36 matches
-
scurtam, ca și așa romii sunt inculți și vor avea un orgasm intelectual văzând cuvinte grele că isoglose. Romii nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade adopta în tezade doctorat a domniei sale (Structura dialectologica a limbii rromani, 1995), ceea ce a ORDONAT Saip Yusuf. Eu, după 25 de ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
un contabil șef. Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte retribuit cu indemnizație. VI. Alte instituții cultural-educative Articolul 23* Oficiul de expoziții, Institutul de cercetări etnologice și dialectologice, Universitatea cultural-științifică București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică. Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde: Oficiul de expoziții - depozite de lucrări de artă. Institutul de cercetări etnologice și dialectologice a) sectoare de cercetare; ... b) redacții-publicații; ... c) laborator tehnic; ... d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus. Structura activității de cercetare a Institutului de cercetări etnologice și dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare. Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane. Restul compartimentelor se constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
1 Începînd cu data de 1 aprilie 1990 se reînființează, în subordinea Ministerului Culturii, Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. Articolul 2 Numărul de posturi se asigura din cele existente la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, în cadrul compartimentului organizat potrivit Decretului nr. 703/1973 , republicat în 1977. Articolul 3 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor lua măsuri pentru modificarea corespunzătoare a indicatorilor economico-financiari pe anul 1990, ca urmare a prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107170_a_108499]
-
un contabil șef. Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte retribuit cu indemnizație. VI. Alte instituții cultural-educative Articolul 23* Oficiul de expoziții, Institutul de cercetări etnologice și dialectologice, Universitatea cultural-științifică București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică. Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190918_a_192247]
-
artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde: Oficiul de expoziții - depozite de lucrări de artă. Institutul de cercetări etnologice și dialectologice a) sectoare de cercetare; ... b) redacții-publicații; ... c) laborator tehnic; ... d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190918_a_192247]
-
de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus. Structura activității de cercetare a Institutului de cercetări etnologice și dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare. Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane. Restul compartimentelor se constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190918_a_192247]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice trece, din subordinea Ministerului Culturii, la Academia Română, în următoarea organizare: a) Institutul de Fonetica și Dialectologie; ... b) Institutul de Etnografie și Folclor. ... Articolul 2 Institutele prevăzute la art. 1 trec la Academia Română cu întreg activul și pasivul, pe baza bilanțului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200787_a_202116]
-
lexicograf. Dialectologia a fost disciplină științifică de baza căreia prof. dr. Radu Floră i-a acordat cea mai mare atenție. Drept mărturie stă cartea " Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora să vršačkog područja" (cu 34 de hărți lingvistice și 32 texte dialectologice), Novi Sad, Mâțica srpska, 1962, 169 pag.), cât și teza să de doctorat publicată sub titlul "Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
din București Între 1949-1954 lucrează în calitate de coordonator al activității științifice în cadrul nou înființatului Institut de Folclor, ajungând apoi director adjunct științific (între 1954-1965) și, ulterior, director al Institutului de Etnografie și Folclor (într-o vreme Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice) între 1965-1974. În 1963 devine docent în științe filologice al Universității din București. În anul 1957 revine la catedră, fiind conferențiar (1957-1963) și apoi profesor de folclor (1963-1975) la Facultatea de limba și literatura română a Universității din București, specialitatea
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
S-a născut la data de 13 februarie 1949 în Buzău. Între 1967-1973, urmează cursurile Universității Naționale de Muzică din București, secția „Compoziție“, pe care o absolvă ca șefă de promoție. Se angajează apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, începându-și activitatea de cercetător. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
59] DRĂGAN, ION, Limbajul verbal - mijloc de comunicare, informare și formare în învățământul superior, Forum, 30, nr. 4, 1988, 20-24. [60] DRĂGOTOIU, ION, Corelația etic-estetic în procesul receptării literaturii în școală, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 55-63. [61] DUMISTRACEL, STELIAN, Cercetare dialectologică în analiza stilistică în procesul de învățământ, LL, nr. 2, 1988, 288 - 295 [cu bibl.]. [62] DUMITRAȘ, IOAN, Câteva modalități de explicare, activizare și nuanțare a vocabularului elevilor din școlile ajutătoare, BullDȘ - Baia Mare, 4, 1988, 44 48. [63] DUMITRU IVĂNUȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. An-A = Anuar de lingvistică și istorie literară. A. Lingvistică. Iași. AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p. multigr. AnL-B = Anuar de lingvistică și istorie literară. B. Istorie literară. Iași. An RS = Analele româno sovietice. APASE = Atelier poligrafic. Academia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ion Toma (n. 24 decembrie 1947, Vîrvoru de Jos, Dolj) desfășoară o bogată activitate didactică și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a Universității din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nouă”, secretar al Comitetului de Cultură (1965-1967), director la Teatrul de Stat (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1971). Stabilit la București, va fi redactor la „Tribuna școlii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la „Tribuna”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
lui alde în variantele regionale ale limbii literare nu poate fi însă descrisă credibil pe baza materialului excerptat până acum; ar fi nevoie de un studiu de corpus cu reprezentare echilibrată a regiunilor istorice sau a graiurilor stabilite de tradiția dialectologică. Până atunci, afirmațiile noastre rămân simple ipoteze bazate pe observații parțiale. 17 Între analogia care conduce la un sens tipologic și colectiv (a) și exemplificarea care presupune un asemenea sens (b) este un continuum, dar o diferență importantă de funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Facultatea de Filologie a Universității din București, a lucrat din 1952 în diferite instituții culturale (Comitetul de Stat pentru Așezămintele Culturale, Editura Didactică și Pedagogică, Biblioteca Centrală de Stat, Centrul de Valorificare a Creației Populare, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice). Se poate spune că debutul lui ca dramaturg a avut loc în 1961; anul în care i se reprezintă, la Teatrul Țăndărică din București, piesa Răzvrătiții și totodată anul în care încep să-i fie editate (sub formă de buletine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
, Sándor (27.XI.1897, Sarkadkeresztúr, Ungaria - 18.I.1943, Timișoara), traducător și publicist. Ca elev al liceului din Salonta, apoi ca student la drept, a participat la anchetele dialectologice și la culegerile de folclor literar, organizate la Salonta de secția maghiară a alianței internaționale a folcloriștilor, Folklore Fellows. Debutează în revista „Magyar Nyelvőr” cu articole de lexicologie dialectală (1916). După primul război mondial se stabilește la Oradea, unde participă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]