5,988 matches
-
în poezie”) cu inima să, cu sentimentele sale, o ușurință care aduce în ea sinceritatea și simplitatea rostirii. Poziționarea autoarei este fără echivoc în apărarea valorilor umane, tocmai ea, cea trecută prin „umilință, durerile dezrădăcinării, amărăciunile traiului printre străini, desconsiderarea, disprețul”, dar cu speranța că mântuirea înseamnă „acasă”, acolo unde „patria de cuvinte” acoperă că un cer „patria de pământ”. Versurile sale respira un patriotism curat! Într-o reabilitare a iubirii de neam. Poezia Emiliei Amăriei nu vine de azi de
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Emilia_Amariei.html [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
și mai sugestiv ignoră acest partid, ca și pe celelalte în care nu pot avea încredere, neprezentându-se la vot. Da! 60% din populația votantă a țări este dezgustată de politicienii tuturor partidelor întorcându-le fundul. Astfel și-au arătat disprețul față de politicieni, nicidecum nu disprețuiesc viitorul țării. Ei, 60% adică peste 10 milioane vor o nouă clasă politică, oameni cinstiți care să-i reprezinte pe ei nu propriul lor buzunar. Este mai mult decât evident. La alegerile prezidențiale din 2014
ISTORIOARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483100154.html [Corola-blog/BlogPost/354154_a_355483]
-
realul, nu se amestecă cu nici un adevăr analitic. Dar imediat ce se amestecă, ea devine oglinda acestei realități spulberate, aleatorii, reflexul deșeului și al banalității. Proza actuală dovedește, întradevăr, prin deriva sangvinolentă a conținuturilor, sărăcia narațiunilor și exprimarea artificioasă, arată un dispreț al prozatoruilor (nici unii poeți nu sunt departe de acest fapt ), față de propriul lor instrument și față de propria lor meserie, un dispreț față de textul ca atare, care este prostituat pe altarul celui mai mărunt efect special, și, prin urmare, față de cititor
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
și al banalității. Proza actuală dovedește, întradevăr, prin deriva sangvinolentă a conținuturilor, sărăcia narațiunilor și exprimarea artificioasă, arată un dispreț al prozatoruilor (nici unii poeți nu sunt departe de acest fapt ), față de propriul lor instrument și față de propria lor meserie, un dispreț față de textul ca atare, care este prostituat pe altarul celui mai mărunt efect special, și, prin urmare, față de cititor, chemat să figureze ca cititor neputincios al acestei prostituiri de texte, al acestei promiscuități a tuturor formelor sub alibiul violenței. Descoperim
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
ca la doi nebuni, nedumerită de ce se întâplă. Mi-a fost iarăși rușine și am plecat amețit împiedicându-mă de gardul acela de fier ce înconjura jardiniera farmaciei. Aliana s-a așezat iar pe pietrele ei și mă privea cu dispreț cum dispăream fără a ști de unde venisem. În următoarele zile am trecut iarăși prin locul acela. Ea era tot acolo. Se uita nedumerită la lumea ce vine și trece. Eu o priveam ore în șir aducându-mi aminte de fata
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
este estetica aulică pur comnenă a secolului XII. Firesc apare întrebarea: cum a rămas mediul artistic transilvan atât de fidel unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
la ăla cu electrica. Așa că începuse să-mi cam piară cheful de mașină dar parcă tot nu voiam să mă dau bătut. Într-o zi am constatat că auncase cineva o pungă cu iaurt în parbriz, așa în semn de dispreț suveran și asta m-a obsedat multă vreme. Când am căzut din nou în pană, m-am rugat de cineva să mă remorcheze până la un atelier de reparații și am pornit convins, că măcar acum, nu ni se mai poate
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
fie tratate corect, nu fantezist. Viziunea se face cu generozitate și cu responsabilitate, nu cu șmecherie și cu interes propriu. Identitatea nu se repară cu oportunități politice, fie ele și inspirate, ci cu loialitate. Continuitatea înseamnă cunoaștere și respect, nu dispreț la adresa instituțiilor, domnia bunului-plac și meșteșug politic”. Acestea-s puținele cuvinte dintr-un discurs al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, pe care dacă ar binevoi să-i acorde atenție parlamentarii noștri, depășindu-și orgoliile și ardoarea propriilor interese
