă ușă, strigând la Florina, dusă în dormitor la copil: - Hai, nenorocito, ia-ți podoaba și cară-te naibii de aici! - Nu pot, eu țin copilul în brațe! - Nu poți? Fără alte vorbe, Irina deschise ușa și-i dădu brânci bețivului: afară, animalule! Hai, ieși și tu! Și-i dădu brânci și Florinei, căreia-i plângea copilul
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Următorul pas a fost curățarea stâncilor și a rocilor care erau periculoase pentru viața oamenilor. Uneltele folosite au fost transportate cu barca, aduse în saci de 40 -50 de kilograme și cărate în spinare, pentru că zona era greu de explorat cu utilaje grele. S-a folosit mai mult de o tonă de dinamită și cei doisprezece sculptori au lucrat în două ture, câte șase ore pe zi, în perioada martie - octombrie, a
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
și viul a tras de soare puțin mai aproape de pământ că se fac toate cu lumină bună. a studiat cerul, a calculat unghiurile soarelui, și l-a scăpat pe pământ. că ziceai e unul și același cu numele nimeni. nimeni căra geamuri pentru uși și ferestre le căra pe spate și curioșii se întrebau cine e acesta pe care nu-l vedem. de câte ori se auzea un strigăt la festre și uși se ascundeau că a venit nimeni să le ceară plată
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1456012638.html [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
mai aproape de pământ că se fac toate cu lumină bună. a studiat cerul, a calculat unghiurile soarelui, și l-a scăpat pe pământ. că ziceai e unul și același cu numele nimeni. nimeni căra geamuri pentru uși și ferestre le căra pe spate și curioșii se întrebau cine e acesta pe care nu-l vedem. de câte ori se auzea un strigăt la festre și uși se ascundeau că a venit nimeni să le ceară plată pentru geamurile prin care au privit. și
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1456012638.html [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își cărau pumni în nas, se mușcau de urechi și țipau cât îi țineau gurițele? Ce minuni înfăptuise strujanul părintelui Băluță!? După ce ne-a privit cu duioșie cum arătam cuminți în bănci, probabil că s-a îngrozit de minunea pe care o
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să aflu dacă-ți plac? Ești setea care ma doboară Sau foamea ce o am mereu, Aș vrea să rabd și-mi este greu Ți-am spus pentru a mia oară, Aș prefera să trag la jug Precum Sisif, să car pe munte, O piatră, mereu să vin și, iarăși,'du-te' Să-mi spună zeii când ajung! Aceasta-i marea nălucire, Că am crezut în fericire, Sau că am tras mereu la jug, Și iarăși plec precum ajung Aceeași piatră
O VIATA DE SISIF de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_viata_de_sisif_florentina_craciun_1334821736.html [Corola-blog/BlogPost/359179_a_360508]
-
2013 Toate Articolele Autorului FARMECUL DE NEDESCRIS AL ȘTIINȚEI Cu multă grație, pricepere și entuziasm, domnul Arcibald Urziceanu executa înviorarea de dimineață, stimulat fiind de cei doi prieteni ai săi Trică și Angheluș, agenți de pază și ordine care-i cărau, cu generozitatea specifică profesiei, o ploaie de bastoane, pe unde nimereau și ei. Minunata și atât de fructuoasa lor colaborare nu ar fi putut avea loc în urmă cu ceva timp, datorită în primul rând lumilor paralele în care evoluau
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]