209 matches
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
putea rata asemenea comandă. Am anunțat maistrul care l-a îndrumat pe Murgu la șeful de sector pentru ași face lichidarea. Sincer ne părea rău după Murgu, căci era un bun executant, dar și un spirit colegial. Referință Bibliografică: MURGU CĂRĂMIDARUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din ”Micu Paris”. Cântăreața avea un suflet altruist, atunci când întâlnea în calea sa tinere sărace, le dăruia cela mai luxoase și scumpe rochii pe care le avea. S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București și era cel de-al treilea copil al Anei Munteanu și a florarului Ion Coandă Tănase. Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai și ochii verzi. Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la viață
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
la șase săptămâni. Să-mi care apă cu cofa și să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de șase săptămâni. Să nu vină la slujba mea religioasă niciun popa afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Nicular Bălcescu, căruia îi sărut mâinile pr ultima dată că atunci când mamei și tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tata și mama. Îi mulțumesc în veci pentru ținută lui curată și pentru
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este o donație făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eșarfe tricolore cu inscripțiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoșani” și deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Breslele și “steagurile lor cele mândre” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
țigancă strigând: - Culaeee, Vasileee, Chiruleee, săriți, mă, că-l omoară... arde-v-ar focu, fir-ați ai dracului..., hai, mă, odată... - Ce e, fă, lovite-ar calu lu` Odoleanu. Ce e?, zicea câte unul și era de ajuns ca toți cărămidarii să iasă-n strada plină de noroi și de gunoaie. Dădeau buzna, ieșind din casă cu câinii după ei. Loveau din grabă cu piciorul porcii legați cu lanțuri, ca pe niște câini, pentru a ajunge fiecare primul să-l salveze
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
împleticindu-se până-n țigănie, așa, să creadă lumea că el a vândut cărămidă de-a avut bani să bea până n-a mai putut sta în picioare. Le știam felul, îl știam pe fiecare și le învățasem trucurile pe dinafară. Cărămidarilor le plăcea să aibă o primire cum se cuvine. La asta țineau atât mai mult sau poate mai presus de orice: să se vorbească despre el, în ziua aia, ca despre cineva care a fost în stare să devină ”omul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
La asta țineau atât mai mult sau poate mai presus de orice: să se vorbească despre el, în ziua aia, ca despre cineva care a fost în stare să devină ”omul zilei”. Și întotdeauna acel ceva era îndreptat spre rău. Cărămidarii se luau la bătaie degeaba sau din te miri ce! Culae era înalt și slab. Când ”o lua pe ulei”, cum zicea când se trezea, ”ce, mă, ursarilor am fost și eu pă ulei și gata ați vrut să mă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
și plângeau de credeai că le-a murit norocul. Se întorceau noaptea târziu, bătându-se cu adevărat între ei. Îi auzeam și atunci, dar cheful îmi trecuse demult din cauza curelei care îmi lăsa, de fiecare dată, urme când, câte-un cărămidar venea beat în țigănie. Și-am luat atâta bătaie, dar niciodată n-am rezistat să nu fiu lângă actorii aceia, care-și jucau, de fiecare dată, rolurile cu perseverență și dragoste... Gh. Frangulea/UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
2012 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
putea rata asemenea comandă. Am anunțat maistrul care l-a îndrumat pe Murgu la șeful de sector pentru ași face lichidarea. Sincer ne părea rău după Murgu, căci era un bun executant, dar și un spirit colegial. Referință Bibliografică: MURGU CĂRĂMIDARUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul II, 04 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
prezinte întreaga realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
cere ca cenușile mele să rămână în mijlocul iubiților mei bucureșteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeș va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălțime împrejurul orașului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălțimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găsește astăzi un pavilion al Institutului Geografic Militar)'' (Carol I, Ioan Scurtu). Născut la Sigmaringen (sudul Germaniei), la 8/20 aprilie 1839, Carol de Hohenzollern a devenit domnitor al României, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
și ai mei mâncăm bucatele pe care sărmana mea gospodarie și minuscula-mi avere ni le îngăduie. După ce am mâncat, mă întorc la han: acolo mă vad cu hangiul și de obicei și cu un măcelar, un morar și doi cărămidari. Cu ăștia stau și mă tâmpesc jucând toata ziua șeptic și table, unde se iscă nenumărate gâlcevi și, la supărare, nesfârșite înjurături; și de cele mai multe ori bătălia se dă pe o para, dar asta nu înseamnă că răcnetele nu ni
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]