18 matches
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8. BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8 BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8. BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8. BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8. BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8 BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP) B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) B.8. BOLI IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente B.8.2. Complicații ale procedurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
sunt riscurile asociate cu PROTELOS ? Cele mai frecvente efecte secundare apărute în urma tratamentului cu PROTELOS ( observate în cazul a 1 - 10 pacienți din 100 ) sunt cefalee , greață ( senzația de rău ) , diaree , scaune semilegate , dermatită ( reacții cutanate ) și eczemă ( erupție cutanată descuamativă ) . Pentru lista completă a efectelor secundare raportate asociate cu PROTELOS , a se consulta prospectul . PROTELOS nu trebuie utilizat la pacienții care pot fi hipersensibili ( alergici ) la ranelatul de stronțiu sau la oricare alt ingredient al acestui medicament . De ce a fost
Ro_838 () [Corola-website/Science/291597_a_292926]
-
sunt riscurile asociate cu OSSEOR ? Cele mai frecvente efecte secundare apărute în urma tratamentului cu OSSEOR ( observate în cazul a 1 - 10 pacienți din 100 ) sunt cefalee , greață ( senzația de rău ) , diaree , scaune semilegate , dermatită ( reacții cutanate ) și eczemă ( erupție cutanată descuamativă ) . Pentru lista completă a efectelor secundare raportate asociate cu OSSEOR , a se consulta prospectul . OSSEOR nu trebuie utilizat la pacienții care pot fi hipersensibili ( alergici ) la ranelatul de stronțiu sau la oricare alt ingredient al acestui medicament . De ce a fost
Ro_765 () [Corola-website/Science/291524_a_292853]
-
nivel mondial, aceste infecții sunt cel mai frecvente în rândul persoanelor imunodeficitare. Pneumonia interstițială idiopatică sau pneumonia neinfecțioasă reprezintă o categorie de boli pulmonare difuze. Acestea includ: leziunile alveolare difuze, pneumonia organizată, pneumonia interstițială nespecifică, pneumonia interstițială limfoidă, pneumonia interstițială descuamativă, bolile pulmonare interstițiale asociate cu bronhiolită și pneumonia interstițială comună. Pneumonia debutează, frecvent, ca o infecție a tractului respirator superior, care se deplasează în tractul respirator inferior. Virusurile pot ajunge la plămâni pe diverse căi. Virusul sincițial respirator este de
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
de contact, infecții herpetice atipice, enantem viral (exemplu, Koplick) sau un debut de scarlatină, leucoplazia păroasă a limbii (din infecția EBV+HIV), nevi de tipul White Sponge, sifilide, aftoze bucale (cu posibilă asociere în cadrul unui Behcet FEPA, maladii autoimune), stomatita descuamativă în cadrul unor maladii buloase, sau chiar boli congenitale cu afectare mucoasă (exemplu, diskeratoza congenitală). - AFECTĂRI CUTANATE A.Intertrigoul candidozic B.Afectarea unghială și periunghială - onxisiul și perionixisul candidozic C.Foliculitele candidozice și erupțiile de tip piodermita vegetantă 2.2. Tratamentul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
contraceptive, menopauză, Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sistemice că: diabet, carenta vitaminei C, boli de sânge și imune, Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente: hidantoina, antagoniști de calciu, ciclosporine, Gingivita hiperplazică idiopatica, Gingivita alergica Gingivite descuamative, denumirea frecvență a unor gingivite că manifestări bucale în diskeratoze sau dermatoze: lichen plan, pemfigus, sclerodermie. Gingivite și gingivo-stomatite acute și subacute: Gingivo-stomatita ulcero-necrotică, Gingivo-stomatită herpetica, Aftele și gingivo-stomatita aftoasa recidivanta. Gingivite și gingivo-stomatite acute și cronice de cauza micotica
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
