28 matches
-
VIAȚĂ (X) Autor: Florentin Smarandache Publicat în: Ediția nr. 968 din 25 august 2013 Toate Articolele Autorului [28] ------------------------------------ Niciodată Răul nu va fi învins, fiindcă Binele și Răul nu ar putea supraviețui unul fără altul. • Sentimentele și cunoștințele acumulate trebuiesc destăinuite până nu se răcesc. • Cum să atingi Nirvana? Să te uiți pe tine însuți, și să-ți înfrânezi toate poftele și dorințele! • Meseria te formează și deformează! Oamenii își dau seama de valoarea unui lucru după ce nu îl mai au
AFORISME DE VIAŢĂ (X) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_aforis_florentin_smarandache_1377434017.html [Corola-blog/BlogPost/346604_a_347933]
-
avut grijă ca noile generații să-i vadă într-o cu totul altă lumină. Maistrul își dă seama că spusele lui nu pot avea, cel puțin acum, rezonanță în mintea și sufletul tânărului. Este totuși convins că, în timp, cele destăinuite își vor avea ecoul lor. Are la îndemână un alt subiect, accesibil, determinat de trecerea câtorva femei. Ceva anume le determină să fie un grup aparte, un grup în care armonia și destinderea fac casă bună. Ceva ce Albert nu
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
frunzele hrănite din inima mea. Doar tu îi simți vibrația și pulsația. E cald la tine în suflet; în fiecare zi îmi înflorești un vis și mai adaugi o rămurea trăirilor tale. Comunicarea este instinctivă, eu transmit și tu colorezi destăinuitele respirări. Așa eu am rădăcinile în sufletul tău și tu visele în inima mea! Referință Bibliografică: Floare și ram / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru
FLOARE ŞI RAM de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1415675463.html [Corola-blog/BlogPost/371625_a_372954]
-
morții trupești spre a învia, pentru o convingere palpabilă aș putea spune (pentru că Sf apostol Toma, neîncrezătorul, chiar a palpat rănile Domnului după înviere, pentru a-și alunga îndoiala!). „Eu sunt lumina Lumii” spunea adesea Iisus adică flacără de cunoaștere destăinuită, flacără de iubire, de sacrificiu, foc de înălțare spirituală a omului prins în mlaștina păcatului. Cum altfel decât prin simbolul unei flăcări aprinse de dorul îmbunătățirii, al schimbării interioare am putea aștepta Paștele decât gata pregătiți cu torțe sau lumânări
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1461652087.html [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
curcubeului spre Tine Despovărată de dorinți mărunte, inutile. Ostrov cu îngeri m-așteaptă răbdători Cu cheile trăirii, aduse de alte ursitori. NOSTALGIE Iubitul meu stăpân pe doruri împărătești În clipa inundată de lumini, ți-amintești? Când eu deveneam un punct destăinuit Văzduhul ne boteza sângele grăbit Și eu eram un cântec căzând în risipire Iar tu erai un strigăt ivit spre ispitire Tu erai un punct în taina ta desferecată În lumea punctelor găseam cărarea deodată Părea că ne-ntorceam spre
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
semnul unei fericiri hedonice. Lucrările sale sunt tot atâtea confesiuni, treceri și încercări ce ne fac să visăm nostalgic, să vibrăm contemplându-le, având o putere imprevizibilă de seducție și intensitate. Tușa picturii are eleganță, ritm și muzicalitate, sugerând melancolii destăinuite doar șevaletului, precum și o vervă cromatică ce o onorează cu o paletă generoasă, cu suficiente elemente din gama predominant caldă. Delicatețea și sensibilitatea fac din creația ei o poezie de o infinită tandrețe. Florile anotimpurilor și-au găsit în artistă
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_carmen_sim_rodica_elena_lupu_1375164814.html [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
stat binațional, cu evreii clasă conducătoare și exploatatoare, și cu bieții basarabeni clasă subordonată și exploatată. De aceea nu s-a recunoscut unirea Basarabiei cu România de către parlamentele englez, francez și american. - Acum v-am ruga să prezentați secretul Basarabiei destăinuit dvs. de d-na Alexandrina Russo. Aveți cuvântul! - Mi-am făcut serviciul militar în Basarabia în martie-apr. 1938 și am avut privilegiul să cunosc adevărata Basarabie, nucleul pur și dur al Basarabiei. Nucleul Basarabiei nu era administrația de stat, nu
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
membrelor, făcând ca oamenii să sufere un regres, nu doar vizual, un fel de întoarcere simulată în prepubertate. Părul pubian este îndepărtat cu grijă, iar dacă se mai lasă câte o dungă „estetică”, aceasta devine urma care evocă, în limbajul destăinuit Celuilalt. Nu încape îndoială că pielea este percepută sincretic, iar artele și fotografia trebuie să-i transmită privitorului sugestii intime. Dincolo de ceea ce vedem pe scenele vieții sau ale artei, pielea miroase, are gust, scoate sunete și deșteaptă dorința de a
