41 matches
-
perioadă este cea mai fructuoasă și în poezie. Publică în „Revista română” „Riga Cripto și Lapona Enigel”. În 1926 îi apare în volum „Oul dogmatic” și publică alte poezii. „Fizionomie personală de om al soarelui de calcaluri, înaintare de kurd descălecat. Un nu știu ce nomad în pupilele boabe de strugur veșted. Liniile feței anguloase, ochii vegetali, sporiți într-o tensiune dincolo de conturul lucrurilor, ochi exangui, cufundați în vis, ai omului ce doarme cu pleoapele întrdeschise” ( G. Călinescu- Istoria literaturii române...), Ion Barbu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
însăși soldații legiunilor romane staționate în provincie, ne-au somat să ne oprim, ne-au întrebat gurural și ferm încotro mergem și cine ne sunt însoțitorii, eram aliniați în fața cailor și a călăreților 7 sau 8, cu doi dintre ei descălecați ca să ne cerceteze îndeaproape cu felinarul și să ne controleze permisul de trecere și actele, Elena îmi spusese să iau totul în serios că “ocupanții” joacă tare, așa a pățit ea cu vreo doi ani in urmă, a bufnit oarecum
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lume comună Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lume_comuna.html [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
cimitire, cetăți ruinate... Ateneu. Cunoscute sunt cele făcute în Casele de Cultură, Bibliotecile sau la școli. Eu am venit cu altceva și aici am avut surpriza ca, pe lângă cei oficial invitați să-l cunosc pe Corneliu Vasile, confrate din Cararal descălecat! - Să vorbească de carte, să mă înțepe cu epigrame. S-a râs, s-a aplaudat și, cum rar se întâmplă în ciudățica asta de lume care „scrie”, cu mult peste zece ani și-a păstrat un loc special în inima
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1373193883.html [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
pierdut. Debarcarea de la Suvla a fost întărită prin sosirea Diviziei 10 Irlandeze la 7 august, a Diviziei 53 Galeze, care a început să debarce la 8 august, a Deviziei 54 East-Angliane sosită în seara de 10 august, și cavaleria „yeomanry”, descălecată, din Divizia 3 Călare la 18 august. La 12 august, Divizia 54 a atacat Kavak Tepe și Tekke Tepe, traversând Câmpia Anafarta. Atacul a eșuat și stafful lui Hamilton a luat pentru scurt timp în calcul evacuarea trupelor de la Suvla
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene. "Predoslovia" enumeră scopurile lucrării: a) afirmarea etnogenezei pentru „lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, care toți un neam și odată descălecați sîntu”; b) conștientizarea valorii documentului scris, care rămîne mărturie peste veacuri: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea...”. Românii trebuie să-și cunoască istoria, „toate alte țări știindu începuturile sale”; c) dezmințirea ocărilor aduse de unii copiști ai
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
a evita creșterea pierderilor, cavalerii în armură trebuiau să atace. Infanteriștii din spatele zidului de care deschideau focul cu arbaletele și muschetele pentru a-și slăbi inamicul. Trăgătorii ținteau la început caii, cavalerii în armuri greoaie fiind mult mai vulnerabili odată descălecați, în plus, mulți călăreți fiind uciși în momentul prăbușirii calului. De îndată ce atacul cavaleriei era stopat și moralul atacatorilor scădea, infanteriștii husiți contraatacau. Husiții năvăleau din spatele carelor, în special a celor de pe flancuri, atacând violent inamicul. Inamicul era prins între atacurile
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
grele au atacat spre primele linii otomane, dar au fost nevoiți să descalece în fața liniei de țepușe. Aici au început să smulgă țepușele din pământ, în acest timp aflându-se sub tirul arcașilor turci. După ce au fost îndepărtate țepușele, cavalerii descălecați au trebuit să facă față atacului infanteriei de elită otomană - ienicerii. Francezii, superiori la capitolul armuri, au respins atacul infanteriei turce, căreia i-au provocat pierderi de aproximativ 10 000 de oameni. Francezii au atacat și cavaleria turcă și au
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
mergi? Genba se întoarse, privindu-l lung: — A, tu erai, Menju? Am venit la unchiul meu. E în comandamentul lui, sau la cartierul general al statului major? Menju se încruntă, veni până în fața lui Genba și spuse furios: Mai întâi, descălecați, vă rog. — Ce? — Poarta asta e foarte aproape de cartierul general al Seniorului Katsuie. Nu are nici o importanță cine sunteți sau cât de tare vă grăbiți, nu e permisă intrarea călare. — Îndrăznești să-mi spui mie asta, Menju? replică enervat Genba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
glie și neam, cultivată de Grigore Ureche și Miron Costin, cel care, ca nimeni altul până la el, a trezit conștiința unității noastre românești și naționale, scoțând lumii la vedere obârșia neamului românesc, arătând că toți de un neam și odată descălecați sunt. La Lipnic, Cahul, Țețina și Codrii Cosminului, la Vaslui și Războieni, la Chilia și Cătlăbuga, Șchei și Baia, românii moldoveni s-au ridicat împotriva năvălitorilor, pentru neatârnarea Țării Moldovei și apărarea gliei străbune, când cetățile noastre Hotinul, Soroca, Orheiul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
