580 matches
-
derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/i
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti sïndï r- a lehămetesi
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
susține acoperământul casinoului - pentru că întotdeauna intri întâi în casino și apoi mergi la hotel, baiul nu e atât de greu de decriptat - era neagră, albă, vernilă, freză, roșie, cenușie și toate celelalte elemente de arhitectură sau ornamentale se încolonau acestor desinențe cromatice, își alăturau și sporeau puterea de a seduce privirile turiștilor, tavanul era porționat el însuși pentru a derula secvențial temele, în forme antropomorfice, florale sau faunistice și suportând pe deasupra și mesajul imagistic al penelului artiștilor anonimi, toate fiind puse
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
ex. care e situația pluralului. Nimeni nu l-a pus în relație cu mulțimea razelor soarelui. De ex., lat. i e terminație pentru plural masculin pueri „copii” ce se aproprie de i „soare” în ket, nordul Siberiei, jap. hi „idem” . Desinența ae la feminin silvae seamănă cu hae „soare” coreean, iar a la neutru, verba, pare a fi legată de v ind. ha „soare”, peste tot cu h dispărut. În unele limbi că basca, maghiară desinența de plural e k despre
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
nordul Siberiei, jap. hi „idem” . Desinența ae la feminin silvae seamănă cu hae „soare” coreean, iar a la neutru, verba, pare a fi legată de v ind. ha „soare”, peste tot cu h dispărut. În unele limbi că basca, maghiară desinența de plural e k despre care nimeni nu știe de unde provine. Noi o deducem din numele soarelui la turcici kun, kin și amerindieni, kor „soare” în didinga, Sudan, kala, astrul diurn hawaian, khepra la egipteni. Limba quechua din Peru ne
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
Acasa > Cultural > Accente > STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Propun celor care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din rațiuni exclusiv lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele s la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl. kofìs- (kofìn-) s. m. coș (din împletitură) - din grecescul κοφίνι
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
̀-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele s la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl. kofìs- (kofìn-) s. m. coș (din împletitură) - din grecescul κοφίνι [ko'fini] kofì’ < kofìj < kofìjj < kofìji < kofìni titì
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
visuri EXEMPLE: Madrigalele/ madrigalurile sunt specii scurte, vocalice. Visele terifiante l au trezit din somnul adânc. Visurile proprii sunt realizabile. NOTA1: Lucrările normative admit o serie de substantive neutre cu două forme de plural, cu precizarea că structurile morfematice cu desinența în e sunt prioritare, iar cele cu desinența în uri sunt tolerate: chipie/ chipiuri, debușee/ debușeuri, madrigale/ madrigaluri, sau cu mențiunea că structurile în uri sunt prioritare, iar cele în e tolerate: ha¬macuri/ hamace, tuneluri/ tunele. Variantele duble de
DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1440754116.html [Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689]
-
Visele terifiante l au trezit din somnul adânc. Visurile proprii sunt realizabile. NOTA1: Lucrările normative admit o serie de substantive neutre cu două forme de plural, cu precizarea că structurile morfematice cu desinența în e sunt prioritare, iar cele cu desinența în uri sunt tolerate: chipie/ chipiuri, debușee/ debușeuri, madrigale/ madrigaluri, sau cu mențiunea că structurile în uri sunt prioritare, iar cele în e tolerate: ha¬macuri/ hamace, tuneluri/ tunele. Variantele duble de plural rezultă din adaptarea diferită a acestor neologisme
DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1440754116.html [Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689]
-
să nu intru prea mult în considerații etimologice, precizez doar că pluralul -uri este de origine latină (tempora - timpuri, pectora - piepturi). Acolo unde cuvântul nu este moștenit din latină, pluralul este stabilit efectiv aleatoriu. Așadar, în condițiile acestei instabilități de desinență se ajunge la impunerea unei forme de neutru (cu plural -e sau cu plural -uri), în mod strict convențional, fără să existe vreo motivație logică sau etimologică. De aceea unele neutre se și află în variație liberă (anteturi/antete, maratonuri
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
nu vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că un elev mediu de clasa a VIII-a nu-și va pierde vremea memorând tabele cu desinențe latinești pentru o materie periferică din orar. Ceea ce-ți rămâne deci, ca profesor, de făcut într-o oră pe săptămână este să le spui copiilor diverse istorioare și legende, să-i înveți niște proverbe ca Aquila non capit muscam
