KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...356 >

8,894 matches

Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903

anilor), Petru Dinvale (Poezia dorului de străbuni), Valentin Marica (Din poeziile Zoreniului), Petru Popescu (Dialog literar), Ovidiu Creangă (Povești basarabene), Vasile Bele (Mănăstirea Rohița), Pr. Ion Turnea (Milostenia), Vasile Morar (Andreia Botiș și „Doina lui Lucaciu”), Mircea Dorin Istrate (Poezia Dacilor liberi), Valentina Becart (Pleacă cocorii (de Vasile Popovici), Stelian Platon (Poeme), Gelu Dragoș (Manifestări literare și Festival folcloric la Mireșu Mare), Viorel Martin (Mircea Micu omagiat la Biblioteca Metropolitană, București), Gavriil Stiharul (Psalmi din Biblia Vieții), Cristian Laurențiu (Rusaliile sau

G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Cetatea lui Constantin, întipărită pe urmele pașilor plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
mântuitor. Prin Suferința dumnezeiască a lui Iisus Hristos s-a trecut la sublimarea suferinței noastre,a creștinilor ortodocși, care a deschis Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Corola-blog/BlogPost/366264_a_367593

Acasa > Poezie > Delectare > ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Și-am prohodit lumina În somnul ei de seară, Prin noaptea ce așteaptă, Luceferi să apară. Din ceruri se prelinge Ca ceața peste mări, Sclipiri aprinse-n vise

ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1471379548.html [Corola-blog/BlogPost/366264_a_367593]
umbra e-a luminii. Din ziua muribundă Lumina stă să curgă, Prin geana ei plăpândă, Un suflet să o plângă. Și-n drumul spre abisuri Prin bezna ispășirii, Ridică din mormânturi, Speranța mântuirii. Referință Bibliografică: ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de

ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1471379548.html [Corola-blog/BlogPost/366264_a_367593]
plângă. Și-n drumul spre abisuri Prin bezna ispășirii, Ridică din mormânturi, Speranța mântuirii. Referință Bibliografică: ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și

ULTIMA GEANĂ DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1471379548.html [Corola-blog/BlogPost/366264_a_367593]
Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284

castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare fortificată a dacilor. Următoarea etapă a pelerinajului cultural s-a desfășurat la Binținți, satul care astăzi poartă numele celui l-a pus pe hartă, Aurel Vlaicu. În 13 septembrie 2013, va avea loc comemorarea a 100 de ani de la tragicul sfârșit al celui

SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335

A MOLDOVEI Domnului DUCA GHEORGHE CĂTRE TOATE ORGANIZAȚIILE CULTURALE ALE ROMÂNILOR DIN ÎNTREAGA LUME Senatul Academiei DacoRomâne TDC, Garda DacoRomână a Blocului Unității Naționale - BUN și conducerea Partidului României Europene (care, probabil, din toamna acestui an se va numi Partidul Dacilor Liberi - D.L.) sunt împuternicite să declare următoarele: a) Avînd în vedere că patria fiecărui om este cea a limbii în care se exprimă, și că pentru români patria este limba română ca vector esential al identității naționale în interiorul țării precum și

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu numai; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale asupra limbii române și asupra identității naționale și că este destul de tîrziu pentru a interzice denumirea de romi astfel încît să se poată face deosebirea dintre dacoromâni

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
referendum identitar a denumirii țării de DACIA sau DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie derivă din adevărul că limba noastră este română, limba vie a strămoșilor daci, iar din punct de vedere științific limba noastră este limba dacoromână, așa cum admite și Academia Română, care pe viitor ar trebui să se denumească Academie DacoRomână.. 4. Scoaterea din acte oficiale a abrevierii de rom pentru cuvîntul român, introducerea etnonimului dac

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
daci, iar din punct de vedere științific limba noastră este limba dacoromână, așa cum admite și Academia Română, care pe viitor ar trebui să se denumească Academie DacoRomână.. 4. Scoaterea din acte oficiale a abrevierii de rom pentru cuvîntul român, introducerea etnonimului dac și revenirea la denumirea clasică, originală, consacrată și adevărată de țigan pentru această etnie în actele publice este o datorie de respect pentru limba română. 5. Adoptarea principiului egalității de tratament, al reciprocității pentru acele minorități stabilite în România ale

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765

cu mană, se face doar a ninge... Au cum să fie bine și toate așezate Când Ura și Minciuna sunt binecuvântate, Iar în lăcașuri sfinte domnesc fățărnicia Și preoții, exarhii sunt frați cu tâlhăria. Ne râde-o lume, frate, pe daci, pe noi ne râde, Biserica-mpărțită-i ca țara în partide... Obosit e câmpul, înrăit e omul, Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul. S-a luat de mână cu Satana -om Care n-are țară- mamă, e un pui-dandon, Care zămislește să

DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1485101517.html [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912

reîntregirea națiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane temporale, europene și universale. În acest sens, A.D.R. colaborează cu academii, instituții de stat și private de cercetare, de învățămînt, religioase, cu Partidul României Europene - P.R.E. (care va deveni Partidul Dacilor Liberi -D.L. ori acesta va fi un partid nou, de sine stătător, cu care împreună ar lupta pentru o DacoRomânie liberă într-o Europă liberă). Pe primul, P.R.E., l-a înființat, din propria inițiativă a membrilor fondatori, Senatul Academiei

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913

incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți să nu observi asimilarea lor sumară în stil. Dar mai ales te întrebi cum au supraviețuit furiei anticriste a bolșevismului!? Ce pavăză au găsit

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992

Dar ce rost are, când tu nu ești cuminte! De acuma, alteia-i, oferi al tău dulceag amor Aceeași serenadă veche și-același trist decor! El: În trupul tău, văzut-am mai multe universuri Ce nu le pot descrie, nici dac'-aș vrea, în viersuri Când mă gândesc la tine, din unghiul meu obtuz Mă pierd în labirintu-ți și-apoi devin confuz! Ea: De mă iubeai era de ajuns un singur univers, Oriunde-n depărtări cu tine aș fi mers, Te

SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846

cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Citește mai mult Pământul meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
cea română,Miorița mi-i străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci.... XIII. INTRE CEI CE N-AU O PÂINE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Printre gânduri trecători Strada vieții -mi dă fiori, Doi copii ca două flori Întind mâna

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971

creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit cât voi trăi Și neam de neamul meu va spune Că-n inimă mi-a fost mereu Chiar după ce eu voi apune Și chiar departe când mă știu Chemarea Dacilor nu lasă Cu pasul pribegit oi fi Dar inima-i la dulcea casă Iar când pierdut mă simt prin neamuri Și rostul meu îl voi nega Mi-oi aminti de-un țărm ce strigă C-acolo este țara mea DRAGOSTE

VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
Corola-blog/BlogPost/353521_a_354850

și-avem noapte cu hectarul Zău ni s-a umplut paharul România parcă-i beată soarta i-a furat-o zarul a(m) pierdut-o înc-o dată România parcă-i beată i-a ajuns la gât și marea fost-am daci parcă odată Doamne sună deșteptarea Căci ni s-a umplut paharul și-am să-l sparg f...-i amarul Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012 Referință Bibliografică: ROMÂNIE DEȘTEPTAREA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10

ROMÂNIE DEŞTEPTAREA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Romanie_desteptarea_costel_zagan_1394483265.html [Corola-blog/BlogPost/353521_a_354850]
Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382

și a tuturor marilor Bărbați ai istoriei, posesori ai rarelor virtuți și Sfântul Împărat Constantin cel Mare a beneficiat de bune și rele în viziunea unor istorici ori cercetători, în funcție de caracterul, slujirea sau slugărnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a înălțat spre zarea nesfârșită a azurului ceresc identificându-se cu dreapta credință, cu monarhia creștină, cu slujirea apostolică, cu autoritatea și dragostea hristică, dar mai presus de toate cu Prietenia lui Iisus și a

ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
convertirii ori neconvertirii împăratului, uitând faptul esențial și fundamental că prin aderare la Ortodoxia lui Hristos, Constantin cel Mare a devenit coslujitor al Bisericii celei Una Sfântă și Sobornicească alături de Apostolii, Ucenicii, Ierarhii și poporul Bisericii Universale. Așadar, între împăratul dac Constantin cel Mare și Augustul Cerului și al Pământului, Mântuitorul, Cel Care l-a uns Împărat, devenind astfel primul Împărat creștin după Împăratul Cosmosului Iisus Hristos, s-a țesut o comuniune divină, influențând deopotrivă și Unul și Celălalt propăvăduirea Evangheliei

ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415

că a rămas cu el, altfel cine știe... Spune-mi! De ce fata este cu tine și nu la spital și unde este cea care ar trebui să-i poarte de grijă? Off, Doamni, doamnî! m-am gândit și eu șî dac’-aș fi aflat răspuns, cum nu v-aș spuni? Ioana, nu știu undi s-o fi dus..., o vinit pi la ora zăci jumati, mi-o pus fata-n brațî, o plecat șî bunî plecat-o fost..., mai mult nu

ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226

în straie ale biruinței”.(Artur Silvestri-Așa cum l-am cunoscut, op. cît. p. 201; Mărturii tulburătoare, Carpathia, 2009, p. 155-156) Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru

UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]