43 matches
-
buni foarte diferită. Este pregătit sistemul să le vină în întâmpinare? Nu și nu le vine în întâmpinare, pentru ei sistemul de masă este o corvoadă. Noi am avut în Amsterdam un workshop în care am explorat nevoile lor de dezvăț. Pentru că ne punem problema ca ei să învețe niște lucruri noi, dar e complicat să înveți niște lucruri noi pe un teren deja neprielnic. Și i-am întrebat ce le-ar plăcea să îi ajutăm să dezvețe din felul în
„Nu există cuvântul în românește. Nu există, pentru că, pur și simplu, cred că nu există conceptul" by https://republica.ro/trasatura-care-te-face-un-antreprenor-adevarat-znu-exista-cuvantul-in-romaneste-nu-exista-pentru-ca-pur [Corola-blog/BlogPost/337758_a_339087]
-
și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Citește mai mult Toate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
-vor țara și ne vor numi „golani”.Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moarăAlții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală.Personaje necinstite se războiesc între eleCântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele.Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fureîn politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure.Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas!Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas!... XII. SUPERSTIȚII, de Adriana Papuc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
împărtăși dorul între patimi, Ci de-al ‘împărți’ în minime pătrimi.. Când omul pe el singur se mai și minte, Iar dintr-un cuvânt nimic nu mai simte, Contează prea mult ‘victoriile-i false, Fără ‘profunzimiile' ce nu sunt bănoase.. Dezvățul de n-ar părea prea dependent, Că n-ar putea să pară nici independent, De aleargând hăituit către aceea falsă, Părăsind nebănuind pe cea mai ''aleasă''..! Goana după idealuri cam ne-existente, Reprobând credințe pre-ne-existente, Uitând că idealul e doar
SINGURĂTĂŢI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1407019639.html [Corola-blog/BlogPost/367916_a_369245]
-
tăcerea-mi blândă vroiam să te atrag Dar vorbele frumoase ce le rupeai din suflet Adesea mă secau și-n piept, fără răsuflet Lăsau să curgă picuri de bine și răsfăț. Dar ce să faci, iubire, că orișice învăț Are dezvăț și lasă în suflet dâre grele Și cioburi, și ruine și zile lungi ș grele. Decât să fim alături și să mă-nvăț cu bine Mai bine, vreau, iubire, să-mi fie dor de tine Căci nu puteam, mă crede
CÂND TE TĂCEAM ÎN DRAG de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1458647884.html [Corola-blog/BlogPost/363727_a_365056]
-
băț, dar și acolo, nu uita, (cum eu ți-am spus de-atâtea dăți), că nica nu se va schimba, și-acolo tot român vei fi, nu neamț, nici grec, ori altceva și, sigur, te vei lecui, că-nvățul are și dezvăț; o s-azvîrli, atunci, palașca și o să vii c-un pui de băț să ne scoli, să spargem gașca. sărman român, cu traista-n băț, încruntă-te și-aruncă traista! că și în rai vom da de hoți, precum în cer
SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂŢ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarman_roman_cu_traista_n_b_george_safir_1386571214.html [Corola-blog/BlogPost/361698_a_363027]
-
vreasc din gard Așa cum muritorii fac, când n-au ei câte ceva. Oricum, tu prea ai de toate,deși eu știu și cum, nu pot Chiar nimic să spun, nu, nu pot deloc!... Gata, azi sunt hotărât, și de n-ai dezvăț la toate Cele care mă-nspăimântă, o să-ți spun adio doamnă, Nu regret, nu-ți ies în cale și nu cred că se mai poate Să mai fim noi împreună încă-o lună sau o toamnă Și nici n-aș mai
NU,DELOC! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Nu_deloc_florentina_craciun_1335693489.html [Corola-blog/BlogPost/362039_a_363368]
-
de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Nichifor Crainic... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
