21 matches
-
restaurantele gării, adică cel de clasa întâia și a doua care erau la un loc și cel de clasa treia pe care-l dădu-se mamii, „că era multă muncă pe bani mai deloc”. Mai cumpărase nea Gheorghe și o cășărie unde făcea „telemea de Brăila” și roți mari de cașcaval, și se mai pricopsise și cu o „fabrică de sifoane” căci lumea subțire vroia să bea șpriț, și nea Gheorghe potlogar, făcea șpriț când vinul era mai bâhlit sau avea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
avea următorul cuprins: "S = 386,13 ha"; - la poziția 29, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drumuri sătești"; coloana 3 va avea următorul cuprins: ● drum Sărată Sărătură: L = 2,3418 km - de la locuința Ungureanu Constantin până la locuința Matei Mihai; ● drum Cășăria Dumbravei: L = 1,1643 km - de la locuința Ariton Nicoleta până la locuința Nistor Elena; ● drum Dobreni Școlii: L = 1,631 km - de la locuința Apostoaia Ruxanda până la locuința Bădulici Vasile; ● drum Dobreni Dolhești: L = 1,249 km - de la locuința Ignat Săndica până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224885_a_226214]
-
iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "De la casa cu nr. 1.103 - Mistodie Dumitru la casa cu nr. 1.177 - Dumitru Alexandra, L - 525 m, l - 6 m"; - la poziția nr. 82, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Cășăriei", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "De la casa cu nr. 1.026 - Ologeanu Elena la casa cu nr. 1.005 - Nedelcu Ioana, L - 770 m, l - 6 m"; - la poziția nr. 83, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241377_a_242706]
-
Albă Str. Vasile Conta Car. Văleni Str. Vărăriei Str. Veteranilor Ale. Viforului Str. Viilor Str. Violetei Ale. Viorelelor Str. Vișinului Str. Vrancei Ale. Zambilelor Comuna Alexandru Cel Bun Sate: Viișoara, Agârcia, Bisericani, Bistrița, Scăricica, Vaduri, Vădurele Comuna Dobreni Sate: Dobreni, Cășăria, Sărată Comuna Gârcina Sate: Gârcina, Almaș, Cuejdiu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputa��ilor nr. 2 Municipiul PIATRA-NEAMȚ Localități componente: Piatra-Neamț, Ciritei, Doamna, Văleni Str. 1 Mai Bl. D. 9 Mai de la nr. 21 la nr. 27 Bl. D. 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
(n. 14 februarie 1931, Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț) este un eseist, estetician și teoretician român. A urmat liceul la Arad, până în 1951, apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, absolvită în 1954, și Facultatea de Filologie a Universității din București (1954-1959). Și-
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe moșia Râmniceni. Denumirea de "băjenari" din consemnarea condicilor vamale se regăsește în numele localnicilor, Băjenaru, dar și cele ardelene: Rizea, Cernatu și Stănilă. Intensificarea trecerilor peste munți are loc după
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe moșia Râmniceni. Denumirea de "băjenari" din consemnarea condicilor vamale se regăsește în numele localnicilor, Băjenaru, dar și cele ardelene: Rizea, Cernatu și Stănilă. Intensificarea trecerilor peste munți are loc după anul 1761, cînd împărăteasa Maria Tereza a
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
în orașul propriu-zis. În oraș funcționau două școli — una de băieți, cu 218 elevi, și una de fete, cu 100 de eleve. Se mai aflau acolo 3 biserici (din care una în Fefelei), 2 mori de aburi, 4 stâne, 2 cășării și o fabrică de făină. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Mizil cu 6282 de locuitori. În 1950, Mizil a devenit reședința raionului Mizil din regiunea Buzău, raion căruia i s-a alipit în 1952 și fostul raion Urlați
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
endnote id="(882, pp. 98- 100)"/>. „Unu-i ungurean, unu-i moldovean șî unu-i jâdan” Documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea atestă faptul că unii evrei (cum era, de pildă, Isac Sora, la 1765) țineau „cășării” la munte, pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau „brânza de oi și de vaci” de la ciobani, dându-le nu numai bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zalman Cașcaval, iar Într-un document de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se vorbește despre evrei din Silistra făcând cașcaval În Munții Buzăului <endnote id="(193)"/>. De asemenea, pe la 1760, documentele atestă existența unor evrei care arendau pășuni și aveau „cășării” În Ardeal (zona Bran) și În Moldova <endnote id="(416, vol. II, pp. 31 și 39)"/>. În nordul Moldovei, În zona localității Târgu Neamț, este atestat numele evreiesc Paster (de la „păstor”), care, conform unor comentatori, ar demonstra că unii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
