135 matches
-
de minunată dăruire privind sănătatea și suferință umană și ea îmbogățește substanțial literatura de profil, lărgește limitele medicilor întru efortul lor de biruință. Profesorul Scripcaru subliniază în „Prefață” că „succesul tehnologic nu trebuie să ducă la o pierdere în spiritul deontic și de aceea textul poate fi și o pledoarie pentru particularizarea Codului medical deontologic, la fiecare specialitate medicală față de omul suferind. Doi distinși universitari și un medic primar respectiv, șirevin asupra unor probleme actuale de deontologie profesională, de stringentă importanță
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
împreună cune-o oferă spre lectură și documentare se instituie ca unși ea îmbogățește substanțial literatura de profil, lărgește limitele medicilor întru efortul lor de biruință.subliniază în „Prefață” că „succesul tehnologic nu trebuie să ducă la o pierdere în spiritul deontic și de aceea textul poate fi și, la fiecare specialitate medicală față de omul suferind. CONCLUZII: 1. Lucrarea este elaborată într-o viziune interdisciplinară, pe baza unei ample bibliografii inclusă pe numeroase pagini, la care se adaugă o bibliografie generală, pe
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte,(13) pe care soarta îl face să și le ducă la bun sfârșit pentru a îndeplini ceea ce îi este scris. Urmărind firul basmelor vom observa că avem de-a face cu o autoritate deontică(14), ce aparține personajului superior, referindu-se la acțiuni și reguli de comportament, este acea autoritate carismatică, de care aminteam mai sus, pe care o alegi ca model de viață. Astfel, un subiect acceptă un obiectiv și consideră că singura
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
un fapt, dar subliniază că acestea alcătuiesc doar o mică parte a sarcinilor care pot fi realizate când cineva spune ceva. Într-adevăr există o serie importantă de iterații pe care Austin le-a denumit "performative" - ele țin de logica deontică, nu afirmă o proprietate ci produc realizarea unei acțiuni ce reprezintă acte de vorbire (speech act). Spre exemplu, când cineva spune: "I name this ship the "Queen Elizabeth"" ("Numesc acest vas cu numele Queen Elizabeth"); nu înseamnă nimic altceva decât
John Langshaw Austin () [Corola-website/Science/299075_a_300404]
-
luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit la fel de fecundă și pentru studiul organizațiilor și ierarhiilor. ν În vreme ce contractul, raport ambivalent de egalitate și subordonare, face legătura Între elemente ale aceluiași ansamblu, convenția nu presupune cu necesitate existența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de sistem. Capitalismul stimulează în oameni nevoi sporite de "puteri" care se măsoară adesea în bani și clipe de viață consumată, pentru refacerea cărora adesea banii câștigați nu ajung. Apar atunci situații improprii, paradoxale, pentru înlăturarea cărora sunt necesare schimbări. Deontic, se crede că multe alte limite se vor înlătura în perspectiva noilor orizonturi pe care le conțin noile ipoteze din doctrina drepturilor omului și a strategiilor pentru îmbunătățirea formelor democrației moderne. Este nevoie de această credință, dar ea este adesea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
originari tot din Estul mai îndepărtat. Pentru ilustrare, reamintim temele antice de metafizică platoniciano-aristotelică din teologia creștină, cercetate de Sf. Augustin, apoi de Sf. Toma și de alți teologi-filosofi ai scolasticii apusene. Noile valori, în general, cele moral-juridice (mai ales deontice, adică de obligare) din sistemele propuse de stoici și sceptici confruntați cu amenințările epocii de criză pe care o traversau, precum și spiritul combativ au dominat acele vremuri ("cruzimea și superstițiile" stimulate de gustul pentru aventură și cuceriri ale "barbarilor" sunt
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
exprime mai degrabă un circumstanțial de mod propriu-zis (care operează o "categorizare" calificativă 33, "indicând o caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare a propoziției, din punct de vedere epistemic, apreciativ sau deontic", GALR II: 523)34. Expresiile lexicale adverbiale de tipul într-un mod abuziv/alert/amănunțit/creativ/grupat/meschin sau într-un chip echivoc/palpabil/remarcabil/viu (vezi Anexa III) nu funcționează, în mod uzual, ca modalizatori. La modul + adjectiv, expresie
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
evidențiază ceea ce se spune de cum se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de cele modale (dictus + modus) și, de asemenea, sunt teoretizate principalele modalități: alethice (necesar, posibil, contingent, imposibil), deontice (obligatoriu, interzis, permis, facultativ), epistemice (verificat, indecis, falsificat, nefalsificat) sau opinabile (convingerea, considerația, părerea nedecisă, contestarea)62. Constantin Sălăvăstru constată că, în ceea ce privește eficiența argumentării, "performanța opinabilă a intervenției argumentative polemice este favorizată de parcurgerea gradată a modalităților opinabile de la inferior
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
că exemplaritatea cuiva este unică, irepetabilă, pedagogie pentru repetenți"169. Cu toate acestea, în publicistica argheziană, există nenumărate puncte de vedere sau judecăți de valoare inedite, reprezentând, indubitabil, un neconvențional program literar a cărui constantă trebuie înțeleasă în dimensiunea sa deontică. În textele unde vorbește de literatura contemporană lui, Arghezi este întodeauna în ofensivă. Însuși faptul că n-a aderat și n-a susținut consecvent nici un curent sau școală literară, ba, mai mult, le-a criticat ori de câte ori i s-a ivit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