pe prag, doar mâța îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșă și coaptă, ce poți să faci, doar să te-mbeți ca mâine le pui pielea-n băț, le duci, le vinzi, le tai, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vaca, cât e ea de vacă, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Du-te, bărbierește-te pe dinăuntru, nu doar pe dinafară! Știi de ce nu mă îmbolnăvesc? N-am timp. Propaganda produce singură și contrapropagandă. • Șoferii sunt bacteriile societății. Unii sunt în față miere și în dos fiere. Tot învățatul își are dezvăț. • Învățămîntul e cenușăreasa industriei. Acum eroi sunt alții, aceia care nu luptă. • Cei care știu să facă un lucru, îl fac. Cei care nu știu, îi critică pe cei care îl fac. Îl bate la fund ca să priceapă la cap
AFORISME DE VIAŢĂ (VII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_aforis_florentin_smarandache_1376573726.html [Corola-blog/BlogPost/366469_a_367798]
-
din joi în Paști... - Zi mersi și-așa...Da’ acuma gata...O să fiu mai liberă...Că i-au luat pe ăia micii... - Chiar tu...Nu-mi dădeam seama ce lipsește... - Păi...Și mie-mi lipsesc, da’ tot învățu’ are și dezvăț...Ne-ajunge! Dacă nu ne-au frecat usturoiu’ de ne-au sărit capacele... Eu mai răsuflam la serviciu, da‘ biata mama zi și noapte...O mai schimba Gigi, chiar și eu, dar ea era baza...Mai pleca acasă vinerea ca să
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
câte una și tu/ ești atâta/ printre piramidele răsturnate/ ale îngerilor/ uciși/ unul câte unul/ pe genunchiul meu drept/ stau și te-aștept... ochiul stâng cu ochiul meu stâng/ te strâng/ te plâng/ te alung/ te străpung/ te învăț/ te dezvăț/ te urăsc/ te doresc/ cu ochiul meu stâng/ hoinăresc... ochiul drept ochiul/ rostogolindu-se ca o mingiulie pitică/ peste mocheta din holul albastru/ ochiul drept zbătându/ -se închinându-se/ chipului cioplit/ chipului de lut/ ochiul meu/ numai el știe/ să
Poezie by Gelu Vlașin [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
pe prag, doar mata îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșa și coapta, ce poți să faci, doar să te-mbeți că mâine le pui pielea-n bat, le duci, le vinzi, le tăi, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vacă, cât e ea de vacă, tot trebuie hrănita
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI de DORA PASCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463716749.html [Corola-blog/BlogPost/379040_a_380369]
-
de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: „Pro Memoria �' Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Nichifor Crainic �' Teologul misionar printre intelectuali, Apologetul ori Propov� / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Referință Bibliografică: Candidaturi / Adriana
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1476600372.html [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
commis voyageur simte trebuința lor; iar împărăteasa lui Carol cel Mare fierbea la bucătărie, ceea ce nu face azi nici nevasta unui șef de biurou măcar. Astfel o nouă trebuință se-nvață lesne și se dezvață greu, și învățu-i dulce iar dezvățul amar. Ei bine, pe nevoile - din nenorocire vecinice - și pe lesnea crezare a mulțimii se-ntemeiază demagogii cari, neștiind nimic, neavând nimic, vor să se ridice deasupra tuturora și să trăiască din obolul nemeritat al săracului. Și fiindcă demagogii, fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gata să șuiere cu ardoare romantică "în veci nu mă voi da bătută!" Felul ei de-a fi dovedea că, într-o anumită măsură, ființa umană poate deprinde trăsături cu care nu s-a născut; dar orice învăț își are dezvățul și orice învățător dezvățătorul, la fel cum și orice lucru înnăscut stă sub semnul relativului, funciar pândit de renașteri. Transparența lacrimilor îneacă în nedistincție durerea sau bucuria din care ele provin; pe Ondine, viziunea spectrului o lăsa mereu cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ilustrează o schemă unică, generală. Este vorba despre trei modalități de eliminare a vechilor învățări (obișnuințe, automatisme, obsesii etc.) care pot fi considerate tot atâtea metode terapeutico-pedagogice. În mod paradoxal, învățarea negativă prin inhibiție asociativă nu este delocț negativă! Dimpotrivă: „dezvățul” este cel puțin la fel de util în practică, în viață, ca și „învățul”. Prima modalitate poate fi numită, fie și doar în glumă, „tehnica puiului enervant”4. Ea a fost ilustrată deja prin exemplul jumulirii și al împăierii păsărilor de către elevi
