26 matches
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Conu’ Paul Talașman, al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” este azi unul dintre actorii care apără ultima redută a scenei românești de pronunțata tendință a desocializării de boierimea romantică dedată plăcerii de boemă neconvertită la modernitatea aproape de limita afectivității umane. E un boier din alaiul ceremonios al Thaliei, fără a fi încolonat vreunui șir monoton de actori scorțoși care peregrinează prin birourile teatrelor, nu în dispozitivul
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
relevă cercetarea. Studiul mai evidențiază că „românii își pierd încrederea în instituții, chiar dacă așteaptă ca statul să vină să îi salveze, pierzându-și încrederea și în ceilalți români”. „Neîncrederea devine o adevărată ciumă emoțională, provocând, în fond, un fel de desocializare. Neîncrederea se apropie încet-încet de intoleranță și, mai ales, de greutatea asocierii pentru acțiune comună. Sindicatele și-au pierdut credibilitatea, iar organizațiile neguvernamentale nu mai sunt ce erau în anii '90”, se precizează în concluziile studiului, prezentate de prof. univ.
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
Sebastian Lăzăroiu, fost consilier al lui Traian Băsescu, susține, într-o postare pe contul său desocializare, că afirmațiile recente ale premierului Victor Ponta după ce președintele Klaus Iohanis a trimis la Parlament spre reexaminare Codul Fiscal, trebuie privite într-o manieră mult mai complexă. În opinia fostului consilier prezidențial, fostul lider al social-democraților și-a luat cariera
Sebastian Lăzăroiu, ipoteză surprinzătoare: Victor Ponta își face un nou partid by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101924_a_103216]
-
valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a unor trăsături culturale care sunt așteptate de la un individ, prin reacție defensivă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a lor in institutele de profil . 2. comportamente delincvente structurate, cu un grad ridicat de periculozitate sociala, caracterizând pe acei minori cu un nivel scăzut de integrare sociala si profesionala si care prezintă dificultăți de adaptare, tulburări de comportament sau desocializare. Evoluția carierei lor delincvente atesta comiterea, încă de la o vârsta frageda, a unor acte predeviante (consum de tigari si alcool, mici furturi de la colegi, vecini), fiind cunoscuți in zona lor de domiciliu ca elemente nocive, care poluează moral cartierul sau
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
sens mai puțin participativ activităților de interacțiune educațională viitoare. În același timp, nu trebuie omis faptul că, pe cât crește coeziunea grupului, pe atât crește dependența membrilor față de acesta, ceea ce poate conduce la fenomene de socializare excesivă în interiorul grupului și de desocializare a membrilor în afara lui. În literatura de specialitate se întâlnește un concept foarte interesant (balkanization), desemnând faptul că dintr-o puternică loialitate față de un grup unii membri ai acestuia pot să încerce sentimente de indiferență sau, câteodată, de ostilitate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a caracterelor psihotice Reluarea studiilor, inserție socială corectă Dispariție mai lentă a simptoamelor psihotice, recuperare incompletă. Dificultate în reluarea studiilor, tendință la izolare socială Tip de evoluție Favorabilă datorită eficienței profilactice a timore-gulatoarelor Cronică cu handicap EMBED Equation.3 net, desocializare Foarte heterogen Prognostic Negativ dacă: - debut precoce -sex masculin Paranoid > non-paranoid CHRISTINE - TULBURARE BIPOLARĂ Christine, 15 ani, a fost spitalizată ca urmare a unei tentative de suicid prin intoxicație medicamentoasă. La internare s-au făcut următoarele observații: sindrom depresiv cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale. De-abia cu aceste trăsături structura mintală a minorului delincvent devine organizată, coerentă, reprezintă un Univers al Desocializării, cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck au demonstrat încă din 1930 acest lucru, tabelul lor de predicție socială, elaborat prin compararea a două eșantioane de 500 de minori, unul de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a unui nivel termic stabil trec printr-un proces de aculturație imposibil de stopat. Pierderea capacităților fundamentale de a comunica și coopera, produsă prin procesul de aculturație o dezvățare sau desocializare favorizată termic -, îi face pe indivizi incapabili să se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a sta la răcoare" este valabilă doar pentru lumea angajaților. Neavînd geamuri, culoarele par adevărate oaze termice, ventilate de la un etaj
