36 matches
-
rămas șocat când a văzut că ursita lui va fi o babă. Doamne, cât s-a mai râs pe seama lui! Bătrânii sărbătoreau cu multă evlavie și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, naștere care coincidea cu sărbătoarea Sânzienelor. Bunicuțul „descântătorul”, ne spunea că noaptea ce precede Sânzienele este magică și că în această noapte minunile sunt posibile, forțele benefice, dar și cele malefice, putându-se manifesta în orice clipă... Știind despre minuni, femeile porneau în plină noapte spre locuri știute
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
săvârșit botezul celui care dă pomelnicul și continuăm cu preotul duhovnic; nașii (de la botez și cununie); soț/ soție și copii; alte rude și apropiați. Persoane care nu pot fi trecute pe pomelnic: persoanele nebotezate; copiii avortați; nu se pomenesc vrăjitorii, descântătorii, ghicitorii sau cei ce practică magia albă; nu se pomenesc sinucigașii, apostații, ereticii, schismaticii; nu se pomenesc la răposați dispăruții despre care nu avem certitudinea morții lor; nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposați cu părerea
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
vene groase precum corzile viței-de-vie...Pădurea era a doua lui casă. Îi cunoștea tainele, pe care le deprinsese de mic, de la tatăl său, Stoian, pădurar din neam în neam. Nu avea dușmani, pentru că era nu numai pădurar, dar și un descântător priceput, tămăduind oameni și animale, cu ajutorul lui Dumnezeu, care dădea putere ierburilor de leac și cuvintelor rostite. Descântător și solomonar (înțelegea limba animalelor), oamenii îl respectau, dar se țineau departe de el, intimidați de puterile pe care credeau că le
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
de mic, de la tatăl său, Stoian, pădurar din neam în neam. Nu avea dușmani, pentru că era nu numai pădurar, dar și un descântător priceput, tămăduind oameni și animale, cu ajutorul lui Dumnezeu, care dădea putere ierburilor de leac și cuvintelor rostite. Descântător și solomonar (înțelegea limba animalelor), oamenii îl respectau, dar se țineau departe de el, intimidați de puterile pe care credeau că le deține. De fapt, erau haruri de la Dumnezeu, iar cei apropiați și deschiși la minte, știau asta. Discuțiile celor
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
îmi spunea că am avut probleme cu buricul, că nu știau cum să mi-l lege. Am descoperit că și în Africa, copiii care se nasc cu cordonul ombilical în jurul gâtului sunt considerați a fi născuți pentru a deveni vrăjitori, descântători. Au forța asta de când se nasc. Ei, cam așa o fost și la mine. - Și dumneavoastră ce boli vindecați? - Îți spun eu dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Acasa > Cultural > Artistic > LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_a_ii_a_floarea_carbune_1355995285.html [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. II Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_floarea_carbune_1355302600.html [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
care este numit în reprezentare Vrăjitor "inexistent" sau care nu este numit în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic, cu strategie, echivalentă și si-metrică, de replică ritualizată și căutare de protecții diverse ("descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise ale originilor sau cauzelor unei nefericiri, reacții paranoice, alternanțe maniaco-depresive. Vrăjit care activează referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
zilele se repetă.- " In al doilea an al domniei lui Nabucadnețar - numele biblic al lui Nabucodonosor, Nabucadnețar a avut niște vise. Duhul lui era tulburat și i-a pierit somnul..." Impăratul a poruncit să fie chemați vrăjitorii -"cititorii în stele, descântători și chaldeei" (chaldeei erau numiți în antichitate o castă de savanți ce formau un fel de corporație analogă vechilor universități franceze, medievale. Ei vorbeau vechea limbă, ajunsă sacră - acadeana - comparabilă cu limba latină în biserica romano-catolică și se ocupau cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mine; dar dacă le fac, chiar de nu credeți În Mine, credeți În lucrări, pentru ca să știți și să cunoașteți (gnote kai ginoskete) că Tatăl [este] În Mine și Eu [sunt] În Tatăl”. Fariseii Îi depășesc În incredulitate și obrăznicie pe descântătorii lui Faraon, pentru că aceștia recunosc, În cele din urmă, „degetul lui Dumnezeu” (Ex. 8,15) În săvârșirea minunilor (cele zece plăgi). Fariseii Însă, căpoși, nu cedează defel. Păgânii/egiptenii se dovedesc așadar superiori, Întrucât sunt mai deschiși către Duh decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
lelei Floarea, cea mai mare descântătoare și fermecătoare, că nu-i găseai pereche în toate satele din jur. - Descântă și ele să iasă gologanul, se amestecă în vorbă și tata care zice și el că cel mai mare fermecător și descântător care punea lumea pe picioare, era moș Nițu. Veneau oamenii de la mari depărtări - Valea Boului, Ghilărești, Godinești și mai departe. A venit și o femeie din Găiceana să-i descânte de speriat o fată. Cum descânta acest Nițu? Nu-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici focul nu putea ceva împotriva lui, nici apa să-l înece, nici fiara nu-l vătăma, nici otrava nu-și producea efectul asupra lui. Dar, odată ce s-a supus amăgirii, a predat stăpânirea amăgitorului. Din această pricină vrăjitorii și descântătorii se vădesc cu îngăduința lui Dumnezeu, printr-o lucrare potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc otrăvurile și cutează împotriva focului și apelor, cum arată cei din jurul lui Iani și Iamvri, ce s-au împotrivit lui Moisi, și Simion, ce
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