După-masă promenadă cu Poni și Brânză la Bistrița, foarte rece. Sâmbătă, 11/23 iunie. Broșteni. Sculat la ora 7. Ora 8 dejunat, vreme frumoasă. Ora 9 plecat călare pe valea râului Neagra, două ore, până la vărsarea Negrișoarei. De aici la cășărie și acolo unde sunt turmele, foarte abrupt. Ora 12½ sus, văzut diferitele turme. Un dejun foarte frugal. Două ore. Ora 3 din nou jos, la locurile de iernat. Ora 5 înapoi în Broșteni, foarte obosit. Ora 6½ cinat. Seara citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe întreg spațiul euro-asiatic cucerit parțial de romani și are structura aglutinantă cioban. Baci, cuvânt autohton cu rădăcinile în stadiul preindoeuropean al limbii, cu reflexe în slave (bg. bač „ciobanul cășar”, pol. baca „ciobanul șef”), magh. bács „baci”, alb. báxho „cășărie”, baxhoxhí „cel care prelucrează laptele la stână”, tc. baș „șef”. Sensul de supraveghetor și de șef al stânei justifică implicarea în analiza etimologică a tc.-tăt. bak „a privi, a supraveghea, a se îngriji de”, a pol. baczyć „a supraveghea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a reușit să-l convingă pe Mihnea Turcitul în privința ocinei solicitate; Vodă îi întărește jupâniței Caplea și fiicelor ei ocină în Cocorăști; peste o lună însă, la 27 iunie 1578, același Mihnea îi poruncește Caplei din Cocorăști „să-și ia cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N. Stoicescu), 1988, care cuprinde toți termenii mai sus citați. Desemnărilor
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
treia pentru că e În infern. Perfect din punct de vedere teologic. Deja scris. Dar mai e povestea cu Cecilia, iar Cecilia e pe pământ. Mă gândeam la ea Înainte de a adormi, urcam dealul să mă duc să iau lapte de la cășărie și, În timp ce partizanii trăgeau de pe dealul din față asupra postului de control, mă vedeam alergând s-o salvez, eliberând-o de o turmă Întreagă de bandiți negri care o urmăreau cu puștile-mitraliere În mâini.... Mai blondă decât Mary Lena, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
43, a fost un calcul minunat: era locul și timpul cel mai potrivit ca să ne bucurăm de toate: razii, trupe SS, de focuri de armă pe șosele... Îmi amintesc o seară, urcam colina, mă duceam să iau lapte proaspăt de la cășărie și aud un zgomot pe deasupra capului, printre vârfurile copacilor: prrr, prrr. Îmi dau seama că de pe un deal aflat departe, În fața mea, se mitraliază linia ferată, care e În vale, În spatele meu. Primul instinct este să fugi sau să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
produsului rezultat se ridica la circa 300.000 lei anual. Din punctul de vedere al formei în care se desfășura procesul de producție, ele se încadrează în cooperația capitalistă simplă. Tot în ramura prelucrărilor produselor animaliere se plasează brânzăriile și cășăriile. În acea epocă, funcționau în Moldova, aproximativ 30 de brânzării și casării. Dintre ele, șase erau situate în orașe (patru în Iași, una în Târgu Neamț, una în Bârlad). Toate aveau câte un singur horn, prelucrând lapte de oi și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a determinat creșterea suprafețelor însămânțate cu cânepă. În consecință, și extragerea uleiului de cânepă s-a făcut pe o scară mai întinsă. În 1848, numai în ținutul Suceava funcționau 20 de oloinițe. În regiunea de munte, mai ales, existau numeroase cășării și brânzării, a căror producție era destinată exclusiv pieții. În 1860-1862 funcționau numai în ținutul Sucevii 24 de cășării, la care lucrau 131 de oameni, dintre care 8 copii. Manolache Drăghici, referindu-se la calitatea cașcavalului și la iscusința meșterilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scară mai întinsă. În 1848, numai în ținutul Suceava funcționau 20 de oloinițe. În regiunea de munte, mai ales, existau numeroase cășării și brânzării, a căror producție era destinată exclusiv pieții. În 1860-1862 funcționau numai în ținutul Sucevii 24 de cășării, la care lucrau 131 de oameni, dintre care 8 copii. Manolache Drăghici, referindu-se la calitatea cașcavalului și la iscusința meșterilor, aprecia că deși brânza oilor nu era de calitate inferioară celei italiene sau elvețiene, meșterilor indigeni le lipsea „ghibăcia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
paralel cu moneda, ca mijloc de plată. Caravanele de cai ale vlahilor nu cărau numai caseus vlachicus, ci și kașer peinir, altfel spus cașcavalul pe care turcii l-au numit kașar. Numele său, afirmă Teodor T. Burada, derivă din cașare (cășărie, adică stână) și din turcescul peinir (brânză). Cea mai veche brânză românească și, poate, una dintre cele mai vechi de pe continent este cea de burduf. La origine, era un caș maturat din lapte de oaie, sărat și frământat până ajungea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]