121 matches
-
fi vrut ca el să-i confirme părerea, nu noi. Rămăsese câteva clipe pe gânduri. Poate aștepta ca hemiplegicul să vândă revistele solicitate de doi tineri. Ori poate se întreba în sinea lui dacă mai era cazul să-și continue depănarea amintirilor. Faptul că îmi consultasem ceasul se pare că îl făcuse să se hotărască. M-am specializat în microbiologie, continuase cu o voce mai stăpânită. N-aveam nicio posibilitate aici să fac ceva ca lumea în domeniul ăsta. Așa că la
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
făcute unor supraviețuitori ai gulagului sovietic, în care povestesc despre viața românilor basarabeni înainte și după venirea trupelor sovietice, deportare, suferințe, neajunsurile traiului în condițiile impuse de regimul de ocupație etc. De remarcat este faptul că toți intervievații își încep depănarea amintirilor cu frumusețile copilăriei, cu universul idilic al satului basarabean interbelic, din care nu ezităm să spicuim: „Cea mai mare bogăție era pământul - nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
o păcălesc repetându-le cine mai știe a câta oară... -Era odată și poate mai este și acum, două împărății mari... -Nu așa începe basmul, bunicule, ci era odată ca niciodată! mă corectă ea mirată că nu-mi respectam obișnuința depănării a ceea ce urma să îndrug cum doreaea... -Așa este, draga bunicului, dar basmul pe care ți-l voi spune acum nu e ca celelalte, are două împărății mari-mari și care nu se termină odată cu povestea pe care am să ți-
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l căutăm, ajungem la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. Scânteia divină ce-o porți în sine Coboară prin tata și mama, verbine
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Graiul_matern_elena_armenescu_1378285277.html [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
unui sanctuar sacru. Melancolia Țepeștiului natal cu toate aspectele vieții mele de aici sunt trăiri vii la care mă închin cu smerenie, teamă și respect. Mulțumesc lor, plaiurilor copilăriei și Domnului pentru ceea ce mi-au dat! Autorul nu-și începe depănarea amintirilor într-o ordine cronologică strictă, ci, prin scurte povestiri punctează esența lor. Astfel în „ Dudul” afirmă : M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, ca și când pomul ar fi un
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
de înțelegere, treapta cea mai înaltă a înțelepciunii. Aceasta îi conferă puterea vorbirii cu propriile cuvinte pe care nu le putem înlocui cu altele mai potrivite. Ai optat să itinerăm dialogul nostru pe mosorul unei povești de viață. De când începem depănarea firului acestei povești? Dintr-o zi geroasă de iarnă, când m-am născut, iar prietena mamei mele și-a asumat ursita mea, spunând că am fost agitată în primul meu somn, că nu am dormit mai deloc și când plângeam
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
E băiatul de care v-am vorbit, doamnă! Și-apoi, luat pe nepregătite, către mine: „Unde ești student și ce scrii !? O întrebare de baraj la care nu m-aș fi gândit, directă, fără pregătiri încondeiate, posibilă poate într-o depănare colocvială, de-ar fi fost cazul ... Mi-am reprimat imediat gândul necuviincios - că aș putea sta atât de curând în fața „unui monument” astfel, la taclale. Un „monument” viu și necunoscut și care chiar era, dar asta aveam să aflu mult
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
care participă tineri ce stau în casă, numai petrec împreună, iar caracterul divertismentului s-a schimbe radical. In locul tinerilor ce se întâlneau, discutau dansau și petreceau, au apărut cei însingurateci, nepregătiți pentru viață, la care petrecerile se limitează la depănare de amintiri și ...băutură sau droguri. Desigur mai există tineri care vor să se afirme profesional și familiar. Ei sunt speranța pentru progresul omenirii în sensul pozitiv. Dar ce facem cu a treia categorie și mai numeroasă de tineret ne-
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1492586629.html [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
impusă, pentru vipurile oficiale și bisericești. Aici ar fi trebuit să fie „găzduit” becalianul, dacă era recunoscut vip! E mult mai bine, însă, pentru fariseu, la... Racova! Pentru cine cunoaște realitatea concretă. Aerul tare și soarele torid ne îndeamnă la depănarea unor amintiri. În drum spre oraș. Se anunță prima oprire. Nu vroiam să cobor, dar Cineva m-a impulsionat, trezindu-mă pe trotuar. Hai, să o iau spre piața cartierului-lagăr, în care am stat ani de zile. Unde sunt cozile