neamurilor acelora. 10. Să nu fie la tine nimeni care să-și treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meșteșugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, 11. de descîntător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți. 12. Căci oricine face aceste lucruri este o urîciune înaintea Domnului și din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
se compune cel puțin pe jumătate din sentimente, atitudini, convingeri". Să ne stăpânim deci mai bine cuvintele, să nu așteptăm lupul să vină la ușă. În Franța , mișcările și protestele sociale se țin lanț și poate că francezilor le lipsesc descîntătorii, exorciștii. Mă gândesc totuși că greutățile se înving mai cu seamă prin fapte, nu prin vorbe destinate să le ascundă, să le atenueze gravitatea și până la urmă să le alunge. Nu scăpăm de criză îndulcind termenii prin care ne referim
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
Domnului daruri neprihănite. 4. Atunci, darul lui Iuda și al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară. 5. Mă voi apropia de voi pentru judecată, și mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor și preacurvarilor, împotriva celor ce jură strîmb, împotriva celor ce opresc plata simbriașului, care asupresc pe văduvă, pe orfan, nedreptățesc pe străin, și nu se tem de Mine, zice Domnul oștirilor. 6. "Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
pentru a le denumi. Astfel de reacții sunt logice și firești. Ele au supraviețuit până târziu, fiind atestate chiar și în secolul XX. Astfel, Gh. Pavelescu observa în anul 1945 că unele dintre motivele „care împiedică sau limitează” contactul cu „descântătorii” din zona Munților Apuseni sunt teama mani- festată de aceștia față de preot și jandarmi, precum și rezerva față de „domnii de la oraș” (39, pp. 88-89). Alți autori contemporani, trecând în revistă coordonatele esen- țiale ale statutului vrăjitorului din satele românești, conchid astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
simplificate într-un nomocanon (colecție de legi și canoane) numit Pidalion sau Kârma Korabiei, înțelese a Katoliceștei și apostoleștei Biserici a Ortodocșilor. Acesta a fost tradus din grecește, prelucrat și tipărit de mitropolitul Veniamin, la Mănăstirea Neamț, în anul 1844. „Descântătorii - se spune în Pidalion -, fermecătorii, maghii, purtătorii de urși, izgonitorii de nori, bârfitorii, vrăjitorii și matematicii [181] să se lepede de biserică” (52). Dacă prin „[iz]gonitor de nori” s- ar fi înțeles anume „solomonar”, este de presupus că acela
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar dacă le fac, chiar de nu credeți în Mine, credeți în lucrări, pentru ca să știți și să cunoașteți (gnote kai ginoskete) că Tatăl șesteț în Mine și Eu șsuntț în Tatăl”64. Fariseii îi depășesc în incredulitate și obrăznicie pe descântătorii lui Faraon, pentru că aceștia recunosc, în cele din urmă, „degetul lui Dumnezeu” (Ex. 8,15) în săvârșirea minunilor (cele zece plăgi). Fariseii însă, căpoși, nu cedează defel. Păgânii/egiptenii se dovedesc așadar superiori, întrucât sunt mai deschiși către Duh decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aiurit, le este chiar simpatic. Se numără printre puținii localnici ce părăsesc din când în când Stațiunea. Este liber să plece oricine, însă rar se avântă cineva mai departe de câteva zeci de kilometri, de-a lungul văii, la un descântător. Căutătorul de aur - și mai sărac la întoarcere - aduce vești de dincolo de munte. Cele purtate de către vilegiaturiști sunt contradictorii, iar jurnalul tipărit în Stațiune minte. Și Actorul le-a fost, cândva, în grații, dar, de multă vreme, orice spectacol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
al împăratului Cir. $2 1. În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște visuri. Duhul îi era tulburat, și i-a pierit somnul. 2. Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători și pe Haldei, ca să-i spună visurile. Ei au venit, și s-au înfățișat înaintea împăratului. 3. Împăratul le-a zis: Am visat un vis, duhul îmi este tulburat, și aș vrea să știu visul acela." 4. Haldeii au răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
divinație este practic necunoscut publicului larg de la noi. Aceasta este și motivația pentru care am evitat folosirea în chestionar și în ghidul de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit vrăjitor, descântător, fermecător sau ghicitor. Pentru majoritatea interlocutorilor este de la sine înțeles ca un magician sau vrăjitor să știe să ghicească. Așadar, în mentalul social divinația reprezintă o dimensiune a unuia și aceluiași fapt: magia. Unele nuanțări și rețineri apar doar atunci când
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale subiecților intervievați confirmă tocmai acest fapt147. Pentru unii practicanți ai magiei populare, lucrurile stau tocmai invers. Ghicitul este pentru ei o tehnică preliminară care le poate servi în actul magic. Este foarte bine și chiar util ca fiecare vrăjitor, descântător sau magician să cunoască tehnici de divinație. La limită, divinația este considerată ca făcând parte din inventarul de practici și ritualuri specifice magiei. Ea poate alcătui o secvență precisă în acest context. De exemplu, ritualul turnării cositorului este un act
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care-l domină. Mai mult, el va încerca să schimbe și să modifice forma metalului, slujindu-se de propria cunoaștere și știință. Or, intervenind asupra unei materii cu o proveniență atât de stranie, fierarul dobândește în ochii comunității capacități neobișnuite: descântător, fermecător, colaborator al diavolului, cunoscător al unei lumi neștiute (este vorba de locul de proveniență a metalului) ce știe să descifreze și să interpreteze numeroase semne. O practică divinatorie cercetată de noi și care are legătură cu această profesie este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]