La vârsta copilăriei, operațiile gândirii se realizează prin intermediul acțiunilor externe, însoțite de exprimarea cu voce tare a cuvintelor. Acțiunile copilului au motivații biologice - nevoi imediate, impresii nemijlocite - și nu se desfășoară pe baza unui plan prestabilit sau a unor norme deontice. Imaturității psihologice îi corespunde deci una caracterială. Raportul se păstrează în cazul personalității normale, armonios structurate. Această relație precede, ca debut, nașterea, fiind inițiată de planificarea maternității, și conduce la structurarea acelui model intern activ de reprezentare (internal working modelă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în copilărie, operațiile gândirii se realizează prin intermediul acțiunilor externe însoțite de exprimarea cu voce tare a cuvintelor. Motivațiile acțiunilor sunt biologice, datorită nevoilor imediate și impresiilor nemijlocite și au un corespondent afectiv holotimic. Nu există nici un plan prestabilit, nici norme deontice, deci imaturității psihologice îi corespunde una caracterială. Copilul, în această etapă a dezvoltării sale, rămâne un „actor” caracterizat printr-un evident conformism intelectual și moral, fenomen obligatoriu pe calea devenirii ca personalitate adultă. La vârste mai mari - începând cu a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității atinge intensitatea maximă pentru că se desfășoară după un program al adultului. Funcțiile psihice se dezvoltă prin condiționări sociale, iar raporturile prelungite și complexe cu adulții împlinesc conștiința de sine, structurându-se strategii adaptative existențiale care integrează normele morale și deontice comunitare și profesionale. Ontogeneza psihismului, prin structurarea progresivă a conștiinței de sine și a celei centrate pe persoanele din jur, permite judecăți evaluative în raport cu sine și cu alții, care se consolidează treptat și joacă un rol decisiv în conturarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Personalitățile narcisiste, de tip borderline și pasiv-agresive sunt printre cele care beneficiază în cea mai mare măsură de această perspectivă. Diversitatea contribuțiilor personologice de factură organică și psihodinamică este îmbogățită însă de apelul tot mai evident la reperele morale și deontice. Astfel, în perioada celui de-al doilea război mondial, Curran și Mallinson (1944Ă constată că nu există încă un consens în lumea psihiatrică asupra unui segment important de populație cu trăsături și comportamente neobișnuite și care nu suferă de nici una
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel, să se spună", a încheiat Boc. (TV Antena 3, 25.II.2006)15. Uneori oamenii politici combină formula (foarte) clar cu verbul a trebui, aparent pentru a sugera obligativitatea transparenței într-un sistem democratic. Prezența acestui verb, ca modalizator deontic, imprimă un aspect autoritar mesajului politic, prin capacitatea sa de a crea acte de vorbire directive 16: Trebuie s-o spun foarte clar și răspicat:"Trebuie să facem deosebire între demagogie și democrație". (E. Boc - TV Antena 3, 3.IV
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a fost închisă [după apariția unei toxiinfecții alimentare]. (TV Antena 1, 9.VII.2007). − Când sunt folosite de demnitari sau de persoane oficiale, expresiile pot să (vă) spun/declar și vă pot spune, în care verbul a putea are sens deontic ("am permisiunea"), subliniază implicit faptul că au acces la informații secrete, din care "au căderea" să dezvăluie public numai anumite date. Intenția lor este de a imprima autoritate mesajului, subliniind, și cu acest prilej, că fac parte dintre structurile politice
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
există importante conexiuni logice: model, standard, reglementare, regulă, lege.3 Natura, funcțiile și forma normei fac, de obicei, obiectul reflecției filosofice, fiind revendicate însă și de sociologi, iar structura formală a normei este studiată de logică, mai precis de logica deontică 4. O amplă tratare a normei a fost realizată de logicianul finlandez Georg Henrik von Wright în lucrarea Normă și acțiune. Potrivit lui G. H. Von Wright, una din semnificațiile cuvântului normă este cea de lege, pentru care identifică cel puțin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
permisiune slabă poate însemna că autoritatea nu a prevăzut posibilitatea existenței actului respectiv 8. Deși sistemul lui Von Wrigh este acceptat de majoritatea autorilor, există cercetători care preferă să pornească de la alte premise. Jerzy Kalinowski încearcă să construiască o logică deontică trivalentă pornind de la valorile obligatoriu, interzis și indiferent care să înlocuiască valorile de normă bună sau rea: "dacă orice act uman (conștient și liber) luat in concreto este sau bun sau rău, luat in abstracto el poate să aibă și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise (nu trebuie)"14. Functorul deontic "se deschide egal atât spre a face ce trebuie sau nu trebuie să faci cât și spre a fi cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale ale subiectului acțiunii"15. Ca expresie autonomă și pură, imperativul trebuie nu trebuie nu are o semnificație valoric-morală intrinsecă. Functorul deontic fiind a-valoric, rezultă că semnificația valorică a normei stă în calitatea morală pe care el o recomandă sau o interzice obligatoriu 16. În ceea ce privește structura logică a normelor morale, distingem două elemente: dispoziția și sancțiunea. Dispoziția reprezintă cel mai important
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebări sunt respinse ca fiind simpliste sau că nu duc spre nicio finalitate și sunt înlocuite cu întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă a normei juridice. Orice normă juridică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă a normei juridice. Orice normă juridică trebuie să satisfacă sub aspect structural următoarele aspecte: stabilirea condițiilor de aplicare a normei, descrierea conduitei subiectelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]