36 matches
-
pentru tradiție, fără de care nu poți fi scriitor dacă o refuzi. Ca și în celelalte poezii pe această temă, discursul liric simplu induce în cititor o stare de liniște și de pace lăuntrică. Simte nevoia de a se mărturisi, fiindcă despovărarea de păcate aduce eliberare: Mă lepăd, Doamne, de păcate/ Ca de niște haine grele, / Ca să pot să duc în spate/ Toate bune, toate rele. (Mă lepăd...) Structurate și filtrate după trăirile sufletești ale autoarei, pastelurile sale par privite cu ochii
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
urâm? Ca o părere supraindividuală, oprit în loc o clipită cât un fulger, cineva care confundă punctele cardinale ale vieții strigă „Evrika” și-și împlinește regăsirea de sine dacă întâlnește un model: Gianina Corondan! Descoperind-o pe Gianina Corondan, descoperi remediul despovărării de juguri și străbați, într-o alunecare înviorată, inversă, spre ieșirea din desiș, apoi pășești pe drumul ce duce la libertate și lumină. Gianina Corondan este o personalitate plurivalentă, om de televiziune, artistă, om de presă, om de omenie... Aceste
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
spionată de „ochi intruși”, o lume alcătuită din spaime reci în care „veghează amintirea unui nimb” (Aud chemări). Toate acestea sunt rodul multor frământări și trăiri lăuntrice pe care poeta a hotărât să le scoată acum la iveală, ca o despovărare, ca o abluțiune și mai curând, o spovedanie pe câmpul nesfârșit și îngăduitor al hârtiei. Pe de altă parte, neputința de a sparge zidul ridicat între cei care se iubesc, creează sentimentul zădărniciei: „ah, ce n-aș da să fiu
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
scăpare, au găsit argumentul forte menit să schimbe, definitiv, mentalitatea muncitorească a tovarășului profesor : - Ba mai are și bani pentru asta ! După cei patru ani de studenție Albert și Sabina cunosc nu numai libertatea de după orele de program ci și despovărarea de stresul seminariilor și al susținerii examenelor. Faptul că mai sunt chemați și duminica, singura lor zi liberă din cursul săptămânii, li se pare o bagatelă. * Se experimentează, la nivel național, trecerea la săptămâna redusă de lucru. Pentru început va
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
nu avea altceva de făcut decât să plece cât mai degrabă. Rămas fără alt interlocutor, în afară de Albert, președintele nu se arată câtuși de pușin afectat. Uneori președinții resimt povara minciunilor, a falsității și chiar a machiavelismului lor. Azi este ziua despovărării măcar parțiale : - Eheeiii.... câți economiști nu am halit eu !... - Te miră ? Am fost un nenorocit și nu am fost singurul ! Eu și șeful biroului de contabilitate, neavând decât pregătire medie, a trebuit să o facem. - Nu înțeleg ! - Ești un naiv
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
pentru tradiție, fără de care nu poți fi scriitor dacă o refuzi. Ca și în celelalte poezii pe această temă, discursul liric simplu induce în cititor o stare de liniște și de pace lăuntrică. Simte nevoia de a se mărturisi, fiindcă despovărarea de păcate aduce eliberare: „Mă lepăd, Doamne, de păcate/ Ca de nite haine grele, / Ca să pot să duc în spate/ Toate bune, toate rele”. (Mă lepăd...) Structurate și filtrate după trăirile sufletești ale autoarei, pastelurile sale par privite cu ochii
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
calea, întreaga viață, interpretul de muzică folclorică din Bucovina și redactorul muzical al Radio România - Radio România Internațional -, Cătălin Maximiuc. Tot aici își află adăpost și azi conștiința sa. Nu s-a mutat nicăieri, niciodată, agitat, râvnind o libertate, o despovărare, o uitare, o părăsire... oriunde s-a dus, priza de alimentare a bătăii inimii sale rămânând neclintit la Câmpulung Moldovenesc. Și de-ar duce la nefericire, niciun dor n-ar putea fi izolat de suflet! Cu atât mai puțin cel
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
de amiezi cu cerul senin pâlpâire de șoapte, columna din ele și zborul păsării lin Patria-i îngândurarea din fiecare ce ne prelinge în lucruri pe veci patria-e dorul la plecare lumina nou-născutului deci Un hram de înțelesuri ca o despovărare în limpezimea sângelui de get tranșee de azur pre-nlăcrimare și binecuvântarea castă de poet Un murmur ancestral ce se developează zidindu-ne sămânța blânde firi pământul nins de ape ce veghează candoarea maicii noastre din priviri Referință Bibliografică: Patria / George
PATRIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Patria.html [Corola-blog/BlogPost/356031_a_357360]
-
