105 matches
-
din zile pornește în cursă, ia banii de la pasageri dar eliberează mai puține bilete. Pe traseu, control: biletele vă rog și un alt tânăr spune candid: eu am, plătit dar nu mi-a dat bilet. S-a lăsat cu ceva daraveră, șoferul a scăpat cuj a scăpat și pe urmă vendetă declarată: De ce i-ai spus, mă'? Da ce voiai tu, mă'? Să-ți plătesc și ție biletul și lu' ăla de la control amenda? Păi ce, s-a întâlnit hoțul cu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ne petrecem viața, noutatea ne surprinde, aproape ne șochează prin antiteza dintre prezent și trecutul păstrat în amintirile noastre. La fel am pățit și eu, atunci când am fost nevoit să ies din oraș și să merg în Apahida, pentru niște daraveri. Primele amintiri legate de Apahida le păstrez din vremea copilăriei și sunt, oarecum, de natură „feroviară”. Pe relația Cluj-Dej, Apahida era prima gară în care trenul făcea popas 10 minute. Revăd și azi, pe ecranul minții, imaginile culese din goana
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
felul acesta, inteligent și dibaci, poliția aruncă pisica moartă peste gard, mai precis muzeului județean care nu putea refuza oferta, deși ar fi făcut-o cu mare entuziasm. Șmecherii de polițiști însă, raportaseră la toate eșaloanele ierarhice și politice toată daravera. Concluzia era că, oamenii de știință de la muzeu trebuia să se implice în rezolvarea cazului, mai ales că acesta, așa cum bine aprecia șeful județean al partidului de guvernământ, ne putea aduce faimă în media din străinătate, acolo unde de peste zece
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
unor ,lovituri" de romancier. Ei bine, la Iaromira Popovici și, încă mai mult, la George Bălăiță, stilul face povestea. Care, înainte de-a fi poveste, e proză, scrisă cu toate tertipurile de azi. Ingeniozitatea nu-i vine din inventarele de daraveri tradiționale, complicate la nesfîrșit (poveștile Iaromirei Popovici sînt scurte, nicidecum nu se iau la întrecere, ca ,ramificare" a acțiunii, cu Măr și Păr, bunăoară, care, dacă-mi aduc bine aminte, bătea spre cincizeci de pagini mărunte), ci din diorame mișcate
Moșii roșii by Simona Vasilache [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
Moromete, cât și fiii lui, nu erau întrecuți în efuziuni sentimentale, ci mai degrabă taciturni, rostind exact atâtea cuvinte câte erau necesare. Dar ceilalți, înțelegeau totul, fie și dintr-un cuvânt sau o expresie devenită tipică. Ex. „D’aia!”; „Era daraveră mare”; Ori: „Ete-așa!”; „ca să știi și tu”; „Păi, da, ce crezi?” (ca o întărire a spuselor de până atunci, un fel de chezășie a vorbelor). Sau, antologica frază a lui Ilie Moromete: „Pe ce te bazezi?” Ceea ce a dorit autorul
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
-ți pierzi speranța. Doar că, la un moment dat, cam enervat de cicălelile muzei, dar și de unele tigăi luate în cap, Titi hotărî că este timpul s-o șteargă. Cum însă nu avea nici o lețcaie pentru pașaport, sau alte daraveri își făcu un plan. Prin urmare, așteptă venirea alocației de întreținere a copilului, luă și verighetele, plus cerceii de mireasă ai neveste-sii, se urcă în tren și făcu un blat până la Constanța, portul speranțelor sale. Aici soarta i-l
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
avocații ei să ceară și ei contraexpertiză și între timp copilul crește mare, face armata, tu ieși la pensie, mai cade un guvern vine altul (!) și poate rămâne țuț! - Cine să rămână țuț mă’, că nu mai înțeleg nimic. - Toată daravera. Și pe scurt, chemat la expertiza medicală, prietenul se duce cu buletinul lui Fane, doctorii nu observă, i se ia o probă de spermă și toți se liniștesc. Asta e fine del primo tempo. Vine rezultatul de la spital în care
MINCIUNI CONVENŢIONALE de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Minciuni_conventionale_ion_untaru_1357894260.html [Corola-blog/BlogPost/361175_a_362504]
-
