54 matches
-
EVALUATE 1. Limba și literatura neogreacă *Font 8* Domenii de TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ A. LIMBA NEOGREACĂ Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în literatura francofonă 24. Voci francofone din Europa de Est
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în literatura francofonă 24. Voci francofone din Europa de Est
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
EVALUATE 1. Limba și literatura neogreacă *Font 8* Domenii de TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ A. LIMBA NEOGREACĂ Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dat occitanei prestigiul și recunoașterea peste toată Europa. Începând cu sfârșitul secolului XV, limba franceză intra în Occitania fiind limba de putere politică și de prestigiu cultural mai mari decât cele ale occitanei. Astfel s-a început o perioadă de diglosie și subordonare lingvistică, franceza fiind limba administrării iar occitana poporului. Aceasta s-a intensificat în secolul XVI prin impunerea francezei și italienei ca singure limbi oficiale pe teritoriul vorbitor de occitană, împărțit între Regatul Franței și Ducatul Savoiei. Occitana a
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
displăcea peisajul social și politic din A Treia Republică Franceză. Și-a reamintit că, în anii 1890, a fost șocat de lipsa de respect și cosmopolitismul societății studențești franceze. Într-un discurs din 1906, Iorga amintea că elita francofonă și diglosia urbană distrugeau încetul cu încetul fibra morală a societăți, creând o breșă între clase în ceea ce privește limba. De asemenea, "Neamul Românesc" susținea "Action Française" și dreptul reacționar francez în conflictul cu a Treia Republică. La puțin timp după începerea primului război
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
pseudo-corectiunilor pe baza unui text in araba medie. Un articol scurt exprimă îndoielile lui Blau în legatură cu afirmația că avem la dispoziție traduceri arabe creștine de dinaintea Islamului. Articolele din culegere au fost actualizate, iar cercetarea procesului de formare a diglosiei arabe a fost restructurat. Anul 2002 a fost martor apariției manualului de limbă arabă medie timpurie, carte conținând o descriere gramaticală a tipurilor de arabă medie din a doua jumătate a primului mileniu, texte care le exemplifică, și un vocabular
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A. Ferguson, în anul 1959, a caracterizat fenomenul de diglosie prin existența a două varietăți ale aceleiași limbi, aflate în uz
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A. Ferguson, în anul 1959, a caracterizat fenomenul de diglosie prin existența a două varietăți ale aceleiași limbi, aflate în uz. O variantă superioară folosită în cultură, literatură, discursuri, la universitate etc., varietate ce se bucură de un înalt prestigiu social, cu o literatură recunoscută și admirată, într-o formă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
care este folosită în conversațiile zilnice. În cazul arabei, se poate presupune că arabii cu studii au capacitatea de a vorbi (mai mult sau mai puțin) atât dialectul lor local, cât și araba literară învățată la școală. Această situație de diglosie facilitează fenomenul de schimbare de cod ("code-switching") prin care un vorbitor oscilează între cele două varietăți fără să își dea seama, câteodată chiar în cadrul aceleași propoziții. În cazul în care arabi cu studii superioare din zone diferite se angajează într-
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
World Almanach and Book of Facts" nu mai consideră azi araba clasică drept o limbă vie, adică un mijloc de comunicare cotidiană între indivizi, clasând-o alături de siriacă, latină și greaca veche, în bibliotecile lingviștilor și istoricilor literaturii. Explicația apariției diglosiei Diglosia se explică, ca și în cazul altor limbi cum ar fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Almanach and Book of Facts" nu mai consideră azi araba clasică drept o limbă vie, adică un mijloc de comunicare cotidiană între indivizi, clasând-o alături de siriacă, latină și greaca veche, în bibliotecile lingviștilor și istoricilor literaturii. Explicația apariției diglosiei Diglosia se explică, ca și în cazul altor limbi cum ar fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât datorită
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât datorită unei evoluții interne, firești, cât și datorită influențelor străine. Originea diglosiei arabe nu se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
modificat și continuă să se modifice atât datorită unei evoluții interne, firești, cât și datorită influențelor străine. Originea diglosiei arabe nu se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian. Observăm deci importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în opinia acelorași cercetători, în creația poetică din perioada preislamică: arabii epocii preislamice
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian. Observăm deci importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în opinia acelorași cercetători, în creația poetică din perioada preislamică: arabii epocii preislamice au manifestat un puternic gust
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
poate spune prin 170 de sinonime, "girafă" prin 255 de sinonime, "ploaie" prin 64 de sinonime, "soare" prin 29 de sinonime. "Derivarea radicală" Umflarea lexiului prin sinonomie nu este singurul fenomen considera de unii autori a fi responsabil de perpetuarea diglosiei: acestui fenomen i se adaugă o specificitate general semitică, anume "derivarea radicală": obținerea unei familii de cuvinte dintr-o rădăcină de 3 consoane. Importanța acestui principiu este atât de mare în limbile semitice încât dicționarele sunt ordonate în funcție de rădăcini ("radicali
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
sensul exact al unui termen, adică semnificația precisă a unuia sau altuia dintre membrii familiei generate de o rădăcină. "Polisemia și ambiguitatea textului nevocalizat" Fenomenului derivării radicale i se adaugă, ca o dificultate importantă a arabei clasice potențial responsabilă de diglosie în opinia unor autori, și faptul că sintaxa depinde mai mult de vocalizarea unei cuvânt decât de poziția acestuia în propoziție. Astfel, o aceeași înșiruire de cuvinte, în funcție de vocalizare, poate avea două semnificații opuse: "daraba al-șaeb(a) al-rajiul(a)" poate
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
pe bărbat", fie "bărbatul l-a lovit pe tânăr". Un alt exemplu: Acest fenomen al derivării sensului exact prin vocalizare conduce la o polisemie a cărei efecte sunt considerate de unii autori parte din dificultatea generală care e responsabilă de diglosie. Numărul dual (două entități de același fel) mărturisește aceeași redundanță exagerată: singular, dual și plural: "kalbun" (un câine), "kalbăni" (doi câini), "kilăbun" (câini). Rezumând, constatăm că dificultățile gramaticale fac ca araba să fie afectată și azi de vechi probleme, și
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de un statut special În ceea ce privește predarea limbii proprii; ă Și-a făcut apariția o nouă tendință: folosirea limbilor tradiționale s-a deplasat dinspre mediile rurale „tradiționale” Înspre noi pături ale populației, În special Înspre tineri, care Își revendică dreptul la diglosie; ă Oamenii nu mai contează acum pe transmiterea limbii prin intermediul familiei, de la o generația la alta, ci așteaptă din partea școlii să Îndeplinească acest rol; ă Graiurile istorice sunt considerate acum un „veritabil patrimoniu național” și exhibate ca simboluri ale unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
sanscrita, are cea mai veche și bogată literatura din India. Cel mai vechi text este Tolkappiyam, un tratat de poetica și gramatică din secolele III-I i.C. Are o scriere proprie, evoluata din cea brahmana. Tamil este caracterizată prin diglosie (diferențe foarte mari dintre limba scrisă standard și varianta vorbită). Unele cuvinte sînt împrumutate de engleză: catamaran, curry, mango, orange etc. Ethnologue enumeră 85 de limbi dravidiene. Grupul nordic (6): brahui (limba dravidiana nevorbita în India, ci în provincia Baluchistan
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]