545 matches
-
nostru păcat ! Ascultă și taci, cum vântul rostește, A noastră iubire, ce o povestește, Văzduhului toamnei îmbălsămat , Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, că psalmul îl cântă Natură întreagă, prin toamnă cuvântă... A noastră rostire-a descătușat Iertarea tăcută l-al nostru păcat. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ASCULTA SI TACI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1443090185.html [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
Rasfrangere > RUGĂ-N RĂDĂCINI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Perdele de zăpadă mi-alunecă pe pleoape, Și cerul se așează pe ochii-mi mai aproape, E Domnul nostru-n inimi descătușând himere, Și umbra dinspre neguri,de-atâta alb,iar piere... Se-aude dinspre-adâncul pădurii adormite Sub liniștea cernită din ceruri nepăzite O rugă de credință ce-adânc întrepătrunde Nedumerirea Evei, cu cine și de unde Să-aprindă-n întuneric credință și virtute, Când
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_n_radacini.html [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
a întrebat prietenul cum de poate suporta atâtea probleme în viață. Acesta i-a răspuns că în fiecare zi începe de la început, uitând ce a fost în trecut, se avântă cu speranță în viitorul care este controlat doar de provindență, descătușându-și sufletul de orice deșertăciune și lepădând tot ce înseamnă răutate, invidie și ranchiună. Liber de absolut toate ambițiile josnice care pot fi ca niște pietre de moară legate de gât care, vrei, nu vrei, te scufundă în egoism, lașitate
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_avem_o_in_marina_glodici_1391395313.html [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
viața, viața unei fete de 19 ani! Am început să plâng în hohote; mă simțeam gâtuită de linia aia păcătoasă ... eram singură pe holul care părea interminabil și alergam înapoi. La intrare în secție, ceva din interiorul meu s-a descătușat și am urlat. Am urlat la Dumnezeu. Am strigat, cu toată puterea mea: Doamne, adu copilul acesta înapoi! cu toată ființa mea... Apoi, aceste cuvinte se spuneau singure în mintea mea, în inima mea, în sufletul meu, peste tot în
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
ca o solie... Trecătoare povară iar aducând. Lumea mai bună pare să fie, Îmbrăcată în albul acesta veșmânt. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Umblare zilnică Am îngenunchiat dimineața Pe norul luminos ținut în mâna Ta... Să-ți pot aduce închinarea mea, Descătușat de lumea asta rea. Să pot a-Ți spune despre mine, Despre dorul ce-l port în inima mea, Despre așteptarea care mă susține Și despre dorința vie de a face voia Ta. Ți-aș spune mult mai multe despre
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
nu pot decât să treci cu înțelegere peste nesiguranța sau inocența unor rostiri. Dincolo de poezia pe care o conține, această carte este un document de viață, unul care confirmă că în fiecare dintre noi există poezie, dar nu toți o descătușăm, nu toți o eliberăm, mai degrabă o sufocăm între atâtea tentații cotidiene"... În atelierul unde „singurătatea umple/ căușul palmei/ cu rămășițele șoaptelor” poeta șlefuiește cuvinte din roca dură a imaginarului - fiind într-o continuă căutare a nuanțelor și formelor poetice
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
părintesc există și o planetă a spiritului, a dragostei în care renaște o lume mai pură și mai bună. Osia lumii acesteia este cântecul. Ce frumoși și buni sunt cei care cântă! Cândva, în anii șaizeci, destinul unei tinere care descătușa sfiala inimii și clocotea la chemarea muzicii, era străluminat de fascinația ritmurilor spaniole. Acea tânără va deveni curând o stea a muzicii ușoare românești. Era Marina Voica (Nikolskaia), dăruită cu două frumuseți: a chipului și a vocii. Mai târziu, cântecul
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
francezii. E un lucru important, poate singura înțelepciune care trece senină peste toate greutățile zilelor. Artificiale, desigur, pentru că omul are scrisă în natura lui cea mai adâncă binele etern. Un cântec poate înfrânge un tun și o vorbă bună poate descătușa adevărate miracole, iar cel ce posedă spiritul (mioritic?) poate învinge până și moartea, înspăimântătoare pentru mai toți oamenii. „Bucuroși le-om duce toate...”, scria Poetul. Un exemplu: „La școală, mi-am servit colegii cu gogoși de post, cu gem de
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_flori_in_clepsidra_de_corina_lucia_costea.html [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