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent. La p. III sg., III pl. și II pl. întâlnim variante ale desinențelor personale. (p. III sg.: -sin, -sïn, -sun p. III pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar p. II pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar) Aceste variante provin dintr-o altă modalitate de realizare a conjunctivului prezent al verbelor, preluată
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
își înălța aritmic capul bolborosind scuze, probabil că nu le mulțumește îndeajuns generoșilor trecători sau enoriași care împărțeau, în dreapta și în stânga, „boțuri” de colivă învelite în hârtie velină ca să nu se scurgă pasta de zahăr, untedelemn și alte siropuri și desinențe ce compun gramajul umilinței... Dacă nu o fi fost cumva o simplă părere, cred că ne-am întâlnit pentru o fracțiune de secundă privirea, totul apoi petrecându-se în mintea fiecăruia, dacă ne-am recunoscut sau nu. Cred că am
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_v_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte“ cei mai mulți specialiști deduc turcescul orman „pădure“. Întâlnim chiar în îndepărtata Coree cuvintele orom, oram „munte
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
genul neutru (poate să fie și vreo excepție). Deci crește mult inventarul acestui gen pe care nicio altă limbă romanică nu-l conservă, deși latina l-a avut. Neutre fiind, acestor cuvinte li se face un plural în „-uri” (cu desinența legată, provizoriu, prin cratimă: „mouse-uri”, „site-uri”, „show-uri”; sau, deja, cu terminația neprecedată de linioară: „clickuri”, „e-mailuri”, „weekenduri”), ceea ce înseamnă o adevărată resuscitare a unei caracteristici lingvistice românești, știut fiind că, de mai demult, se manifestă un curent
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
prosperă a pluralului „-uri” (activ în secolul al XIX-lea) transformat în „-e”. Tineretul ăsta - pe care mulți îl vedem superficial, comod, slab instruit și lipsit de conștiință de neam -, dintr-un instinct românesc (că din ce altceva?) reînvie o desinență de a cărei rarefiere nu el e vinovat. Cuvintele împrumutate în timpurile noastre sunt modelate și mai departe, tot după tipícul gramatical-morfologic românesc. Astfel, le întrebuințăm în vorbire/scriere declinate și, mai ales, însoțite de articol nehotărât („un mail”, „un
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul ... VII. STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011. Propun celor care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din rațiuni exclusiv lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” ... Citește mai mult Propun celor care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din rațiuni exclusiv lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI.Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe"; sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări"; sg. xanjibo "mâncărime">pl. xanjibe "mâncărimi"; sg. xarpibo "fărâmitura">pl. xarpibe
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
și concurențială, cum se întâmplă cu statele, la oameni, la indivizi, lucrurile stau altfel, trebuie toți “admiși la start” de pe aceleași blockstart-uri, culoare de alergat, aceiași arbitri judecători care să vegheze la respectarea regulilor. Societatea, comunitatea religioasă, biserica, indiferent de desinență religioasă, creștină sau de altă orientare dogmatică, trebuie să-i aducă pe toți fiii ei sub aceeași boltă proteguitoare, prin crearea condițiilor și șanselor egale tuturora, indiferent de culoarea pielii, sex, apartenență religioasă, nivel de cultură, instrucție și educație, adaptarea
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
cazul dativ: "Mária jobban énekel Zsuzsánál", "Mária jobban énekel nálam". Se pot stabili mai multe serii de adverbe de loc, subîmpărțite după întrebările la care răspund. Fiecare serie se caracterizează și prin adjectivele care derivă de la adverbele respective. Ca și desinențele cazuale, postpozițiile și prefixele verbale, și adverbele de loc se caracterizează printr-un sistem triplu de exprimare a locului: locul spre care se efectuează o deplasare, locul la care se limitează ceea ce exprimă verbul regent al adverbului și locul din
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
singular ("Szólj igazat, betörik a fejed" „Spune adevărul și ți se sparge capul”) sau la persoana I plural: "Árnyékáért becsüljük a vén fát" „Apreciem copacul cel bătrân pentru umbra sa”. În limbile indoeuropene în general, persoana se poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana verbului. Astfel este de exemplu limba română, în care acest lucru este valabil pentru toate modurile personale, la toate timpurile, în afară de perfectul conjunctiv. Aceeași trăsătură o au și limbile slave, de
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana verbului. Astfel este de exemplu limba română, în care acest lucru este valabil pentru toate modurile personale, la toate timpurile, în afară de perfectul conjunctiv. Aceeași trăsătură o au și limbile slave, de exemplu cele din diasistemul
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]