21 matches
-
tuturor, a ne vărsa sângele pentru Hristos, când vremea o va cere. Acestea sunt călătoriile porții celei strâmte și ale căii celei înguste, care au răsplătirea cea fericită: Împărăția cerurilor. Iar poarta care duce la pierzare este largă și calea desfătată (cf. Matei 7, 13). Și umbletele pe această cale sunt aici, în lumea aceasta, de bucurie făcătoare, dar dincolo, de mare scârbă. Aici ușoare, iar acolo grele și dureroase. Aici se arată ca niște lucruri de nimic, iar acolo ca
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Efrem_sirul_despre_mantuire_ion_untaru_1326796880.html [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum a fost
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
sursa într-un adaos al lui Simion Dascălul la cronica lui Grigore Ureche, în care acesta precizează următoarele: ""Scrie la létopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucévei. Acolo aminosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
labilis”, sau în erminii „zădarnică lumea aceasta”. Este o roată cu opt spițe, fiecare spiță având la extremitate câte o figură umană, câte o cifră reprezentând vârste ale omului și câte o inscripție ca de pildă: la 25 de ani, „desfătată e lumea”, la 40 „cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei grinzi, se pot vedea urmele indescifrabile ale unei
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
acum pe sfârșit; Iar mă - sa 'ncurajîndu - l îi zice: - O fătul meu! Ce ferice ești tu astăzi că acuma negreșit O să, zbori de - aici în ceruri și de - aici, vrând Dumnezeu, În paradis deodată o să te vezi transportat Și desfătat Ca un credincios de frunte în poala lui Mohamed Cu tată-tău de 'mpreună de hurii încunjurat, Zi și noapte dezmierdat De melodioase sazuri lângă marele Profet. - Toate bune, maică dragă, sunt acestea care spui, Zice suspinând băiatul, și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amar mi-e mie / De când lumea-i pe nemție / Nu mai am În lume glas / Și pe uliți am rămas. / Nu mai am În lume glas / Și pe uliți am rămas. // Dar să știți c-am fost odată / Vocea lumii desfătată / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar. / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar.” ( Surse internet: www.amosnews.ro, www. wikipedia.org/wiki/Barbu-Lautaru) Lectură- articol din presă Fanfara Ciocârlia - o legendă pe scenele lumii. "Gili
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lucruri mărimea de scădere și grosimea îngreuiere de împiedicare ieste), așé în întunérecul nopții ochiul Vulturului nu videa, cu care chip eu decât Leul mai aciuat, iară decât Vulturul mai fericit sint, de vreme ce borta pietrii și cetate nebiruită și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca pedeapsă, pe front. Zvonul fu mare și răsunător peste fruntarie. De aceea, se dete o ordonanță ca să izoleze pe cei care vor critica armata și guvernul germane. Iată-i textul, ca un exemplu al literaturii cu care eram încontinuu desfătați; publicația a fost făcută în Agrarul, nr. 323, 3 iunie 1917: [„Ordonanță. În anumite cazuri voi interzice șederea persoanelor a căror prezență este neplăcută în București Administrației Militare și le voi indica o altă localitate în teritoriul ocupat în România
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spectator, uneori implicându-se la maximum, chiar schimbând direcția câte unui actor ori amănunte minore, ceea ce îi dădea o satisfacție enormă. Dacă în timpul zilei era stăpân deplin peste gândurile omului în care se cuibărise, în timpul nopții devenea doar un ochi desfătat de incredibile întâmplări, ceea ce îl umplea de fericire și de forță. El însuși cădea de multe ori într-o stare visătoare și plăcută în care își închipuia tot felul de lucruri, dar cel mai adesea că este el însuși, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a lui Dumnezeu celuia ce au învrednicit pe acestŭ bun și bl(a)gocestiv domnu a face acestea și spre nemoarta pomenire a sa și a tot
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu ceapă măruntă, mămăligă cu moare, fălci de porc afumate, curechi fiert, lapte acru, păsat, cricală.../ (tocană adică). Mare ospăț, cu multă voie bună și tragere de inimă: Așa sta întinse toate bucate Pe țelina verde și ierboasă înaintea șetrei desfătate; Toți oaspeții ședeau ca la masă Numai Dârloi, ce era nun mare, Stând, ura și bea tot în picioare... Ah, poete, rușinos mai ești! N-ai zis cum am zis eu și cum zice și originalul cercetat de acest, mediocru