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
emanciparea, nu se poate elibera totuși de mituri, decât în contextul unei eventuale "demitologizări" al cărei scop ar fi cel de a "rupe acea vrajă care nouă ne apare ca o confuzie între natură și cultură. Procesul iluminismului duce la desocializarea naturii și la denaturalizarea lumii omului (...)"220. Poziția iluministă nu i-a determinat nici pe teoreticienii sociali preocupați de această problematică să resimtă ca fiind anihilată importanța socială a mitului și, ca atare, rolul pe care acesta îl deține din
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
I, 29-41; Irina Petraș, Proza lui Camil Petrescu, Cluj-Napoca, 1981; Piru, Ist. lit., 215-219; Scrisori către Camil Petrescu, I-II, îngr. și pref. Florica Ichim, București, 1981; Crețu, Constructori, 141-194, 217-231, 266-269, passim; Săndulescu, Portrete, 260-267; Valentin Tașcu, Procesul de desocializare a personajului camilpetrescian, DFC, 172-189; Dimisianu, Lecturi, 79-91; Grigurcu, Între critici, 71-79; Lăzărescu, Romanul, 70-91; Nițescu, Atitudini, 25-42; Paleologu, Alchimia, 72-80; Țeposu, Viața, 63-73; Mihai Zamfir, Ultimul Camil Petrescu, RL, 1984, 9; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 165-210; Camil Petrescu, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și fără discernământ. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Tabloul poate părea cam sumbru: „În adolescență, unele momente de cvasinebunie, adică aflate în raport cu anumite angoase de fragmentare, sunt la baza unor acte defensive și repetitive având drept consecință distrugerea: suicidul, desocializarea, automutilarea, ingerarea de substanțe toxice, orgasmul foamei” (Arnoux, 1990). Mai putem vorbi oare despre niște mecanisme de apărare? Nu avem de-a face mai degrabă cu aspecte patologice? Evident, este vorba despre niște conduite cu grad pronunțat de risc, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lega spațiul dintre individul alienat și o societate impersonală, oferind un status, egalitate, sentimentul apartenenței și alte variate valori ale comunității, societatea secretă, în virtutea presiunii forțelor care conduc la crearea sa, poate deveni, nu un mijloc de socializare, ci de desocializare, nu o parte a ordinii sociale, ci, sub uitătura ostilă a maselor și a guvernământului central, un inamic" (Nisbet, 1993: 106). 5. Comunitate și ordine socială Privind ordinea socială ca bun public, Taylor indică trei modalități pentru asigurarea acestora: statul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care instituie unilateralitatea comunicării, o relație socială abstractă care interzice orice formă de reciprocitate între ființe: astfel, televiziunea este „certitudinea că oamenii nu-și mai vorbesc, că ei sunt definitiv izolați în fața unor cuvinte care rămân fără răspuns”22. Problematica desocializării sistematice s-a complicat și mai mult odată cu dezvoltarea rețelelor și a noilor tehnologii ale informației, care ar înlocui progresiv vechiul tip de viață socială cu niște interacțiuni virtuale. Există studii care afirmă că utilizarea Internetului „micșorează cercul relațiilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
negativa - rezultatul acestui proces fiind devianța socială (valorile, principiile la care se raportează individul sunt indezirabile și interzise în cadrul societății din care face parte). Discuțiile asupra procesului de socializare vizează și procesele corelate acestuia. Prin urmare, patru fenomene sunt evidențiate: desocializarea - presupune izolarea fizică și socială a unei persoane sau depărtarea ei de contextele sau persoanele care i-au satisfăcut nevoile de interacțiune și i-au sprijinit statusurile adoptate, în vederea eliminării modelelor de comportare și de interacțiune anterior însușite; resocializarea (socializare
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
socială a unei persoane sau depărtarea ei de contextele sau persoanele care i-au satisfăcut nevoile de interacțiune și i-au sprijinit statusurile adoptate, în vederea eliminării modelelor de comportare și de interacțiune anterior însușite; resocializarea (socializare secundară) este concomitentă cu desocializarea și constă în orientarea învățării și controlului social către asimilarea și manifestarea de comportamente individuale compatibile cu tabla de valori și atitudini a noului sistem integrator; marginalizarea socială poziție socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor, cu acces drastic
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