tv, de factură parodic umoristică sunt ceaiul medicinal mult mai bun decât cafeaua care fierbe în ibric, după cum fierb curierii aprigi ai disperării, înfierbântați din ce în ce mai îndemânatic în a pune stăpânire absolută pe conștiințe. În acest context, se poate produce o despovărare în dimineața unui om, privind, când e timp, emisiunea Regional cafe, produsă de Diana Cuzmanovici-Bogea și prezentată de Veronica Mihoc. Aceasta, pentru ca să nu plece de acasă nervos, cel puțin, pentru că oricum, se va întoarce oftând. Vesela Veronica Mihoc e prezentatoare
VERONICA MIHOC, VOIOŞIE ŞI FRUMUSEŢE ÎN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_mihoc_voiosie_si_f_aurel_v_zgheran_1378986502.html [Corola-blog/BlogPost/365011_a_366340]
-
ficțiunii pe realitate. După care va scrie o carte “cu sufletul personal suprapus peste sufletul paginii, așa ca o sugativă îmbibată în cerneală din boabe de bozie . Ceea ce face Melania Cuc aici este un fel de exorcizare, de eliberare și despovărare de învelișul superficial și de înălțare pe căile celeste cât mai aproape de existența adevărată. Dar tot acest catharsis necesită jerftă. Cine nu e capabil să jertfească, nu va ajunge în comuniune perfectă cu Acela care s-a jertfit pentru toți
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
școlii, ci doar de a notifica sintetic unele documente programatice care stabileau sau urmau să stabilească, cadrul politico-ideologic și legislativ al orientării culturii și învățământului românești, trebuie să menționăm că personalul didactic era conștient în activitatea sa de de necesitatea "despovărării"de balastul nefast al ideolgiei comuniste. Chiar dacă documentele partidului unic din iulie și noiembrie 1971 și ulterior celelalte aserveau și mai mult școala, învățământul, politcii comuniste, chiar dacă acestea erau "tărâmul"predilect al experimentului ideologic de extracție asiatică iar "încolonarea"devenise
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxi_.html [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
mine, în șoaptă: -Ți-am luat-o înainte! Va fi alt pas către reîntrunire! Cu bine! Rămas impresionat de întrevederea cu Mecena, Arthur ceru explicații referitoare la el. Chiar emise niște considerații personale. Și favorabile încă, spre bucuria mea! Oftând a despovărare, îmi reluai locul în fața tatei. Mai prinsesem ceva forțe și glumii cu el: -Ne vom deochea de-atâta privit! Ce părere îți fac?! Chiar sunt uimită câtă putere de concentrație pot să am! N-am persistat atâta vreme asupra unei
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
unui nepot - au fost imortalizate în poemul "Ecce Puer" (1932), unde, cu o mâhnire inconsolabilă, scriitorul exclamă: Ca o coincidență, ultimele cuvinte ale lui John Stanislaus ar fi fost „Jim nu mă iartă niciodată”, ceea ce arată că iertarea era o despovărare pe care nu doar fiul, ci și tatăl și-ar fi dorit-o. În acest timp, Lucia Joyce, aflată mereu sub presiunea de a ieși din umbra unui tată faimos, este înfrântă de dificila tranziție a adolescentului spre maturitate. În
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de fapt un sofism: "e calea pe care n-am mers niciodată și ea se dovedește atât de benefică și atât de utilă spiritului uman". De la același tablou, în linia acelorași generalități, vocea retorului roman sună pilduitor, de luat aminte: "despovărarea spirituală îl făcea să fie mai bun, mai înțelegător, mai blând și mai uman". El, Ciprian, care jucase cu sine alba-neagra, a găsit de acum calea vieții și a înțelegerii spinoase a acesteia. Din păcate, finalul romanului motivează, tot așa
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Mesia, spre a ne da șansa mântuirii. Privind lucrurile comparativ, dacă în conștiința tradițională românească trebuie ne să ferim în prezent de "fantomele nefaste ale trecutului" care ne pot bântui, doar prezentul fiind abonat la dreptate, în filosofia lui Benjamin despovărarea prezentului de responsabilitatea față de viitor se face printr-o reparație anamnezică, printr-o reparație îndreptată spre cei care au murit și nu și-au putut realiza visele. Habermas identifică drept sintagmă fundamentală a lui Benjamin "reparația anamnezică a unei nedreptăți
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
petrecut în ultimele luni din viața sa. În ianuarie 1770 la Bristol, de exemplu, el părea să se pregătească sufletește, compunînd o proză intitulată The unfortunate fathers / Tații nenorocoși, în care încerca limpede să justifice metafizic actul sinuciderii ca o despovărare disperată, ca o "nebunie nobilă a sufletului" (a noble insanity of the soul). Iată cum sună partea cea mai importantă din biletul de adio adresat - înainte să se sinucidă cu un pistol - de eroul fictiv George Hinckley către avarul său
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