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
pe care le preia și din care schițează un posibil parcurs epic pe care îl propune cititorului. Îl regăsim de pildă în capitolul IV, unde compară imaginea Dianei, așa cum o vedea antichitatea, cu aceea a școlii de sculptură de la „curtea desfătată a regelui Henric al II-lea de Valois”, cu „linii unduloase și pline de morbideță”. Aceasta implică toată moliciunea unor moravuri care pierduseră vigoarea sugerată de Diana antichității (ambele statui se află la Luvru); pe aceasta, Odobescu o vede în
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
îi era frică de el, pur și simplu. Piciorul doamnei Eliza era, în adevăr, perfect în felul lui. Mai delicat decât te puteai aștepta, cu gleznă fină, "cambrat" și cu pantofi de lac cu buclă mare de ader. Mini fu desfătată descoperind acea buclă. Era ceea ce aștepta ca să cunoască pe deplin caracterul doamnei Eliza. Adaogă o schiță nouă pe albumul vederilor interioare. Mini consultă ceasul de mină. Se însera frumos. Prin geamul larg de lângă divan se scobora o seară fină, melodioasă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, și nu se întristează de prăpădul lui Iosif. 7. De aceea, vor merge în robie, în fruntea prinșilor de război; și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8. Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine însuși, și Domnul, Dumnezeul oștirilor a zis: "Mi-e scîrbă de mîndria lui Iacov, și-i urăsc palatele; de aceea, voi da în mîna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea. 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
înceapă. Concomitent, din inima cârciumii ușor sosi în zbor și o boare iute de alcool împuțit, ceea ce-l făcu pe Șerban să tresară, parcă trezindu-l imediat la realitate. „Ei bine, am să adun în mine toate drogurile lumii și desfătat voi fi de tot ce, din asta, va ieși!”, își spuse el solemn în sine, adunând, în acest îndemn, toată dorința înfocată și ambiția sa de a reuși, iar asta cât mai repede și mai bine cu putință. Astfel că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n pământ băgate, Să nu aibă fumul pe unde eși Și să stea -n loc Și să iasă pe obloc. 2. Ca să fie ușa o pocroviță spartă Că așa-i mai înfrumusețată. 312 {EminescuOpVI 313} 3. Când duhanul nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înceapă. Concomitent, din inima cârciumii ușor sosi în zbor și o boare iute de alcool împuțit, ceea ce-l făcu pe Șerban să tresară, parcă trezindu-l imediat la realitate. „Ei bine, am să adun în mine toate drogurile lumii și desfătat voi fi de tot ce, din asta, va ieși!”, își spuse el solemn în sine, adunând, în acest îndemn, toată dorința înfocată și ambiția sa de a reuși, iar asta cât mai repede și mai bine cu putință. Astfel că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a lacrimilor sau o vale a plângeriiʺ - scrie Iachim. După ce Basarabia a fost alipită la Rusia, pe teritoriul moldovenesc, adevărată gură de rai, spune el, au venit să o colonizeze puhoaie de ruși și ucranieni (p.85). Pe aceste locuri desfătate slavii veneau fără nici un fel de constrângere din partea țarului moscovit... Cu toate acestea, în anul 1817 totalul gospodăriilor românești din Basarabia era de 94% și numai diferența a altor etnii. În 1842 limba rusă devine obligatorie, școlile românești încep să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a.m.d.) Al doilea cîntec era: Dragi boieri, din lumea nouă, Ziuă buna vă zic vouă, Eu mă duc, mă prăpădesc, Ca un cîntec bătrînesc. ș.a.m.d. și sfîrșea cu strofa: Ah! gîndiți c-am fost odată, Glasul lumii desfătată, Și-nchinați cîte-un pahar Lui biet Barbu Lăutar." Cînd pronunța Eminescu versul: "Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cîntec bătrînesc", era așa de melancolic și cuprins de atîta emoțiune, încît mai că lăcrăma; iar cînd ajungea la versul: "și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o feleagă de pânze învăliți, ca cum ar fi în cămeașa cea de mătasă învăscuți; și într-un sicriu așezați, ca în haina cea de purpură mohorâtă îmbrăcați; și în gropniță aruncați, ca în saraiurile și palaturile cele mari și desfătate așezați, s-au dusu-se; iară altă nemică nici în sin, nici în spate n-au rădicat, cu sine să ducă". Mai târziu disputa devine aridă și de un ascetism pedant, dar trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]