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
gâtul ogarului care s-a „spurcat la orătănii” un pui de găină mort. Acesta intră lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări de curte. Guthrie a comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și numai această exprimare sugerează că el acorda o mare importanță mecanismului psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Demistificând religia, Cioran caută răspunsuri în mistica, atenția lui îndreptându-se spre Sân Juan de la Cruz și Teresa de Ávila. Nu merge spre sfinți pentru mângâieri, ci pentru a-și suplini decepția pământeasca și umană, sfințenia fiind, pentru el, "un dezvăț de lume". Resimte lectură sfinților că pe o necesitate atunci când lumea nu mai este decât "o vale a plângerii", sfinții nu cunosc ce înseamna aici, ei nu au noțiunea de spațiu, de aceea se transpun și ne transpun atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și a doua: memoria, stau foarte bine. Dar așa, am decis să devin profesoară, În ale „călcatului ușor pe pământ“. Asta fac și acum, chiar dacă ar trebui mai degrabă să ciuliți urechile printre rânduri. Zice Cristi că Învățul are și dezvăț, mai ales când mă sui pe masă. Jignitor pentru mine, căci asta, adică dezvățul, o fi valabilă la el. Cât de tare se umflă În pene, vă spun eu că nu-i În stare să urmeze nici măcar clasa Întâia: a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În ale „călcatului ușor pe pământ“. Asta fac și acum, chiar dacă ar trebui mai degrabă să ciuliți urechile printre rânduri. Zice Cristi că Învățul are și dezvăț, mai ales când mă sui pe masă. Jignitor pentru mine, căci asta, adică dezvățul, o fi valabilă la el. Cât de tare se umflă În pene, vă spun eu că nu-i În stare să urmeze nici măcar clasa Întâia: a uitat tabla Înmulțirii, de când s’a dedulcit la rigla de calcul, iar apoi la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respecta... pe ale lui. Îl educi pe cineva Întru libertate și pentru ca el să... se elibereze de ceea ce, eventual, l-ai Învățat până la un moment dat. Învățarea presupune pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite dinafară. Pe lângă cutuma ascultării și supunerii, educatului trebuie să i se recunoască și dreptul de a Încălca regula, de a construi o normativitate circumstanțială și personală, În acord cu ceea ce el poate și speră să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
-l înghită să se sature! spune el poruncitor. Ce să mai pomenesc de scârboșenia celor ce "fac turcește", de parcă s-au isprăvit muierile de pe fața pământului! Ele... pe ele cine le mai strânge în brațe? Dar orice dezmăț, are și dezvăț, râde el. I-am aflat leacul: câte un ardei iute, mușcat, înfipt adânc, dimineața, la prânz și seara, în spurcăciune. Să se sature! Văleu!!... Nu-i mai trebuie "turcească" câte zile o avea! Vezi bine, sunt crud! Trebuie să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi lăsați să ne descurcăm singuri într-un oraș pustiu, în care nimeni să nu ne aștepte și să nu întrebe de noi, unde ar fi posibil să ne întâlnim, înfricoșați, propriul eu dedublat? Am trăi o experiență unică, răvășitoare. Dezvățul de festivisme ar însemna un șoc emoțional, o transfigurare cognitivă, un „moment al adevărului” și al dezgolirii interioare, de pe urma căruia ar putea rezulta un experiment literar foarte interesant, demn de statura unor scriitori europeni, de capacitatea lor de a simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]