28 matches
-
a repezit și a și dat Nashlea thai vi deasas În inima cu iataganul. Ande ileste la shiureasa. Mort a căzut atunci țiganul. Pelo mulo okona o Rom. Zamfira în așa uimire E Zamfira ande kadea chud A zis cu deznădăjduire: Phendea nirashimasa: — Ucigașule! mi-i frică -Mundarneia! Trash mangă De vărvăreasca ta pornire. Kire veshalikanestar rât. Alecu O Alecu Și tu dar lângă dânsul pică! Vi tu pasha lește per! (o lovește în inima) (malavel-la ande ileste) Zamfira E Zamfira
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
bronz a bătut la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. În vremuri de restriște ori de bucurie, oricum și oricând și oriunde, prin reverberațiile lui răscolitoare, clopotul a marcat un sfârșit ori un început, un strigăt de izbândă ori deznădăjduire, o împăcare cu soarta ori o chemare acasă. “Ar trebui să se tragă clopotul și în ziua lui Mihai Eminescu!” Mă dau pe lângă seminarist. Meluțu Andriesei. Face antrenament la biserică. La biserica “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al cărei preot-paroh este
Clopotarii ţin aproape Veşnicia by http://balabanesti.net/2012/04/09/clopotarii-tin-aproape-vesnicia/ [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
repercutează asupra individului pios, contemplativ, care se roagă, se întreabă, așteaptă, își scrutează rostul și identitatea. “Bujorul” (termen dominant) este simbolul însuși al istoriilor, și al istoriei, însângerate: Bujorul - floarea ofilită, cu sângele petalelor rescrie istoria. Ca o culme a deznădăjduirii și a destrămării de sine, poetul ne zugrăvește căutarea propriului chip și a acelei asemănări primordiale, căutare mărturisită în două din cele mai tulburătoare și mai stranii poeme ale acestui periplu liric. Este vorba de Bocet 17 și de Chipul
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
consemnând și pervertirea lui Ștefan însuși: "Ștefan văzând că nu-și poate plini pofta, și-au băgat în inimă să omoare tot Divanul, și după pilda frate-său să se turcească și el; și să vândă țara la turci, întru deznădăjduirea aceea și-au adus dascăli, și două curve de la turci, ca pururea să fie lîngă dînsul, de cari amețindu-se din zi în zi, sporea în obiceiurile turcești". Confirmarea o avem la Iorga și la Engel, dar mai ales la
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
însă că un om care scrie asemenea scrisori poate să vorbească spre mulțumirea românilor despre Ștefan, Mihai și Mircea și poate să se însărcineze cu lauda marilor fapte ce chiar nici nu sunt încă cu totul îndeplinite, atunci ne apucă deznădăjduirea și, îngroziți, ne gândim că viermii nu se pot prăsi decât acolo unde e ceva putred. Dacă luptăm, lupta nu e împrotiva d-lui Frederic Dame, ci împrotiva curentului bolnăvicios în virtutea căruia niște scrieri de felul Oștenilor români pot să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reacțiunea? Mai bine gândea la Basarabia, despre a căreia soartă era informat din iulie încă, decât la Plevna reacțiunii! Tot atât de bine ar face confrații moderați daca s-ar gândi la alte lucruri, de-o importanță mai imediată, decât la pretinsa deznădăjduire cu care combatem instituțiile liberale!... [ 15 iulie 1880] ["ASTĂZI FIIND PRIMA ÎNTRUNIRE... "] Astăzi fiind prima întrunire a acționarilor Băncii Naționale vom avea fericirea s-auzim pe care dintre iluștrii patrioți puternicii zilei l-au uns guvernator, cine a stătut, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ni e permis a provoca pe nici una din puterile câte garantează existența noastră. România este și va rămâne pacinică și nici are ceva comun cu agitațiile din Turcia; căci răscoalele de-acolo au cauze soțiale, populația rurală a ajuns la deznădăjduire. Țariul Rusiei, care în propria țară au emancipat clasa țăranilor, au fost rugat de cei ce sufere ca să intervie pentru ei, deci Majestatea Sa e insuflat de un simțământ nobil, iar nu de planuri ambițioase. Restul Europei se interesează asemenea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un relax al adăpostirii în sine odihnitoare după efortul unei osteniri radicale. Pasul prin labirint epuizează energia sinelui printr-o promisiune mereu amânată, printr-o făgăduință ce se arată îndepărtându-se totodată precum spectrul orizontului. Această dialectică a speranței și deznădăjduirii, a bucuriei de o clipă și a decepției imediate amplifică distorsionarea percepției labirintului ce este, astfel, resimțit mult mai extins, mai amplu răsfirat. Mecanismul de extenuare sufletească pare a funcționa și printr-un alt element caracteristic labirintului, cel al angajării