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile dezvăluite vor fi folosite ca motive de dispreț sau ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și ia rușinea de la noi atunci când săvârșim păcatul, și aduce asupra noastră rușine
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
proble- me la examenele de admitere în facultăți, indiferent de profil. Nu este de mirare deci, că liceul se bucura de o binemeritată faimă în rândul instituțiilor de acest gen, iar profesorul, de respectul și teama elevilor, ura colegilor și disprețul familiei, care nu reușea să înțeleagă de ce el era singurul profesor plătit cu salariul de bază, că nu beneficia de nici un fel de sporuri, sau gradații, în timp ce unele profesoare mult mai tinere, de exemplu cea de limba franceză, sau cea
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile dezvăluite vor fi folosite ca motive de dispreț sau ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și ia rușinea de la noi atunci când săvârșim păcatul, și aduce asupra noastră rușine
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
personalizate (acestea din urmă comune sau originale, terne ori excentrice) îți fulgera pentru o clipă prin fața ochilor pe drumurile publice. Zâmbești involuntar, ori pufnești în rafale de ras, te cabrezi în duh că pălmuit peste orgoliu, strâmbi din nas a dispreț, sau dai din cap dezaprobator, în funcție de natură fugarului mesaj și de gradul în care te simți lezat de el. Oricum ai reacționa la vederea lor, pe stradă, în magazine, ori la locul de muncă, toate acestea au devenit în ultimii
ABTIBILDE DE MASINA SI PLACI DE INMATRICULARE PERSONALIZATE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 by http://confluente.ro/Mesaje_in_locuri_neobisnuite_abtibilde_de_masina_si_placi_de_inmatriculare_personalizate.html [Corola-blog/BlogPost/344903_a_346232]
-
rămânem în rând cu ei. Există însă și situații, în care, succesele părinților, obținute în tinerețe, sau chiar la o vârstă înaintată, ridică un zid, între generații, o atitudine de frustrare a tinerilor, manifestată sub masca ironiei sau, chiar, a disprețului. N-am fost scutit nici eu de situații în care, distanța, ca să nu-i spun oceanul, o dezrădăcinare cu efecte mascate ale orgoliului, o neîmplinire a viselor tot atât de frumoase pe cât de utopice, iau o formă care se încadrează cu brio
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de a se vedea că au activitate, neavând nimic de spus în creațiile lor, autorul își manifestă disprețul și arată cu degetul mulțimea de „clasici”, pe care-i denunță ca fiind răsuflați, depășiți. Alte poezii cuprind o critică mai atenuată, manifestată ironic: Ni s-au terminat poeții/ Și-om citi muzica vieții/ Doar pe cruci de la Săpânța”, în timp ce
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
crize financiare și alimentare, care n-ar trebuie să ne mai lase să dormim liniștiți, să ne număram peșcheșul și restul de viață ce ne-a mai rămas de trăit, sau să ne servim supa în sufragerie uitându-ne cu dispreț pe ecranele Televiziunii Globale la sute de milioane de oameni care se adună prin Piețele Universităților Lumii, înconjoară Palatele Puterii și protestează pentru ași cere drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Oamenii dintotdeuna și-au asumat condiția de eroi și
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
dintre aceste familii de emigranți, s-a născut Alexander Schmemann, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai teologiei ortodoxe în Occident. Cu toate că s-a simțit întotdeauna fiu al poporului din care provenea, Alexander Schmemann nu a vizitat niciodată Rusia, din dispreț față de regimul comunist. După șapte ani petrecuți în Estonia, familia Schmemann a plecat în Franța, la Paris, unde Alexander a urmat studiile secundare. Religiozitatea lui începe să se manifeste cu putere, tânărul licean partipicând la Liturghia de la catedrala „Alexander Nevsky
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
dar cu o „mică” schimbare: nu mai este folosit numai pentru evitarea unei cacofonii ci zburdă voios și liber prin limba română de sine stătător: ca și om; ca și mâncare; ca și știință, ca și prim ministru, în total dispreț pentru regulile gramaticale datorită profundei inculturi de astăzi, fiind folosit de „intelectualii” contemporani și devenind astfel „eticheta” inculturii lor începând, evident, chiar cu conducătorii bolșevici ai țării. Altă expresie: „pe hol” în loc de în hol (caută în hol), căci atunci ar