ști cum și încotro, fără a ști ce voiește și ce nu voiește. Nu e vorbă, nici guvernul nu știe ce voiește, cel puțin nu s-a rostit pîn-acuma, ca să se aleagă lucrul într-un fel. Iar purtarea individuală și daraverile obicinuite ale fracționiștilor, împrumutul ce-l fac cu numele evreilor pentru cumpărare de imobile rurale și urbane (d. Pake Protopopescu e un viu exemplu, în mare parte, pentru aceasta) e o dezmințire ad oculos a tuturor protestațiunilor dumnealor din Cameră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iluzia unei ore aruncă splendoarea regalității? De aceea nu cată să-ntrebăm ce anume principii profesează cutare și cutare, deși ele au însemnătatea lor, ci cine și cum este. Muncește acest om? Are ceva? A-nvățat carte? E cinstit în daraverile lui? Iată întrebările de căpetenie cari în ultima linie hotăresc cât cântărește un om în bine și în rău - nu însă profesii de credință, tipărite pe-o hârtie răbdătoare, vorbe late și mari, escursiuni prin țările depărtate, cari nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a urmărilor uzurei în România credem că va face pe orice român sa gândească de zece ori înainte de a zice un cuvânt în cestiunea izraelită. Dacă cu efectele produse de domnia libertății se va combina apoi și libertatea deplină de daraveri a evreilor, rezultatul final va veni atât de curând încît chiar d. Brătianu ar ajunge să-și vaza faptele mînilor sale, pieirea României. Tuturor acelora însă, tineri sau bătrâni fie, cari jură în numele libertății, egalității și fraternității, le repetăm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moldoveanu, acuzat de fals în acte publice. O asemenea acuzație nu dă a se bănui că ea este recompensa ce i se menaja pentru c-a avut fericirea de a displace unora prin curajul cu care a dat la lumină daraverile rechiziții Warszawsky et comp.? Ceea ce ne confirmă și mai mult în această opinie este modul cu care vedem că s-a procedat în privința d-lui Moldoveanu pentru acea acuzare. Judecătorul de instrucție de pe lângă trib. Teleorman, sesizat de lucrarea primarului comunei Orbeasca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
proceadă la dezarmarea nației, să-i ia îndărăt puștile și cartușele ce i le încredințase și să-i zică: "Nație dragă, de astă dată tu nu pricepi nimic, deci te oprim de a te amesteca cumva în mod simțitor în daraverile noastre. " Și cu toate acestea niciodată nația n-a avut mai multă dreptate și radicalii mai puțină, niciodată pericolul unei dominațiuni străine sub forma ei cea mai scârboasă n-a fost mai mare decât tocmai astăzi. Dacă toți evreii - străini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mustrare al ziarului oficios din Berlin ""Norddeutsche Allgemeine Zeitung", deci interesul pe care-l manifestă lumea oficială de acolo pentru proiectul de răscumpărare, adaogă nedumerirea noastră, căci, la dreptul vorbind, ce are a-mpărți guvernul german cu un contract de daraveri între statul nostru și o societate de acționari? Acest interes era fără îndoială justificat într-un timp în care dreptul acționarilor, bazat pe contractul primitiv, era primejduit prin escrocheria Strusberg, dar după convenția adițională de la 2/14 fevruarie 1872, numită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Această colosală și "strălucită afacere" produce însă atâta zgomot și atâta lumină încît eclipsează și acopere altele mai mici și mai puțin strălucite, dar totuși îndestul de caracteristice. Astfel de exemplu "Binele public" conține astăzi câteva rânduri în privința unei alte daraveri, nu puțin însemnate, dintre un concesionar străin și statul nostru. E vorba de un d. Ward, căruia i s-a confiscat legal o sumă de 300000 de franci acum vro câțiva ani - pare-se sub guvernul reacționarilor - și care astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu minte care ar voi să răstoarne acest fapt împlinit. Evreii germani se bucură de ilimitata libertate a cultului lor; nimenea nu-i tulbură în vechile lor datine și tradițiuni, nici în particulara lor știință cosmopolită; ba societatea civilă în daraverile ei fine adeseori seamă și de sâmbătă, desigur o rânduială supărătoare pentru noi creștinii. Dar, deodată cu emanciparea, pretenția evreilor de-a fi o nație de capul ei a căzut cu totul. În secolul acesta al formațiunilor statelor după naționalități
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la 17 milioane. Al doilea punct al programei e milionul lui Aristid... Aristid al d-lui Grădișteanu. Cestiunea aceasta devine foarte spinoasă când cugetăm că d. Brătianu este la putere împreună cu ai săi, că o mulțime de oameni sunt în daraveri cu statul și că, la putere fiind dumnealor, oamenii, vrând - nevrând, cată să bage mâna 'n buzunar spre a împlini milionul subscripției naționale. Daca roșii n-ar fi la putere, altceva. Dar așa subscripția seamănă mult a spoliație cu mâna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor sociale. Favori și funcții nu se mai dădură celor cari le-ar fi meritat sau cari ar fi fost calificați, ci nepoților, verilor, rubedeniilor pân- 'ntr-a șaptea spiță a alegătorilor influenți. Pe de altă parte, pentru a interesa prin daraveri curat materiale corpul