Cl. Herzlich, boala reprezintă un tablou complex și specific de suferințe, care pot fi sistematizate în trei grupe de manifestări: a) boala distructivă, caracterizată prin: inactivitate; abandonul rolului familial și profesional; apariția de greutăți financiare; excluderea din cadrul grupului social prin desocializarea bolnavului; sentimentul de izolare, inutilitate și angoasă; b) boala eliberatoare, caracterizată prin: abandonul responsabilităților; sentimentul de repaus; impresia bolnavului că nu mai depinde de nimeni; impresia eliberării; c) boala profesiune, caracterizată prin: obținerea de avantaje; adaptarea individului la boală și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu va genera obiecte sau fenomene reale, ci substitute ale acestora. „Subiectivitatea” calculatorului este una contrafăcută, rece, abstractă, esențializată, montată, predeterminată tot de om. A înlocui raporturile naturale cu cele artificiale conduce la o atrofiere a persoanei și la o desocializare a acesteia. Mai mult, se creează un spațiu ficțional evazionist și un mod iluzoriu de a exista. Prinși în capcana spațiului virtual, subiecții pierd legătura cu lumea reală, mult mai complexă și mai dinamică, netipizată și necuprinsă încă în construcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
închidere” prezentate de G. Sykes (1958). Goffman prezintă și repersonalizarea (crearea unei noi personalități), dobândită grație sistemului de privilegii, așteptărilor secundare ,,și complicității în recluziune” (1990, pp. 92-94). Trebuie să se țină seama și de faptul că are loc o desocializare a deținutului care intră în astfel de instituții, desocializare ce privește atât eul individului, cât și relațiile lui cu alții (procesele de depersonalizare și repersonalizare pot fi descrise în termeni de desocializare - separările și rupturile smulg persoana din legăturile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
repersonalizarea (crearea unei noi personalități), dobândită grație sistemului de privilegii, așteptărilor secundare ,,și complicității în recluziune” (1990, pp. 92-94). Trebuie să se țină seama și de faptul că are loc o desocializare a deținutului care intră în astfel de instituții, desocializare ce privește atât eul individului, cât și relațiile lui cu alții (procesele de depersonalizare și repersonalizare pot fi descrise în termeni de desocializare - separările și rupturile smulg persoana din legăturile sociale curente - și resocializare - constituirea noilor legături în sânul instituției
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
seama și de faptul că are loc o desocializare a deținutului care intră în astfel de instituții, desocializare ce privește atât eul individului, cât și relațiile lui cu alții (procesele de depersonalizare și repersonalizare pot fi descrise în termeni de desocializare - separările și rupturile smulg persoana din legăturile sociale curente - și resocializare - constituirea noilor legături în sânul instituției totale) (Pollak, 1990, p. 260). Goffman consideră că în instituțiile totale ,,operațiile de despuiere și nivelare puse în acțiune îl amputează brutal pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ducă la „interpretări delirante”. Un lucru însă îi deosebește pe cei sănătoși de bolnavii deliranți și anume, relațiilor lor cu lumea. Caracteristicile delirului, din punct de vedere psihopatologic, sunt următoarele: - prezintă o contradicție internă; - are o ireductibilitate funciară; - este expresia desocializării gândirii morbide; - natura autistă; - verbalismul special al formei de exprimare. Delirul începe să se manifeste din momentul în care individul nu mai dispune de critică pentru a-l putea învinge, acesta transformându-se în convingere, iar individul devenind prizonierul său
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
face o distincție netă, după niște criterii precise, între eroare și delir, formele de tranziție dintre acestea fiind foarte imprecise sau chiar destul de greu de surprins. Se admite, cu toate acestea, că atributele delirului sunt următoarele: contradicție internă, ireductibilitate funciară, desocializare a gândirii morbide, natură autistică, tematică și verbalism specifice. După K. Jaspers, delirul este considerat drept caracteristica de bază a bolilor psihice și una din temele majore ale psihopatologiei. El este o idee greșită, cu un caracter ferm, implantată la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale. Primordialismul, spun cei doi, "sugerează că aceste legături emoționale, afective nu sunt născute în interacțiune socială, ci se găsesc cumva implicit în înseși relațiile (de rudenie sau etnice) existente. Acest fapt conduce la o mistificare a emoțiilor, la o desocializare a fenomenului" (Eller și Coughlan, 1993:192). Pentru o prezentare succintă a altor autori care aduc critici asemănătoare, vezi Allahar (2001:202-4). Printre autorii care preiau în ultima perioadă tezele esențialiste, combătând criticile, se numără Grosby și Connor. Ei încearcă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]