44 matches
-
un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În Rusia, Bi¬se¬rica Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN by http://confluente.ro/_bucuria_slujirii_este_cea_c_stelian_gombos_1373287462.html [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În Rusia, Bi¬se¬rica Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
79.660.827 100,0 35 04 Alocații pentru compensarea �� prețului la pâine 79.660.827 79.660.827 100,0 38 TRANSFERURI 1.831.664.980 1.734.964.980 1.428.462.503 82,3 40 Transferuri neconsoli─ dabile 1.831.664.980 1.734.964.980 1.428.462.503 82,3 din total cheltuieli capitol: 13 Alocații pentru compensarea creșterii prețului la pâine 79.660.827 79.660.827 100,0 22 Pensii de asigurări sociale 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128158_a_129487]
-
Orțești pentru a repopula satul cu „oricâți oameni vor chema din țară , leah , rus , sârb , grec sau ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea , nimeni din slugile mele,...sau alții din ei să nu îndrăznească a intra în satul lor“ . De aici reiese că domnia avea cunoștință de abuzurile făcute
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai statului, ai lui Vodă. „Era domn în Moldova, spun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire, și lacrimi de sânge au vărsat înaintea sa, cum că sunt toți oameni străini de prin alte țări și de prin alte pământuri, și din pricina luăturilor (dabilelor), toți neguțitorii care erau cu putere și cu avere au fugit în alte țări străine, rămâind numai puțini neguțitori care erau săraci... Pentru aceea a socotit Vodă, cu boerii moldovinești mari și mici, „că nu se cuvine să se facă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimpreună cu toți neguțitorii mari, care rămăseseră săraci din pricina greutăților luăturilor ce au avut în zilele Domnitorilor de mai nainte ”; și astfel a ertat pe toți neguțitorii târgului Eșii, „ unde este cetatea Domniei noastre, să nu mai aibă de luături (dabile) niciodată în veacu-veacului, numai să aibă ei a schimba banii ce li se vor da de la Visteria Domnească, să facă bani buni de argint, iar alta să nu dee nimic de luat”... (Uricarul, II). Dar nici dispoziția de la urmă nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tocmai ușoară pentru neguțătorii străini, căci banul local, moldovenesc, nu putea trece ușor peste graniță, ș-apoi de unde era să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pricini. Ce plăteau, cât plăteau românii, care erau dările și angăriile, ne-o spun cronicarii, dar mai ales cei puși să plătească. Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Glasul Bucovinei - Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în acest domeniu). Din cartea citată rezultă că „mișeii din țara Domniei sale plăteau datoriile în bani sau în produse, sau în muncă, următoarele dabile sau dăjdii pe care Melchisedec le enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la cale cazurile ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a silit cu împlinirea tuturor dabilelor pe cei 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacăn. Iată că-ți scriem ție șoltuze să chemi de sârg pre acest porc de câne de Ponici și mustrându-l cu bătae să-i lipești în frunte cartea Domniei mele cu vina lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură ce erau în târg și puneau bourul pe ele, adică pecetea domnească, marca tării". Ceparii, înainte de a se da cep la vas, se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cartalu pe Dunăre, să facă podu"...; - angărăile erau servicii impuse cu sila și cu nedreptul, ele s-au numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un ordin către podvodarii de la Huși să lase în „nesupunere satele Episcopiei": „întru nimică să nu le trageți, nici la podvode, nice dobitocul lor printr-alte sate, acesta vă scriem, mai mult jalbă să nu vie la Domnia mea". Grelele dabile care împovărau locuitorii, sărăcindu-i, făceau, ca adesea, locuitorii să-și vândă terenurile, viile și restul bunurilor la alți târgoveți, iar ei să se împrăștie, să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Brădicești, de unde au luat până și hrisoavele, atât ale mănăstirii cât și ale Episcopiei - puse la adăpost, spre asigurare, acolo. Urmare, după jăluirea episcopului Teofil, Vodă Ghica, la 12 septembrie 1741 dă hrisov de scutire a 20 de scutelnici de dabile la „o sumă de vite ce ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce se află pe proprietatea Episcopiei" a invocat-o și episcopul Ieroteiu, care la 24 aprilie 1745 obține carte de la domnul Ion Mavrocordat care îi recunoaște dreptul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a trebuit să repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută înainte de episcopul Serafim la Evstratie Dabija Voievod, invocând tot sărăcia Episcopiei și a căpătat de la domn un nou hrisov întăritor al dreptului de zeciuială asupra satului Broscenii și scutirea de dabile în folosul Episcopiei, a doi grădinari, doi goștinari și un apariu. Asemenea reveniri, de obicei, se repetau de la domn la domn de către episcopii aflați în scaun la un moment dat. Feria, heria sau fereon era o taxă pe care o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din spusele lui Dimitrie Cantemir se înțelege că fumăritul era mai vechi, însă nu era atât de important atunci fiindcă era mai mic. În timpul lui Mihai Racoviță fumăritul devenise obiect de mezat, dat pe seama CochiiVechilor... Gorștina sau goștina era o dabilă pe oi și pe mascuri, pe care visteria o da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]