termen al unei acțiuni (a urca scări), cât și valoare demarcativă, ca marcă de punctuație care semnalează sfârșitul citirii paragrafului; ei i se adaugă o altă valoare, de ordin psihologic: "în sfârșit" marchează împlinirea unui lucru dorit cu ardoare, o despovărare a personajului ostenit care este sursa punctului de vedere. Astfel, funcția de organizare textuală este realizată de două ori: prin înlănțuirea acțiunilor și prin sentimentele personajelor. Cele două aspecte sunt ca o foaie de hârtie cu două fețe: acțiunile povestite
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este sursa punctului de vedere. Astfel, funcția de organizare textuală este realizată de două ori: prin înlănțuirea acțiunilor și prin sentimentele personajelor. Cele două aspecte sunt ca o foaie de hârtie cu două fețe: acțiunile povestite coincid neapărat cu lectura, despovărarea personajului este și a cititorului. Însă parcurgerea textului și a intrigii nu se realizează întotdeauna. De exemplu, găsim câteva "în sfârșit" pe care le putem integra cu greu în povestire. Astfel, la sfârșitul paragrafului în care sunt povestite "fanteziile sentimentale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
problematizant activ excedat de întrebări dar și unul dintre cei mai serioși propunători de răspunsuri; deși nu de puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare; finalmente un ceremonial verbal insinuant, raportabil la personajele îndurerate ale lui Eschyl dialogând pe tema destinului. Din filozofia celor vechi se păstrează doar unda vibratorie, simbolistica, modurile alegorice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-și dezvolte fără inhibiții proiectele de expansiune personală și de grup, să devină stâlpii noii democrații originale, mai ales sfidând ceea ce, cândva, Înainte de război, dar și În comunism, dădea nota de subțirime unor grupuri sociale. Libertatea, pentru aceștia, a Însemnat despovărarea de corvoada decenței sociale. Totalitarismul a născut un sentiment al solidarității În fața unui dușman comun, a avut ca efect crearea unui „spirit de Noi”. Erau Ei, care dispuneau de tot, și Noi, care-i suportam, fiecare În funcție de proiectul său de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pîlpîire stinsă, cînd ca un plesnet de bici, a leit-motivului va-lu-ri-le, vîn-tu-ri-le umple pînă la refuz urechile cititorului cu rumoarea potrivnică a neînțelesurilor. Tristețea pare a nu-și găsi Împăcarea. Gonirea norocului și a idealurilor nu este percepută ca o despovărare care ar putea recupera măcar o posibilă vibrație la unison cu stihiile. GÎndul refuză, dintr-o pornire romantic-rebelă, să se acordeze cu tonurile universului, iar Îngînarea este percepută doar ca o batjocură și nu ca o invitație la o posibilă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un alt necunoscut scobora de pe înălțime", prin adjectivul "alt". Mortuarul invadează cotidianul, oniricul se suprapune peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
neputinței. Fără această înțelegere a gradațiilor sufletești care precedă prăbușirea interioară nu putem explica nici fenomenul corelativ al mărturisirii întârziate. Transformarea unui om liber într-un turnător supus, incapabil de revoltă ori zvâcniri de luciditate, cere totuși timp. La fel, despovărarea unei conștiințe maculate de amintirea duplicității nu se produce automat, așa cum împăcarea și ușurarea care îi urmează nu survin în chip magic. În România, anotimpul spovedaniilor publice a venit printr-un decalaj specific, care ne reamintește toate diferențele dintre școala
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
undeva foarte aproape. Cu această perspectivă în față, de revenire la normal (ceea ce mă speria în nopțile de ceartă era, mai ales, cât de schimbați păreau amândoi în comparație cu ei înșiși, cei adevărați), adormeam din nou, cu o imensă senzație de despovărare în suflet, fericit. * Într-o seară, pe când ne întorceam de la Operă (a merge la operă avea, în Clujul primilor ani postbelici, o semnificație, deopotrivă, culturală și mondenă), tata m-a luat deoparte (sau eram numai noi doi?) și mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
trăiască toate acele ipostaze umane descrise în poezia lui. Altfel rămâne artificial. Meseria de poet e sterilă, dacă nu te implici existențial. Acum am devenit un adevărat agricultor. Virgiliu ar fi invidios; am recitat până și una dintre Georgicele lui. Despovărare Versurile amoroase mi-au adus gloria. Ca recompensă, Corinna îmi dăruia trupul ei lasciv. Eram copleșit de poezie și de iubirea galantă, dar nu mă simțeam deloc în largul meu. Sufeream, în realitate, dar nu știam de ce anume aveam nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]