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
suferinzi, înfometați, lipsiți de un adăpost și de o mângâiere. În deriva tristă a soartei lor, „gloata de epave” (un vagabond, un cerșetor ș.a.) păstrează, sfielnic, „fărâme de nădejdi”. Tristețea sporește în Ceasuri ostenite (1930), preschimbându-se în durere și deznădăjduire. De fapt, se accentuează poza, aceea a unui „suflet înrăit și păcătos”. Hazlii, dar nu din cale-afară, sunt „schițele șugubețe” ale lui C. (Măști pentru muzeu, 1931, În litera legii, 1933, Zugrăveli, 1935, Mărturisirea unui inculpat, 1935, Oameni cu cioc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
el își republică versurile pe care le crede semnificative pentru creația sa poetică. Întâia poezie aleasă este o traducere din Lamartine, Singurătatea, tipărită în două variante, prima din 1826, cea de-a doua din 1847 (intitulată Isolementul). Urmează Suvenirul, Seara, Deznădăjduirea ș.a., dintr-o serie retrospectivă, care se întrerupe când publicația își încetează apariția. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
a caracterului irlandez: „Poporul de jos se zice: iubitor de străini, necurmat cu voie bună și Între năcazuri, gata spre șerbie și credincios”. După care continuă: Sărăcia, totuși, cu care are a se lupta, Îl duce de multe ori la deznădăjduire și Îl Îndeamnă a căuta mângâiere În vinars. După cum se vede, Rusu XE "Rusu" explică alcoolismul exclusiv prin cauze de natură socială. În comparație cu profesorul din Blaj, Bariț XE "Bariț" e mai sever În privința acestui flagel. Fără a face vreo incriminare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să o luăm cu noi în gând și suflet, în fiece dimineață, indiferent unde ne va purta voia sau nevoia: “Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și preaputernicele tale rugăciuni, alungă de la mine smeritul și ticălosul robul tău: deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele necurate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata mea minte. Și stinge văpaia poftelor mele că sărac sunt și ticălos. Și mă izbăvește de multe rele, aduceri-aminte
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
călător învederat. Departe de a fi doar un homoviator de bibliotecă, cum ni-l sugerează P. Constantinescu, scriitorul arheolog se deplasează prin ploi ("Plouînd ne-a primit Englitera, pe ploaie am părăsit-o") ori prin noroaie ce-l duc la "deznădăjduire". Muzeele, monumentele, probabilele sau existentele situri arheologice îi procură însă compensația estetică pentru toate dezagrementele călătoriilor "culturale". "Plăcerea de a străbate și de a pipăi cu privirea pielea lucrurilor" (Ortega y Gasset) trădează în el un senzual. Odobescu reușește să
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă; întru întristarea cea pentru păcate, deznădăjduire
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă; întru întristarea cea pentru păcate, deznădăjduire. Pe acestea toate le-a semănat vrăjmașul, pentru ca prin mulțimea neghinelor să facă grâul netrebnic, să arate pământul nostru făcător de roade rele, să-l facă bun pentru călcarea fiarelor și a lighioanelor iadului și pentru ca, atunci când se va smulge
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mi-i atât de groază ca de ideea că tonul ultrasentimental să nu-ți facă plictis, să nu te dezguste. Astăzi am avut o zi mai tristă decât toate celelalte - deși triste sunt toate - sunt cuprinsă de adâncă descurajare și deznădăjduire, un bine ce-l mai pot avea ar fi să mor. Și, dacă n-am mai zis nimic de venirea mea în București, este că n-ași voi cât de puțin să fac ca să resimți în vreo presiune din parte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