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
ne domină când nu știm cum să ne facem scutul de apărare al întregului nostru corp. Cuvintele anume, pe care le rostim într-o continuă meditație și șoptire sacadată, deschid porțile codificate ale Celui de Sus. Recunoașterea răului prin cuvinte destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai cuvântul are puterea de penetrare a gândului, pe care îl distorsionează, îl seacă
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
patru procente din vânzări, care muncește o lună și jumătate din vacanța de vară ca să-și poată oferi zece zile pe litoral prin autosponsorizare, deși, după propria mărturisire, părinții i-ar fi putut satisface această dorință. Aflând secretul, cu greu destăinuit, băiatul a crescut în ochii mei, devenindu-i apoi, client permanent. Bine, veți spune, ce e atât de grozav în faptul că un adolescent (elev în clasa a X-a sau a XI a), ca mulți alții, își sacrifică o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Asiei". Așadar, toată această percepție i se pare nefirească. Halucinația se transformă în cunoaștere autentică interceptând propriile sinapse 382. Aici, prin starea de trecere istoria se îmbină cu ce va fi, ca și cum nimeni n-ar cunoaște sensul derulării existențiale. Taina destăinuită, desigur în vis, este sigur telepatică, o undă recepționată nu numai ca susur, ci și imagine (amândouă neștiute transformându-se în noțiuni) și abia acestea, analizate în abstract declanșând substanței neuronale trezirea informațiilor preexistente, determinate fiecărui individ ereditar. Iată starea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
romane polițiste, Crima Perfectă e imposibilă în viața de toate zilele. Și totuși ea s-a petrecut, autorul i-o oferă în cele mai mici detalii, știind că ea nu folosește la nimic, de vreme ce numele asasinului nu va fi nicicând destăinuit. Ucigașa de autostopiști Olandez prin naștere (1960), Michel Faber trăiește și scrie în prezent în Scoția, după ce și-a petrecut o mare parte a vieții în Australia. Familiarizându-se cu istoria literaturii britanice (cu secolul al XIX-lea, în special
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
își slăvește noul chip ce transpare prin corpul evanescent al materiei: Dacă lumina ar cânta/ vărsându-și puzderia,/ noi am vedea cum cântecul/ consumă materia 24". E o lume de culori, de sunete și de semne, "culori luminate, doar ele destăinuite trepte și har", care își oferă imaculata frumusețe a transparenței: "Albă frumusețe tu, fără apunere,/ pustietoare minune tu25". Aceasta este minunea prin care se vede "către limanul dincolo de fire", "către cele nevăzute/ -n marea noapte 26, căci arătarea ei face
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
frumoase ca tine și exact în seara aceasta. - O, astfel de prezicere e greu de realizat! - Pe ce contezi că nu se va realiza asta? - Am un secret al meu. - Pot să-l știu și eu? Sunt curios. - Un secret destăinuit e pe veci pierdut. - Hai te rog! Ce impediment ar fi?, zise Alin fără să-și schimbe vocea sau fizionomia. - Ai să înțelegi pe parcurs, zise ea râzând și clipind drăgăstos cu genele ei lungi și mătăsoase. - Să înțeleg că
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
informatorul <<Haret>> pentru a contacta pe (nume șters, n.n.) și a discuta cu el despre Sofianu Gheorghe pentru a-i Întări suspiciunile ce i le vom crea În anchetarea lui (subl.ns.). Va lăsa impresia că acesta i-a confiat (destăinuit, n.n.), fiind destul de guraliv, despre discuțiile politice dintre ei și despre jocul de cărți. Aceasta cu scopul ca (nume șters, n.n.) să-și piardă Încrederea În Sofianu Gheorghe”. Deci, vechea tactică „Divide et impera” (Dezbină și stăpânește) devenise o formă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și aceasta, într-o perioadă când alții nici nu puteau spera la astfel de plimbări. In realitate erau misiuni destul de neplăcute și cu mari răspunderi, dar nicxi acestea nu se cunosc de cine trebuie și nu pot fi prea mult destăinuite. Dar să vă spun ce-mi povestește prietenul nostru, căpitanul Nițu Eugen. „Ținând cont că aveam o muncă atât de ingrată, că nu veneam câte două-trei săptămâni pe acasă și ajunsesem la o vârstă cam înaintată, respectiv la 28 ani
