608 matches
-
și face mendrele doar acolo și atunci când atoaterăbdătorul și atoateiertătorul Părinte ceresc constată nu numai că-I nedorit, ci-i de-a dreptul izgonit de aroganța umană ce perseverează în sacrilegii până la decretarea morții Sale! Profund întristat de-o atare deșertificare progresivă a fondului uman, El nu se răzbună pe cei în cauză (indivizi, colectivități, instituții) după cum credeau vechii evrei, căci imaginea unui Dumnezeu crud și însetat de sânge vine în flagrantă contradicție cu bunătatea și înțelepciunea Absolutului, ci-Și ia
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
de altă parte mii de miliarde de dolari se duc pe apa sâmbetei cu nebunia înarmărilor, bani cu care s-ar putea obloji o bună parte din actualele răni planetare: malnutriția, cancerul și alte multe maladii care fac ravagii, poluarea, deșertificarea etc. Dar la fel de înjositor și, desigur, mult mai perfid este să-i hrănești pe oameni cu alimente și băuturi cancerigene. Absolut tot ce se comercializează la noi și în lume conține într-o poporție mai mică sau mai mare otrăvuri
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
energie și hrană? România nu este în situația regiunilor cu deșert, dar este conștientă că prin activități iraționale în care se neglijează resursa de apă, pot apărea și pe teritoriul ei zone cu deficit de apă și cu tendințe de deșertificare. În sensul evitării unor astfel de situații, la nivelul țării noastre s-au realizat proiecte de refacere ecologică a zonelor poluate, de amenajare a bazinelor hidrografice și de utilizare rațională a resurselor de apă. Legislația actuală în domeniul apelor vizează
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
trebuie. Omul, prin acțiunile sale nesăbuite agresează și otrăvește în permanență mediul. Extincția (dispariția) multor specii de animale și plante, cu consecințe nebănuite asupra echilibrului vieții pe planeta noastră, dispariția vieții din tot mai multe medii acvatice și chiar terestre (deșertificarea), încălzirea globală, manifestările climatice atipice și alte fenomene negative, toate au o singură cauză: OMUL! Culmea este că același OM este convins că altcineva sau altceva este vinovat pentru toate relele care se abat asupra lui; vorba lui Grey Owl
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427626702.html [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
global warming”, dar sunt speriați de-a binelea că fabricile se închid, țara se dezindustrializează iar viitorul se mută în China și India. Enorma aglomerare de mijloace redundante, proliferarea superfluului și a insignifianței, epuizarea realului prin secătuirea resurselor naturale și deșertificarea ordinii simbolice, prin virtualizare, viteza paroxistică imprimată fiecărei activități umane însoțită de imobilitatea gândirii critice - într-un cuvânt hipercomplexitatea, acționează prin mii și mii de cauze tangențiale și interpuse. E greu să le deslușești din habitaclul automobilului.” (Hipercomplexitatea păguboasă) Odată ce
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
turmelor de elefanți, motiv pentru care nici pietonii savanei nu mai pot ajunge la timp la sursele de hrană și la vadurile de adăpare. Arșița verii este și ea din ce în ce mai încinsă. Apa pare să se împuțineze cu fiecare zi. Spectrul deșertificării devine din ce în ce mai amenințător. În dimineața asta, tocmai când toate animalele, tigrii, șacalii, gheparzii, zebrele, gazelele, elefanții și maimuțele s-au amestecat într-un ambuteiaj general care a paralizat pur și simplu circulația pe potecile savanei, ca un făcut, a sosit
tipuri de șoferi în savana bucureșteană by https://republica.ro/tigrul-sacalul-gazela-maimuta-tipuri-de-soferi-in-savana-bucuresteana [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potențialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafața agricolă fertilă, pericolul deșertificării fiind unul foarte mare. Această este părerea experților de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluția agriculturii românești. Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creșterii numărului firmelor care activează în domeniu și
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
la nivel global", afirmă Andrei Măruțescu. Reprezentanții Syngenta spun că, în aceste condiții, este absolut necesar ca România să adopte o agricultură performantă dar și responsabilă, pentru a nu-și distruge șansele la un viitor profitabil în acest sector. Pericolul deșertificării României Agricultura folosește, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafața agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 16 august 2007 NORMA DE CONȚINUT A STRATEGIEI 1. INTRODUCERE 1.1. Deșertificarea și seceta - efecte imediate, pe termen mediu și lung Având în vedere poziția României pe glob, la jumătatea distanței dintre pol și ecuator, fiind străbătută de paralela de 45°, precum și poziția sa geografică pe continent, la aproximativ 2.000 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
trecerea prin fenomene extreme precum furtuni, grindină sau tornade. Din punctul de vedere al indicelui de ariditate, care este în medie de 0,20, teritoriul României se încadrează în zonele semiaride, uscat-subumede și umede. În teritoriul cu risc ridicat la deșertificare și secetă clima este caldă și uscată, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C. România are 7 milioane de hectare situate în zone cu risc de deșertificare. În România fenomenele de secetă cu accente puternice în unele perioade
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
zonele semiaride, uscat-subumede și umede. În teritoriul cu risc ridicat la deșertificare și secetă clima este caldă și uscată, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C. România are 7 milioane de hectare situate în zone cu risc de deșertificare. În România fenomenele de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate și descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu fenomenele de uscăciune extremă s-au extins ca urmare a transformărilor profunde cărora a fost supus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