Toți ca unul nu interveniră cu nimic. Doar expresia fețelor le trăda nerăbdarea descărcării prin râs. Așteptau plecarea sancționatului ca să se elibereze de un prea plin de satisfacție. Dădu Sfantu’ că tânărul se ridică și, în drum spre Matiz, își descătușă el întâi obida printr-un baritonal plăcut, în discordanță cu silueta-i minionă: Dați-o-ncolo de treabă! Să fiu al naibii, nici azi nu vă deschid!!! Referință Bibliografică: Dați-o-ncolo...! / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439704780.html [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
lecție frumoasă despre comunitate, acceptare și efort colectiv. Într-o școală din Polonia, înainte ca ora de Educația fizică să înceapă propriu-zis, copiii erau lăsați să alerge liber prin sală, să sară, să arunce mingi, să se cațere, să își descătușeze energia în stilul lor haotic și energic. Profesorii lor știau că înainte de a-i alinia și cere disciplină și ascultare, copiii au nevoile proprii, hrănite la fel de bine din libertate și mișcare explozivă. Același lucru l-am văzut la o creșă
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? by https://republica.ro/unde-se-potriveste-elevul-daco-romano-olimpic [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
de iubire... Găsesc în tine o dragoste tainică Ce vorbește tăcând... Ce dorește frumos și sfânt; Ce mă cuprinde de umeri Nevăzut și tandru... Mă ajută să zbor, Când aripile obosite mă dor Și greutatea luptei să n-o simt. Descătușat de timp și spațiu Sufletu-mi se afundă în brațele Unui întreg univers de iubire Ce mă fascinează și sunt fericită Fiindcă există și se manifestă Ca un miracol ce mă umple de Nădejde vie și neînșelătoare. Spun cu buze
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459089235.html [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
diafragma timpului” semnificând, mai mult ca orice, metamorfoza trecerii lui. Mereu ”în oglinzi ca fluturii” poemele reflectă ipostaza acestuia de rege al florilor așa cum poetul este legat de ”cerul de hârtie/ până la vârfurile/ aripilor literelor/ de cenușă/ Icar servil/ am descătușat/ penele/ izvorului/bându-i/ toate cuvintele (”Scriu” pag. 129). Poetul e obligat să se înalțe prin intermediul actului său creator ”înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau să-l răstignez
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443359663.html [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
plânsul frunzelor în agonie Le simți durerea din foșnetul lor Cum se propagă-n inima ta vie. Brusc, ochii îi deschizi în ploaia de culori Iar sufletu-ți tresare și se zbate, Treptat, te-nvăluie un plăcut fior Și-emoțiile-ascunse îți sunt descătușate. Referință Bibliografică: EMOȚII RUGINII / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EMOȚII RUGINII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1473503758.html [Corola-blog/BlogPost/371357_a_372686]
-
vine căci, deși închis-am ochii de-ncântarea plutitoare, văd prin nori Fata Morgana îndreptându-se spre mine, într-un dans cum n-a fost altul, poleindu-mă în soare. Lunecând fără busolă, într-un ritm elementar, orbitoarea libertate mă descătușează blând, arătându-mi în oglinda nesfârșitului cleștar toate formele pe care le-am purtat eu pe pământ. Referință Bibliografică: PLUTIRE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428994470.html [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
curioasă efectele discuțiilor celor doi foști soți. Pe fața lui Nicolae se citea o tristețe profundă, o durere sfâșietoare și totodată resemnarea. Ochii Laurei erau senini, își golise sufletul de tot ce se adunase în anii conviețuirii cu Nicolae, se descătușase de tot ce însemnase trecut, devenise luptătoarea de altă dată, sigur va lua din nou viața în piept și își va croi un alt drum, așa cum și-a dorit mereu. Căsnicia ei fusese o experiență tristă, dar primise în schimb
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
vei găsi iubirea, prizoniera sufletului tău, Brodând cu fir de dor al amintirii margini, Scriind cu lacrime pagina trecutului, din nou. Tu pescăruș pribeag!În dimineașa asta n-ai venit, Lacrimile și tristețea, de mine te-au îndepărtat, Vino și descătușează-mi sufletul rănit! Tu mi-ai adus marea și eu nu te-am mângâiat. Referință Bibliografică: Tu pescăruș! / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă : Toate
TU PESCĂRUȘ! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1488395020.html [Corola-blog/BlogPost/382848_a_384177]
-
ce ți se întâmplă”. Unul dintre interlocutorii Pelerinului rus îi explică acestuia că rugăciunea lăuntrică este celebrarea însăși a vieții și a universului, entuziasmul care poartă toate lucrurile către plenitudine și către frumusețe și că este de datoria omului să descătușeze acest suspin universal al Duhului. Părintele Stăniloae spunea, tot așa, că trebuie să primim lumea ca pe un dar al lui Dumnezeu, pe care toți laolaltă să I-L înapoiem, după ce am pus pe ea pecetea iubirii noastre creatoare. Toate
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