noastră e faptul că mult înainte ca ideea unităței noastre să fi devenit pentru toți românii un adevăr și o credință, marele cronicar a înțeles și a proclamat unitatea aceasta. Moldoveni, munteni, ardeleni, spunea el, "tot un neam și odată descălecați sunt". Rămas în nota timpului său, Neculce a putut spune în minunata sa cronică: "pentru țara muntenească să scrie muntenii; iar noi să scriem pentru țara noastră". Costin scrie pentru tot neamul, a cărui unitate sufletească îl făcea să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost Întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, În ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dus pe carul de triumf al lui Traian în Colosseum conform tradiției romane. A lăsat în acest fel un exemplu de demnitate și erois urmașilor săi. Del Chiaro, Fiorentino Anton Maria - secretarul lui Constantin Brâncoveanu, a scris cartea Revoluțiile Valahiei. descălecat - termen tradițional, de legendă, ce explică formarea statului feudal prin venirea lui Dragoș în Moldova, ce a descălecat din Maramureș, și a lui Negru Vodă, din Făgăraș în Țara Românească. descoperirea Americii - a fost atribuită florentinului Amerigo Vespucci (vezi Amerigo
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Românești. Dragoș (sec. XIV) - voievod român din Maramureș - a condus (1345-1354) o expediție maghiară împotriva tătarilor la Răsărit de Carpați și a întemeiat o „marcă”. A unit apoi formațiunile prestatale din nord-vestul Moldovei și a fondat statul feudal Moldova (vezi descălecat, Moldova). drapelul României - culorile roșu, galben și albastru se regăsesc pe documentele lui Mihai Viteazul, realizatorul primei Uniri a Țărilor Române, idee care a animat conștiința românilor în veacurile următoare, și se regăsesc pe drapelul lui Tudor Vladimirescu din 1821
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
an. XXXIV, nr. 11 537, 10 aprilie 1921, pg. 2. 22. Constantin Bacalbașa, „Ochii noștri deschiși“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11/371, 27 aprilie 1921, p. 1. a revenirii provinciei românești de peste Prut în hotarele României („Basarabia a fost de la descălecat trup din trupul Mol dovei, Basarabia a fost totdeauna sub sceptrul domnitorilor moldoveni. Basarabia ne-a fost răpită printr-un act de putere abuzivă de țarii ruși“23) sau - din ce în ce mai îngrijorat de ceea ce se întâmpla în vecina Rusie bolșevică - la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înstrăinării trăite de unii scriitori români: „Noi nu suntem un popor de emigranți, iar stelele străine ne umplu de groază. Tot ce e dincolo de spațiul mioritic ar trebui deci să ne împrăștie și să ne dizolve ca pe niște călăreți descălecați... Și totuși, un lucru ciudat ne salvează... Un imens simț al întoarcerii”. M. P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
Marți, 12 octombrie/30 septembrie. Buzău-București. Vreme minunată, cald. Ora 8 la episcop, văzut paraclisul său. Ora 9 încălecat, trecut în revistă întreaga cavalerie. Exerciții de linie, atac vertical, până la ora 11, apoi defilare în trap a Regimentului 8. Trupa descălecat și prin pădure spre Buzău. Ora 12½ dejun. Ora 2½ plecarea din Buzău, multă lume la gară. Ora 4½ în Ploiești. Ora 5¾ sosirea în Cotroceni, miniștrii, D. Ghica, foarte multă lume în întâmpinare. Cerc. Ora 7 cinat. Seara scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Duminică, 4/16 octombrie. Slatina-București. Vreme minunată. Ora 9 la biserica Ionașcu, liturghie. Ora 10½ înapoi. Primit pe Radu Mihai. Ora 11 la gară, acolo încălecat. Revistă a celor 19.000 de militari, pe trei linii, trupa aliniată în coloane. Descălecat, foarte cald, vânt răcoros. Defilarea a durat peste o oră. Enorm de multă lume. Făcut critica manevrelor, care a durat o jumătate de oră. Ora 1 și 20 de minute plecarea din Slatina, toată lumea la gară. Ora 3 în Pitești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se chiamă Poiana lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune: „Descălecat-am și noi o mănăstire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei mori gata, într-o casâ, cu amândoi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
den toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate“ (p. 73 urm.). Ureche încheie imaginea neuniform latină a limbii române trăgând din amestecul de cuvinte al acesteia concluzia că „și pentru aceasta să cunoaște că cum nu-i descălecată țara de oameni așăzați, așa nici legile, nici tocmeala țării pre obicee bune nu-s legate, ci toată direptatea au lăsat-o pre cel mai mare...“ Astfel conturată de cronicarul Ureche, imaginea unei limbi române compozite, lipsite de naștere și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți că veneau? Înclin să cred că veneau din Săcelele Brașovului. Cei mai mulți dintre urmașii celor descălecați aici mi-au indicat această localitate; alții precizând chiar locul: Satul lung. A.B.Nu vreau să ne îndepărtăm de vis! Povestiți-mi visul! Într-o noapte, cu câteva luni înainte de nașterea mea, mătușa Șerbana a avut un vis, povestit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mergi? Genba se Întoarse, privindu-l lung: — A, tu erai, Menju? Am venit la unchiul meu. E În comandamentul lui sau la cartierul general al statului major? Menju se Încruntă, veni până În fața lui Genba și spuse furios: — Mai Întâi, descălecați, vă rog. — Ce? — Poarta asta e foarte aproape de cartierul general al Seniorului Katsuie. Nu are nici o importanță cine sunteți sau cât de tare vă grăbiți, nu e permisă intrarea călare. — Îndrăznești să-mi spui mie asta, Menju? replică enervat Genba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Ecourile apei care se lovea de bolovani sau șipotea prin vaduri răsunau În văzduh, dar luna, muntele și râul, Învăluite În vapori denși, păreau Încruntate cu mică. De pe mal nu se vedeau decât lucirile slabe ale lămpilor de pe țărmul opus. — Descălecați! Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul de campanie, pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică În picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]