clasifică afecțiunile parodontale astfel: Gingivite Gingivite în corelație cu placa bacteriană Neagravate Gingivita simplă Hormoni sexuali Agravate prin: Substanțe medicamentoase Afecțiuni generale Gingivite și gingivo-stomatite acute: Herpetica acută și herpangina Aftoasa recidivanta Gingivita ulcero-necrotică Gingivite fără corelație cu placa bacteriană Descuamative Idiopatice Parodontite Parodontita marginala cronică superficială; Parodontita marginala cronică profundă; Prepubertară Juvenila A adultului. Parodontita ulcero-necrotică; Parodontita rapid progresivă; Parodontita cronică, refractara 47 Parodontita distrofica (parodontopatie de tip atrofic). Clasificarea afecțiunilor parodontale, după Rateitschak [271] cuprinde: gingivite, parodontite și recesiuni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mare a inflamației seroase la cabaline și la carnasiere și predominantă inflamațiilor fibrinoase la taurine, ovine și suine. Virusurile așa cum am menționat, determină inflamații limfomonocitare, IOAN PAUL120 iar majoritatea bacteriilor, inflamații predominant granulocitare neutrofilice (purulenteă. Inflamații predominant exsudative → —→ mucocelulare sau descuamative → catarale —→ cataral purulente → limfomonocitare → cristaline Inflamațiile seroase Inflamațiile seroase sunt cea mai simplă formă de inflamații exsudative, observate la nivelul seroaselor, țesutului conjunctiv sau la nivelul epiteliilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 121 După localizare și aspecte morfologice pot fi: congestive, cavitare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mediul extern, inflamația gangrenoasa se poate termină prin mumifierea țesuturilor și desprinderea lor de suprafață corporală, producându-se mutilarea animalului (mamita gangrenoasa a oiloră. Inflamațiile catarale Inflamațiile catarale sunt forme de inflamație exsudativa caracteristice mucoaselor. Se mai numesc și inflamații descuamative pentru că celulele epiteliale ale mucoasei se desprind din angrenajele naturale și sunt eliminate în lumen; inflamații mucoase sau mucoide pentru că sunt însoțite în evoluția lor de hiperproducție de mucus/mucoid. Denumirea de inflamație catarala provine de la observația clinică prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a celulelor mucoase, care imprimă exsudatului un caracter mucos sau mucinos. Atât exsudatul seros cât și mucusul, acționând asupra celulelor epiteliale ale mucoaselor, determină desprinderea acestora din angrenajul celular și amestecarea lor cu exsudatul seromucos, dând naștere catarului mucocelular sau descuamativ, forma cea mai frecventă a inflamației catarale (Fig. 2.28Ă. Uneori, descuamația este atat de pronunțată încât lamina propria rămâne denudată. Această distrugere accentuată este elementul determinant pentru unii cercetători de a considera inflamația catarala că o inflamație alterativă predominant
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
forma cea mai frecventă a inflamației catarale (Fig. 2.28Ă. Uneori, descuamația este atat de pronunțată încât lamina propria rămâne denudată. Această distrugere accentuată este elementul determinant pentru unii cercetători de a considera inflamația catarala că o inflamație alterativă predominant descuamativa. Nu împărtășim acest punct de vedere. Fig. 2.28. Mastita (mamităă catarala. Destinderea acinilor prin exsudat și celule descuamate din pereții acinari. PAS, x 200. Morfologic, privind aspectele pur static, în majoritatea cazurilor nu se decelează decât descuamarea celulară cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
din ele sunt întâlnite la nivelul unghiului cerebelo-pontin, pe locul doi după neurinom de acustic și meningiom. Chisturile epidermoide dobândite, extrem de rare, au origine adesea traumatică, când epiderma pătrunde profund și duce la formarea unui chist mărginit de un epiteliu descuamativ. Suprafața externă este neregulată, cu aspect „perlat”, conținutul chistului fiind gelatinos. Chistul are un conținut cu densități fluide și poate prezenta calcificări periferice sau în stroma. Priza de contrast este absentă. Nu au supresie completă pe imaginile FLAIR, iar pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]