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
japonezi în unele grădini botanice unde, în timpul înfloririi pomilor, oamenii se adună celebrând venirea primăverii prin cântec, dans și voie bună. În America, această sărbătoare a cireșului în floare, se numește „Cherry Blossom” Prietenii organizează picnicuri, prilej de bucurie și depănare a amintirilor ce-i leagă de ani în șir. Cei care azi își fac timp să admire splendoarea floarilor de cireș sunt urmașii samurailor, viteji și curajoși, care se luptau până la răpunerea dușmanului în numele „Codului onoarei” ale cărui principii le
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sakura_floarea_de_cires_japon_floarea_carbune_1374145556.html [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
Zaharia”, e drept într-un anonimat jenant, lipsa oficialităților, dar și a reprezentanților mass-media, ocupați ca de obicei în ultima vreme cu ”probleme” mărunte, fiind resimțită dureros de asistență. În fond ce este acest Memorial? O unică posibilitate anuală pentru depănarea unor amintiri de neuitat de către fostele glorii ale fotbalului gălățean, apoi scurte vizite la mormintele celor din rândul lor care s-au transferat în cer pentru a încropi acolo echipa de aur de la Dunăre și în ultimul sau în primul
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408001135.html [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
atâtea informații, ori uitate, ori necunoscute. Cu atât mai mult cartea lui Octavian Ursulescu. Ea adună cu știință și deșiră deopotrivă, una câte una amintirile, bine legat în context, extras din esențial și real. Cele consemnate mai sus urmează această depănare a firului biografic al lui Titel Popovici, o viață de artist trăită unic, la priza unei spiritualități insațiabile în căutarea, descoperirea și dăruirea farmecului muzicii. Pe lângă relevarea biografică, Octavian Ursulescu nu ezită în a întrepătrunde paginile cu momente de observații
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
I-am mai spus să țină minte că numai copiii și scrierile noastre vor dăinui peste ani. Cărțile și copiii! In rest toate valorile sunt efemere! Timpul de zbor a trecut repede. Cele opt ore au fost topite ușor de depănarea poveștii. Nu mult după aceea am fost anunțați... că a venit vremea să ne punem centurile deoarece în curând vom ateriza pe aeroportul „Changi”. Külli rămânea în tranzit pentru câteva ore după care zbura spre Helsinki, iar eu mă lansam
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
aprins, cu câte două bibliorafturi în brațe, trecuseră grăbite pe lângă bătrân. Acesta le observă și parcă vruse să le spună ceva. Se opri însă cele două femei nici nu-l băgară în seamă, discuția lor era mult mai importantă decât depănarea amintirilor bătrânului pensionar. La vreo câțiva pași, după ce semenul dăduse colțul treptelor, una se opri din discuție spunând: Știi cine era? M-am făcut că nici nu-l văd. Un nemernic. N-a mai murit ... Cealaltă zâmbi amarnic, completând: Tu
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Aminteste_ti_ca_vei_muri.html [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
ospăț. Întârzii cu privirea pe colțul unde s-au adus atâtea varietăți de pâine proaspătă, cu mirosul îmbietor. Mirosul pâinii îmi stârnise dorința să mușc din ea. Întind mâna, îmi astâmpăr ispită și aduc mulțumiri Celui care ne-o dăruie. Depănarea fragmentelor de istorie din viața lui, naște tablouri în imaginația mea. A încercat cineva să numere câte morminte cu inscripția anonimă de Ben Israel - Fiu al Israelului - a întâlnit? Aceștia, tinerii veniți din lumea largă în porturile noastre când Israelul
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
curajul biografului, iar ferirea protagonistului studiului său riscă să nu treacă de soarta tabloului prăfuit. În numeroase pagini cu năzuința zugrăvirii chipului frumoasei actrițe Cezara Dafinescu, una dintre superbele doamne din pleiada maestrelor filmului și teatrului românesc, sunt adunate în depănarea anilor unele și aceleași descrieri: Cezara Dafinescu a fost, este și va fi întotdeauna o femeie foarte frumoasă. „Cezara Dafinescu oprea circulația”, spune un ziar, fără să se refere la agentul din intersecția rutieră! Uneori, frumusețea Cezarei Dafinescu are consecințe
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423546918.html [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