electoral, s-a creat sute de funcțiuni nouă, împărțite asemenea sau la alegători, sau la rude de alegători. O mreajă întreagă de interese meschine, de împărțiri de slujbe la feneanți și netrebnici, de arendări pe nimic a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că se bucură de cea mai bună opinie în străinătate. Un diplomat străin convorbind c-un român, s-a esprimat asupră-le în modul următor: "în zadar vă zbateți; ceea ce știu e că roșii d-voastră sunt foarte culanți în daraverile cu străinătatea și se țin de cuvânt, orice - ar promite. Țara? O 'nvîrtesc s-o sucesc pîn-ce rămâne tot pe-a lor". Iată un adevăr care nu ne inspiră încredere nici în protestațiunile "Romînului", nici în seriozitatea opunerii lui în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o direcțiune care reprezintă interesele monarhiei în întregul ei, fără distingere de german, ungur sau ceh, și despre aceste interese e cestiunea daca sunt sau nu armonizabile cu ale noastre. Ce simpatii, ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia numai atunci când și românul de acolo ar fi în patria lui tot atât de ne]mpiedecat în dezvoltare precum e ungurul sau polonul; când monarhia l-ar considera și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
primește pe acolo, căci consiliul comunal de acolo, compus în mare parte din oameni foarte independenți și foarte onești, nu seamănă deloc cu cel de Brăila sau chiar de București, unde toată cearta consistă în lupta patrioților pentru întreprinderi și daraveri. Consiliul comunal din Iași - de orice coloare politică ar fi fost, numai roșie nu, căci nici jupânul Herșcu Goldner, nici d-nu Gheorghian nu sânt membri în consiliu - a dovedit totdeuna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națională de argint ar fi piesele de cinci franci a căror batere s-a votat, dar nu se va realiza, de vreme ce s-a hotărât a se bate în țară și se știe că, îndată ce nu se poate face vro mică daraveră cu confecționarea ei în străinătate, ambiția de a avea monetă națională devine foarte deșartă pentru un patriot roșu. Așadar nu avem decât câteva milioane de monetă divizionară în piese de o jumătate, de unul și de doi franci, care, neavând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-nțeleagă. Există o veche fabulă asupra soiului acestuia de arbitraj. Acordul între membrii Comisiei riverane, prezidată de delegatul austriac, ar fi într-adevăr atât de complect încît în curând nici s-ar mai auzi vorbind de ea și de daraverile ei. Sîntem plecați a crede că lucrurile nu se vor petrece tocmai astfel. Pot să tot recrimineze la Viena: puterile vor fi voind să examineze cu liniște și sânge rece condițiile târgului aleatoriu pe care li-l oferă Austria și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceva, vro mică concesie de poduri peste Dunăre și de drumuri de fier prin Dobrogea se vor găsi lesne pentru a face fericirea patriei în genere și a patrioților îndeosebi. Însă precum funcțiile în provincie tot astfel concesiile și marile daraveri în capitală formează mărul de ceartă care turbură marile unități tactice ale guvernului. În provincie bătălie pentr-un post de procuror sau prefect, în ministeriu și partid bătălie când umbra unui nou Strussberg s-arată, în trandafirie auroră, pe orizonul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noștri codri și sfârșind cu tratamentul barbar și fără cruțare al populațiilor. Legăturile aproape părintești cari existau înainte între clase, iubirea aproape filială pe care populațiunile o aveau pentru capii lor naturali, autoritatea religiei, autoritatea tronului, sfințenia și buna-credință în daraveri au încetat toate la suflarea veninoasă venită din tavernele Apusului, în cari se consumă viețele înrăutățite de amărăciune ale dezmoșteniților de pe acest pământ. Înainte, nu mai departe decât acum douăzeci de ani, noțiunea și vorba "proletar" era străină acestei țări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
privire disprețuitoare către mulțimea ce trecuse de poartă. Iar dacă scapă de tâlhari, au grijă hangiii noștri să termine treaba! adăugă el cu un rânjet. Dante mai urmări puțin grupul din priviri, apoi Încălecă din nou. - Unde trebuie să descărcăm daravera? Întrebă bargello după ce parcurseseră vreo sută de pași prin cetate, de parcă de abia aștepta să se descotorosească de Încărcătura aceea de hârburi. - Însoțește-mă până la Palatul priorilor, la San Piero. Sacul să i-l predai meșterului Alberto, lombardul care ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]