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Seara la meșterul Luca și Janos, meșterul Luca povestește, o mai veche poveste, pentru mine o spune, e povestea lui Vasile din Fălticeni, zugrav de biserici, de la acesta a învățat cu puțin înainte de război și meșterul Luca taina iconografiei, taină destăinuită celui mai vrednic dintre ucenici, cu mândrie povestește meșterul Luca, dar și cu nostalgie, fumează țigară de la țigară, carpați fără filtru, și nu se oprește din povestit decât pentru a trage fumul abundent în piept sau pentru a-și aprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
confesiune (3); dispreț (3); enigmă (3); femeie (3); interzis (3da); jurămînt (3); mic (3); parolă (3); prietenă (3); prietene (3); scrisoare (3); spus (3); nu știe nimeni (3); știre (3); zvon (3); adevăr (2); agent (2); ascunziș (2); cufăr (2); destăinuit (2); destin (2); discreție (2); divulga (2); divulgare (2); doi (2); familie (2); gînd (2); incitant (2); individual (2); interesant (2); intim (2); iubire (2); misterios (2); mormînt (2); noutate (2); om (2); păstra (2); păstrare (2); poveste (2); promisiune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare răniți de stigmatele timpului freamătă aduceri aminte o blândă neliniște lunecă prin iarba deasă destăinuit vălurindu-o în copaci și prin iarbă se arată urcând de sub pământ într'o levitație de auz tremurător șoaptele morților Ursita cerne ursita cerne din înalte văzduhuri cenușa uitărilor fruntea și umerii se'mpovărează de pulberea timpului dus în sita vremuirii
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
și o separație a materiei telurice obiective de "sufletul" materiei subiective, a cărnii, notată cu o aproape indiferentă frăgezime: "Ce poate să fie/ În gîndul ce l-am primit/ Acum, atîta mîhnire în somn dată mie./ Să văd primăvara, mugur destăinuit/ Oricui peste lucruri?/ Ce poate să fie? De nu mai pot fi/ Asemeni copacului, din nou să dau cuiburi/ Smeritelor păsări întoarse într-o zi./ Uscat e lemnul în care dorm./ Sevele pămîntului urcă fără să atingă/ Sufletul cărnii mele
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
drepți, ca și când mușchii ar fi fost extirpați pe dedesubt, G. Călinescu și căruia Gaittany părea a-i da o foarte mare importanță. Era poate dintre inexplicabilele relații obscure ale lui Gaittany (socoti Ioanide), foarte utile pentru afacerile sale, niciodată însă destăinuite. Ioanide înțelese numaidecât că festinul se dădea în onoarea lui Ion Pomponescu, care ședea foarte înțepat în capul mesei. Gaittany, bănuind că Pomponescu intră în minister, căuta să-l încînte în chipul acesta. După oarecare trecere de timp, arhitectul pricepu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
l-am anchetat. Dar cercetările au intrat aproape în impas atunci când ni s-a ordonat să aflăm, de la persoanele pe care le anchetam, mantra fiecăreia. Toți refuzau categoric să o dezvăluie, sub pretextul sau, mai bine zis, motivul că, odată destăinuită altei persoane, aceasta își pierdea efectul. Și, astfel, suspiciunile legate de semnificația și rolul reale ale acestei mantre s-au amplificat serios. Se părea că fiecare avea o mantră diferită de a celorlalți. Reprezenta ea, în realitate, o parolă cu ajutorul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mai toți cei care erau bănuiți de colaborare cu "Sumanele negre" din Munții Moldovei. Și ca toți opozanții regimului. Dora nu îl întrerupe, presimte că din povestirea pe care Ciprian o continuă, ca pe o epopee dureroasă care se cere destăinuită, va afla și detalii care o interesează direct. Când eram mici, Dragoș era mai lipit de mama care era, ca și el, visătoare, sensibilă la poezie și mai ales la muzică. Era fata unor oameni cu stare din Cernăuți, crescuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
2007), Carte cu Ilie Boca (2012). Are două cărți gata de tipar: Teatru la filtru și Mă hrănesc din risipiri. *** " Omul este întotdeauna prada propriilor sale adevăruri" (Albert Camus, Mitul lui Sisif). Aceasta este fraza-simbol care punctează experiențele trăite și destăinuite cititorilor, în interviul de față, de către Carmen Mihalache, directorul revistei Ateneu. Născută la 18 februarie 1953, Podu Turcului, Bacău, este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București. Critic de teatru (membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Secția română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
coclauri adânci. Dealuri și văi colțuri știrbite de stânci. Urme de urși lupi flămânzi populând văgăuni. Punți peste ele brazi răsturanați nord de furtuni. Lumini și umbre culori răsfrânte în aprigi priviri. Loc de cântec și dor ascunziș de haiduci destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de legendă în câte-or fi zările. Numele tău arboros străjuind depărtările. Tragic destin blestemat incontinuu să îndure Detrunchierea Nesfârșit de cruntă și dureroasă secure. DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]