9 matches
-
plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei vegetale. Arborele acesta apare ca simbol al comuniunii omului cu lumea vegetală, el devenind un substitut al omului În cadrul unei ceremonii de Înmormântare. Bradul prezintă mai multe semnificații În cadrul tradiției mitologice de dendrolatrie. Astfel, arborele apare ca simbol sacru al ecosistemului fitogonic românesc, ca metaforă a tinereții perene a munților acoperiți de podoaba lor verde și ca alegorie a forței telurice a pământului românesc În ascensiunea spre cer. Ceea ce reprezintă mătrăguna În rândul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
despre chinezi 6 ori indieni 7. Cunoștințele botanice În Asia epocii lui Honigbergertc "Cunoștințele botanice În Asia epocii lui Honigberger" După cum știm - inclusiv din Maitreyi, adică din „panteismul” micuței Chabu -, civilizația tradițională indiană acordă un spațiu considerabil arborilor și plantelor, dendrolatria fiind atât de frecventă, Încât unii savanți indieni afirmă chiar că unii arbori „fac parte din familie”8. Cercetările anterioare lui Honigberger asupra sistemului botanicii, conceput deductiv (Linné) și modificat inductiv În acord cu flora asiatică, vădeau deja o conștientizare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ceea ce conferă soliditate acestei lumi de senzații întretăiate de cugetare este poetizarea sistematică, încrengarea în plase metaforice, de unde și o oarecare monotonie. Ipostaza iubirii e de aflat în Jugastru sfiala, în care versurile conotează ideea maternității. Obsesia semințelor cedează locul dendrolatriei, imaginii poemului ca trunchi și spirit deopotrivă: „Sufletul, forfota ochiului/ nici o tainică zvârcolire/ fereastra: de o parte a ei poemul,/ de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
puteau să fie tributarii, prin iradiație, ai unor forme culturale harappiene, care se păstraseră în regiunile excentrice, cruțate de primele valuri ale arianizării. Aceasta ar explica faptul următor, în aparență straniu: cultul Marii Zeițe și a lui Siva, falismul și dendrolatria, ascetismul și Yoga etc. Apar pentru prima dată în India ca expresia religioasă a unei înalte civilizații urbane, aceea a Indusului - în timp ce majoritatea acestor elemente religioase sunt, în India medievală și modernă, caracteristicile devoției "populare". Desigur, a existat, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a unui mort la nivel simbolic, este necesar ca acest spațiu să fie parcurs. Funcția în discuție trimite la obiceiul arhaic de a expune trupurile morților în copaci. Pădurea a devenit astfel spațiul spiritelor strămoșești și copacii-oameni au creat sentimentul dendrolatriei. Într-un basm cules de Constantin Mohanu imaginea pădurii-cimitir este foarte intensă: „A trecut pântr-o pădure mare, a trecut. Eee! Acolo-n pădurea aia era trupuri de oameni morți. A ieșât de-acolo, a dat într-un oichi de poiană
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culturii populare, de la folcloristul Simeon Florea Marian (2) la etnologul Romulus Vulcănescu (3). Demersul meu este totuși justificat de faptul că folcloriștii și etnologii (cu o singură excepție) care s- au ocupat mai mult sau mai puțin tangențial de problema dendrolatriei în spațiul românesc nu au acordat atenție valențelor mitice și simbolice atribuite paltinului (arțarului) de mentalitatea populară. Aceasta în condițiile în care, după opinia mea, paltinul a fost și el considerat un arbore sacru. Nu contest faptul că mărul, stejarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în discuție : „înmormântarea oamenilor în copaci putea reprezenta speranța că cei decedați vor reveni la viață, întocmai cum reînvie copacii în fiecare an” (50, p. 1084, apud 46, p. 32). Consubstanțialitatea dintre om și arbore este o idee centrală în cadrul dendrolatriei în general și a celei românești în particular. Ea este materializată prin monumente dendromorfe care însoțesc omul în toate momentele existenței și chiar postexistenței sale : arbore de naștere, arbore de nuntă, arbore funerar, arbore de pomană etc. De data aceasta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mort, rituels païens, rituels chrétiens”, 2002). Refuzul ierarhiei religioase de a lua În considerare realitatea socială a condus la situații care uneori țin de absurd. Trimisesem spre publicare un articol În care arătam practicarea În comun, În același loc, a dendrolatriei la creștini și musulmani; articolul n-a fost publicat, cu justificarea ,,dendrolatria nu e admisă de religia noastră, deci ce prezentați dumneavoastră nu poate exista”! Supraviețuirile trecutului au fost mai totdeauna considerate ca un amalgam de detalii nestructurate, obiceiuri fără
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În considerare realitatea socială a condus la situații care uneori țin de absurd. Trimisesem spre publicare un articol În care arătam practicarea În comun, În același loc, a dendrolatriei la creștini și musulmani; articolul n-a fost publicat, cu justificarea ,,dendrolatria nu e admisă de religia noastră, deci ce prezentați dumneavoastră nu poate exista”! Supraviețuirile trecutului au fost mai totdeauna considerate ca un amalgam de detalii nestructurate, obiceiuri fără Înțeles legate de credințele trecutului. Or, este evident că aceste supraviețuiri nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]