-n poeme Ne mântuim uitările-n safire Turnând cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare, Răscolitor, aducerile-aminte Zidesc cuvinte - trepte de ’nălțare. Se lasă înserarea peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonete_georgeta_resteman_1337448120.html [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
câmpie a Bihorului -, precum și din partea zonală a Ungariei, locuite de români, de la care artistul a preluat cântece vechi. E un repertoriu larg și consistent acesta, încorporând doine, balade, cântece de joc, cântece de ritual si cântece de catănie, culese în depănarea anilor, din satele bihorene. Cu privire la debutul în radio al interpretului Cornel Borza este menționabil faptul că datează din anul 1980, primele înregistrări efectuându-se cu Orchestra Radioteleviziunii Române, în 1984, acompaniat de orchestra dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
străbătut Dobrogea, paralel cu litoralul, am trecut lejer prin vamă și am ajuns în localitatea Balcic. Drumul celor 60 de kilometri de la Vama Veche până la Balcic mi-a oferit câteva imagini din Bulgaria de azi. Am avut timp și pentru depănarea unor amintiri legate de numele localității Balcic. Începând cu anul 1913, Balcicul împreună cu Cadrilaterul au făcut parte din România Mare. Aflându-se mai la sud, cu mai mult soare, cu dealuri și stânci din calcar alb, cu o climă mai
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
și m-a forțat să-i țin companie. De la un pahar, am mai băut și altele și m-am amețit. Am uitat de bilet, dacă aș mai avea haina aceea aș recupera biletul acum dar...Se opri o clipă din depănarea gândurilor și luminat, continuă propunându-i femeii: Am putea să dăm curs acum acelei inițiative, adică, să considerăm că ne-am întâlnit tocmai ca efect al acelui bilețel și să stăm un timp de vorbă undeva.” Titi Drăgan, un personaj
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
cei doi. Paul o invită la vals. Margareta parcă plutea în brațele necunoscutului. După vals începură o conversație timidă. Aflară că sunt verișori și că în copilărie făcuseră numeroase năzbâtii. Trecerea timpului îi schimbase și nu se recunoscură decât prin depănarea amintirilor. Paul își aminti ca prin ceață cum părinții fetei hotărâseră, când aceasta împlinise trei ani, să se mute pe malul mării. De atunci n-au mai știut nimic unul de altul și trecerea vremii a așternut pe chipul lor
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423554165.html [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. De graiul mamei ți-e sufletul plin Doar în graiul mamei primești alin
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1409399981.html [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
au aflat despre leagănul fănușian, despre vasta operă a acestuia, ciulindu-și permanent urechile la explicațiile profesorului, ale cărui amintiri sunt strâns legate cu cele ale scriitorului grădiștean, încărcându-și în același timp privirea cu exponatele casei. Și poate că depănarea amintirilor fănușiene ar fi continuat până spre seară, dacă elevii nu ar fi trebuit să se întoarcă la locul desfășurării concursului, Școala Șuțești, pentru a-și ridica premiile! După ce și-au primit diplomele și cărțile, elevii s-au îndreptat către
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/_concurs_de_creatie_plastica_aminti_cornelia_viju_1330790731.html [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
înțeleptului, a vicleanului, dar și, goală de știință, a săracului cu duhul. De față cu Maria Șalaru tăcerea nu coexistă cu a doua stare de fapt, ci cu meditația, dar domină plăcerea de a discuta cu ea și incitarea la depănarea unui fir de poveste a vieții sale, neîncetat întins de destin încât nicio secundă a vieții să nu i se scurgă ci să izbucnească. Răspunsurile admirabilei interlocutoare Maria Șalaru, în versuri, așadar, pot fi și sunt, însele, o baladă. Întrebările
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Gargarismele nu vă vor scăpa din colții lui flămânzi, dornici de sfâșială! Iar dacă mă tot întrerupeți în stilul de care sunteți foarte mândri că l-ați adoptat, voi fi nevoită să pun punct aici. Voi amâna pentru data viitoare, depănarea iubirii din povestea ce a inspirat acel film pe care l-am vizionat de mai multe ori, dar niciodată integral. Povestitul va avea loc doar dacă veți fi pregătiți pentru o lungă ascultare, nefericiților, Ninjomani Acordeoplușiferi Dărătnicioși! ------------------------------------------- Florica BUD Acolada
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1473230720.html [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]