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
limbii române. Și astăzi zestrea limbii române crește văzând cu...urechiile (și ochii), alte „pietre rare” fiind aruncate pe câmpiile țării, de data asta americane (adică, englezești). Așa să fi fost? Evident că Ov. Densușianu et. comp. mă contrazice cu dispreț savant. Mai ales profesorul G.Ivănescu cu a sa „Istorie a limbii române” în care afirmă că geto-dacii, după retragerea aureliană, au vorbit numai latina populară pe care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
căruia Filip cel Șchiop își pierdu viața dragostea fiului pentru Olimpia, care nu se sinchisea să lase cu de la sine înțeles impresia că moartea soțului nu o surprinse vreun pic se preschimbă în ură înăbușită în primă fază după care disprețul cu care întâmpina vociferările pe după colțuri care o învinuiau pe aceasta de crimă înrădăcină în firea tânărului o scârbă adâncă și absolută. Femeia asta e în stare să mă omoare și pe mine dacă nu o să fiu pe măsura așteptărilor
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
iubit. Mă uit la timp, dar și la timpul meu Și vreau să-ți spun ceva, cănd ne-om vedea Ce nu intră-n prețul iubirii, Chiar și atunci când sufletul îmi este măcinat, De moară inimii tale, în sunet de dispreț. Attersee, Austria început de vară 2014 Referință Bibliografica: Timpul vietii / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333, Anul IV, 25 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TIMPUL VIEŢII de COSTI POP în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1408920396.html [Corola-blog/BlogPost/368280_a_369609]
-
cabinetul directoarei plutind de fericire. Nu‑i venea să creadă. În mintea ei încolțiseră cu totul alte presupuneri legate de o așa întâlnire. Se temea că va fi studiată, privită ca o ușuratică și că va fi tratată cu același dispreț pe care asistentele medicale nu reu-și-se-ră să‑l ascundă suficient de bine. Nici băieții aceia obraznici, vestiți pentru limbajul și gesturile indecente, nu au deranjat‑o. O priveau cu respect și făceau tot felul de gafe copilărești în încercarea de
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_19_.html [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
fi motivele? - Unul este cel material și, în al doilea rând - sau, poate chiar în primul rând este vorba despre formația omului. În sensul că generațiile vechi au fost crescute în cultul cărții. Generațiile noi fac din, n-aș spune dispreț, din indiferența față de carte un titlu, dacă nu de glorie, măcar de specificitate. Pare a fi orgoliul celor mai tineri dintre noi să nu citească, să navigheze doar pe internet. Preferă să se mulțumească doar cu ceea ce oferă acest tip
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_scriitorul_adevarat_este_acela_care_gabriel_dragnea_1354794954.html [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
de ceaun autohton, lipite de craniu cu un fel de clei unsuros, haine negre, cizme la fel, hârci desenate pe spate și nasturi metalici din aceeași gamă macabră. Pășesc precum popularii zombi din filmele americane pentru handicapați, ignoră cu suveran dispreț întreaga existență, unii au deja agățat, de gât, un ștreang și par extrem de hotărâți să ne strice cheful cu o spectaculoasă sinucidere în mijlocul străzii. Mă intrigă totuși, că nimeni nu pare a le acorda prea multă atenție, deși, se vede
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
de aceea legăturile umane durează tot mai puțin pentru că aceste persoane consideră materia primordială în viața lor. Sunt total lipsiți de spirit, acționează detașat de Dumnezeu sau de voința divină. De aceea vedem atâta “circ fără bani”, atâta ură, pizmă, dispreț, dorință de înjosire a celuilalt, lăcomia, sexualitatea nelegitimă, lăudăroșenie, dorință de parvenire și de autosuficiență, în toate păturile sociale, mai cu seamă între cei care ar trebui să fie un exemplu în societate. “Uneori legăturile prietenești țin atâta timp cât nu ai
DESPRE LEGĂTURI VEŞNICE ŞI TEMPORARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1450631631.html [Corola-blog/BlogPost/362323_a_363652]
-
nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzica nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taină în
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]