mării pe buze și cu dulceața florilor de măr în vârful degetelor chiar și cu paloarea lunii abia răsărite în obraj... atingerea buzelor ... ce frumos ar fi să moară fiecare în timpul unui sărut plin de așteptare și simetrie consumată ... Mă descătușezi de haine și preconcepții și îmi dai târcoale din cele patru puncte cardinale... mă simt desființată tocmai când mă simt cea mai bogată și cânt cu tine un duet covărșitor. Degetele fine de pianist se pierd în perspectiva corpului reverberant
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Slipul_negru_absorbind_soarele_suzana_deac_1370376871.html [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
viață, dăltuind piatra dură și sângerând deasupra ei, modelând lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții mizerabile, cum nici nu v-ați închipui vreodată", pentru a descătușa din forma brută frumosul spre a-l reda posterității. În continuare citate create de și ajunse celebre: • „Pasarea de aur!? O lucrez încontinuu!... Însă nu am găsit-o încă!” • În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie, nici
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Etimologic, cuvântul summum al stărilor, poezia, apare ca fenomen de definire a creației în versuri, într-o perioadă mult îndepărtată a istoriei noastre culturale, când omul gândea extrem de mult la prețuirea creatului divin, prețuit fiind în artă. Termenul s-a descătușat din gândirea elenă, „ποίησις”, poiesis, cu sensul de facere sau creare, definind forma de artă în care limba era utilizată pentru calitățile sale estetice și evocative, completând sau înlocuind semnificația sa aparentă. Într-una dintre scrierile sale, poetul german, Novalis
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
puseseră în sfârșit în mișcare tocmai la “ziua miresei”, abia de le puteam face față iar tălmăcirile Elenei parcă nu le satisfăcea îndeajuns curiozitățile, lasându-le de multe ori pe ele să-și răspundă singure(!). La “ziua miresei” s-au mai descătușat inhibițiile, Debby, viitoarea cumnată a Elenei, cam de o vârstă cu aceasta și aflată și ea în pragul exercițiului matrimonial și-a ajutat cumnata la despachetarea darurilor, care se făcea obligatoriu în văzul și aplauzele organizatorilor și care făceau parte
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_7_.html [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
scârțăie în șuruburile ruginite. Doru gâfâia de plăcere. Primise un dar neașteptat din partea fetei. Mădălina gemea din ce în ce mai tare. Avea o dorință teribilă să se răzbune pe Alexandru, nu pentru că a furat-o, nu! Ci pentru că îl iubea! Voia să se descătușeze de iubirea ei pentru acel hoț, voia să se dăruiască pe această bancă, cu toată ființa ei, ca o pedeapsă pentru cel pe care încă îl iubea. Orgasmul multiplu a făcut-o să țipe ca o pasăre rănită. Ceva din
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata_1_.html [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
lumina din cuvânt Pe care ziua o adun sub pleoape, Gândul meu se umple de duh sfânt Și cerul parcă e atât de-aproape! Scriu noaptea, când e pacea mai adâncă Și-aud cum curge liniștea șuvoi Ca un izvor descătușat din stâncă Peste pământul însetat de ploi... Scriu noaptea odihnit spre dimineață, Din versul meu atunci când te trezești Cu bucuria soarelui pe față, Până la capăt tu să mi-l citești; Nu te întreb de ce te înfiori, Uitându-te adânc în
SCRIU NOAPTEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434782576.html [Corola-blog/BlogPost/372448_a_373777]
-
un singur/ loc / un punct luminos / în sânul tău / eternitate...”). Un timp etern, al acalmiilor cosmice, va înlocui vacarmul clipei, “paradisul în destrămare”, aflând trupul și sufletul poetei în rugăciune, în numele unei liniști curate, nicicând amenințate“de strigăte / nisipoase, / larvare...” Descătușează-mă!- e strigătul rugăciunii poetei, știind că sufletul “are nevoie cât mai repede de / o speranță “, că “ nu poți rămâne prizonier într-o “inimă rănită”. Viața e “căutare, rătăcire și risipă”, conchide poeta, limpezindu-și tocmai din această împovărare profesiuni
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
înțelegeți despre ce e vorba. Totul a început așadar cu povestea vieții lui Eli, care are aspect preponderent biografic, pentru că realmente trebuia să umple golul pe care ea l-a lăsat. Pe măsură ce avansam în așternerea amintirilor, personajul și acțiunea se descătușau parcă, devenind din ce în ce mai complexe. Firesc, veți spune, căci nu poți vorbi despre un om fără să-l încadrezi în spațiul și în timpul în care a trăit! Personajele secundare au dat năvală peste firul epic, pe care inițial mi-l doream
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/metoda-patratelelor/ [Corola-blog/BlogPost/92630_a_93922]