funciar agricol și silvic - defrișări, distrugerea perdelelor forestiere de protecție, neaplicarea irigațiilor etc. Conform datelor meteorologice obținute pentru o perioadă de peste 100 de ani în sud-estul țării, cuprinzând Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei, aceste zone sunt potențial afectate de deșertificare, circa 3 milioane de hectare, din care 2,8 milioane de hectare reprezintă terenuri agricole. Suprafața afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea menționată, practic acoperind întreaga zonă agricolă a țării. Procesele de degradare a solurilor afectează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
mai mult de o treime din suprafața teritoriului țării. Dintre acestea cele mai notabile sunt eroziunea prin apă și alunecările de teren, care afectează 7 milioane de hectare, la care se adaugă efectul secetei. Pentru reducerea efectelor secetei și combaterea deșertificării este necesar să se adopte măsuri privind: a) activități preventive - de prevenire, de protecție și de pregătire; ... b) activități de management operativ - ce se întreprind în timpul fenomenului de secetă; ... c) activități de reconstrucție și refacere - ce se întreprind după trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
calității solurilor, printre care eroziunea, reducerea materiei organice, contaminările difuze și locale, scoaterea din circuitul agricol, compactarea, declinul biodiversității, salinizarea, seceta, inundațiile și alunecările de teren sau combinații ale acestora, care conduc la crearea condițiilor climatice aride sau subaride specifice deșertificării. Conservarea solului - ansamblul măsurilor care asigură protecția și restabilirea solurilor, utilizarea științifică argumentată, rațională și în complex, în scopul asigurării bunăstării continue a generațiilor de azi și viitoare. Conservarea resurselor de apă - ansamblul măsurilor care asigură protecția și refacerea resurselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
bunăstării continue a generațiilor de azi și viitoare. Conservarea resurselor de apă - ansamblul măsurilor care asigură protecția și refacerea resurselor de apă dulce prin controlul cantității utilizate și al conținutului de substanțe poluante din aceasta. 2. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI REDUCEREA EFECTELOR SECETEI a) Necesitatea Strategiei ... Acțiunile și măsurile de reducere a efectelor asupra sănătății populației și a pagubelor materiale produse de secetă se desfășoară pe teritoriul României de peste 100 de ani, în a doua parte a secolului XX
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
mediu printr-o planificare adecvată și printr-o politică care să corespundă standardelor și nevoilor comunităților umane. Strategia reprezintă documentul-cadru pentru pregătirea și adoptarea unor măsuri vizând: - adoptarea unei concepții integrate în abordarea aspectelor fizice, biologice și socioeconomice ale proceselor deșertificării și secetei; - acordarea atenției cuvenite, în privința comerțului și contractării de datorii în scopul creării unui mediu economic favorabil, care să conducă la promovarea unei dezvoltări durabile; - integrarea strategiilor pentru eradicarea sărăciei în eforturile pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
și socioeconomice ale proceselor deșertificării și secetei; - acordarea atenției cuvenite, în privința comerțului și contractării de datorii în scopul creării unui mediu economic favorabil, care să conducă la promovarea unei dezvoltări durabile; - integrarea strategiilor pentru eradicarea sărăciei în eforturile pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - promovarea cooperării transfrontaliere în domeniile protecției mediului și ale conservării solului și resurselor de apă, în măsura în care ele au legătură cu deșertificarea și seceta; - consolidarea cooperării subregionale, regionale și internaționale; - cooperarea în cadrul organizațiilor interguvernamentale competente; - stabilirea mecanismelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
conducă la promovarea unei dezvoltări durabile; - integrarea strategiilor pentru eradicarea sărăciei în eforturile pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - promovarea cooperării transfrontaliere în domeniile protecției mediului și ale conservării solului și resurselor de apă, în măsura în care ele au legătură cu deșertificarea și seceta; - consolidarea cooperării subregionale, regionale și internaționale; - cooperarea în cadrul organizațiilor interguvernamentale competente; - stabilirea mecanismelor instituționale, acordând atenție evitării paralelismelor; - încurajarea utilizării mecanismelor și a înțelegerilor financiare bilaterale și multilaterale existente, care mobilizează și canalizează resurse financiare pentru combaterea deșertificării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
deșertificarea și seceta; - consolidarea cooperării subregionale, regionale și internaționale; - cooperarea în cadrul organizațiilor interguvernamentale competente; - stabilirea mecanismelor instituționale, acordând atenție evitării paralelismelor; - încurajarea utilizării mecanismelor și a înțelegerilor financiare bilaterale și multilaterale existente, care mobilizează și canalizează resurse financiare pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - acordarea priorității cuvenite alocării resurselor adecvate pentru combaterea deșertificării și reducerii efectelor secetei; - stabilirea de strategii și priorități în cadrul planurilor și/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - abordarea cauzelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]
-
competente; - stabilirea mecanismelor instituționale, acordând atenție evitării paralelismelor; - încurajarea utilizării mecanismelor și a înțelegerilor financiare bilaterale și multilaterale existente, care mobilizează și canalizează resurse financiare pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - acordarea priorității cuvenite alocării resurselor adecvate pentru combaterea deșertificării și reducerii efectelor secetei; - stabilirea de strategii și priorități în cadrul planurilor și/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei; - abordarea cauzelor profunde ale deșertificării și acordarea unei atenții speciale factorilor socioeconomici care contribuie la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190144_a_191473]