publice fură prada pârjolului. Domnul se mută în casele spătarului Panait Cazimir, ce astăzi formează aripa dreaptă a Academiei, și care prin o curioasă întâmplare rămaseră nelovite de cumplitul element, deși era atât de aproape de nenorocita locuință ce pricinui sărăcia, deznădăjduirea a atâtor mii de familii. Curțile rămaseră o ruină jalnică pentru Iași, mai mult de 13 ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu vioiciune și regele orândui la asalt pe mai mulți îndrăzneți ce se oferiră de voie din oastea sa, atunci asediații aruncară masca sumisiunii, se puseră cu curaj pe apărare, ca dușmani fățiși, împliniră lipsa lor de puteri prin curajul deznădăjduirii, prin fierbințeala mâniei și prin zel plin de sacrificii, văzură în scutul zidurilor lor unica mântuire și respinseră cel din urmă și mai tare asalt, cu multă trudă, dar cu succes. Drept că pierderile erau în amândouă părțile tot atât de însemnate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o oază de lumină, și nu numai pentru cei ce urmează să devină preoți, ci și pentru cei ce sunt deja, pentru cei ce sunt mai puțin credincioși, pentru cei ce au nevoie de o mână de ajutor în vindecarea deznădăjduirii lor. Astfel de cuvinte, care te încurajează și îți rămân în minte mult timp după ce le-ai citit, nu te pot lăsa indiferent în fața celui care le-a rostit. Este adevărat, s-a scris puțin despre Nectarie Cotlarciuc, mitropolitul Bucovinei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
amoruri, acum se sbuciuma în ceasurile cele de pe urmă. Se auzia numai un vuet înădușit pe care glasul clopotelor de moarte [îl] covîrșia înfiorător. În toate părțile se întindea bolnavii, cerând agiutor, mame despletite strângând copiii lor morți, scene de deznădăjduire, chihote drăcești prin crâșme și birturi, mulți arși de sete se târâiau la fântâni, se culca în glod, mulți murea, câțiva se ducea sănătoși. Înfricoșat lucru e boala prin orașe. Pe toate ulițele cară [care] pline de trupuri, cu picioarele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu-i așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea atunci vom avea și o societate debilă, pândită de surprize neplăcute, catastrofale, poate și iremediabile, precum crimele politice, jefuiri de bogății din avutul național, și multe altele. Să nu deznădăjduim, căci deznădăjduirea îți macină puterile, îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vinde birjarul serviciile. Deja pot fi solicitate cu ora sau cu partida, vor putea fi solicitate la minut, iar atunci vom fi ajuns la o stare de haos suprem, de degringoladă generală, de adevărată revoluție". Și mai notează, cu profundă deznădăjduire: "Suntem pierduți. Alunecăm pe o pantă pe care o vom urma până când umanitatea va fi coborât cu totul în mormânt. În zadar se sforțează unii să meargă împotriva curentului, cei care vin în urma lor îi vor împinge în genune". În
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
grosolănia lui Caragiale și naivitatea mea mă făceau să sufăr groaznic.") pînă cînd va remarca "infinita nestatornicie a simțirii sale"; nu l-a iertat și îi subliniază trivialitatea chiar și în deznădejdea pierderii celor două copile: "Era așa o trivială deznădăjduire în bietul om." Pe Heliade-Rădulescu, Caragiale îl numea în zeflemea "Părintele Literaturii Române" comunicînd lui Zarifopol că "D-ta nu-ți poți da seama bine de calitățile fiicei dacă nu cunoști de aproape pe părintele ei" iar pe Odobescu îl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Prea Sfântă Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după obicei; și întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura ca să mă învăț cuvintele Tale, să fac voia Ta, să-ți cânt întru mărturisirea inimii și să laud prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de Dumnezeu, te slăvim. Pentru rugăciunile sfinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nosru, miluiește-ne pe noi. Amin. Prea Sfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și prea puternicile tale rugăciuni, izgonește de la mine, smeritul și ticălosul robul tău, deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele spurcate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata mea minte. Și stinge văpaia poftelor mele, că sărac sunt și ticălos. Și mă izbăvește de multe rele și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]