13 matches
-
fost îngrozitoare, oamenii așteptau să cadă bombele cum căzuseră și în zilele precedente. Era un timp greu, la fel ca în prezent când războiul din Irak, un război „antiseptic”, va lăsa după el un pământ otrăvit de nebunia oamenilor, de distructivitatea lor de nevindecat. Mai mult decât atât, acest război va marca începutul unui timp de mari conflicte mondiale. Așa îmi spune și Lionel, la telefon, dar el e de partea Americii, a Europei care s-a unit într-o voință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ianuarie 1991 Războiul a izbucnit la ora unu noaptea - americanii au distrus roboții irakieni. Toată lumea e zguduită de acest război care va avea consecințe grave pentru soarta întregii planete. Oamenii au început să întrevadă drumul răului, drum secret, acumulând atâta distructivitate pentru întreaga comunitate omenească. După-amiaza, Marianne Sandels îmi telefonează - a murit Vasko Popa. Sunt profund atinsă de această veste, ca și cum prietenii mei literari ar fi nemuritori în mine. Cu ocazia primului festival de poezie de la Malmö, l-am reîntâlnit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi caracteristici ale acestei tulburări a personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de drog. BECK și școala cognitivistă au atras atenția asupra modelelor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
43). Ceea ce nu înseamnă însă dispariția războiului ca instrument de politică externă, nici imposibilitatea producerii războaielor de proporții între marile puteri. Această supoziție mai degrabă se axează pe convergența unor factori, cum ar fi caracterul pașnic al democrațiilor industriale și distructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă. În perioada de după Războiul Rece, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
atmosfera ar deveni prea urîtă, dacă tristețea întregii escapade ne-ar fi în vreun fel băgată pe gît, semnificațiile ei s-ar restrînge la dimensiunile unui strigăt de autocompătimire masculină sau poate ale unui rechizitoriu feminist împotriva primitivismului și a distructivității bărbaților. Dar prostituata (jucată superb de Roxana Iancu) e drăguță și vioaie, băieții nu sînt mai nasoi decît alți băieți, semnele de înrăire și de uzură sînt discrete și tristețea, atunci cînd vine, vine ca un postgust de asta-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
între îndoiala rațională (favorabilă libertății pozitive) și îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată, între distructivitate în general și tendințele sado-masochiste, între revoluționar și rebel etc. Frica de libertate apare atunci când eul se dovedește prea slab - sau prea slăbit - pentru a-și mai asuma răspunderea propriilor alegeri, renunțând ca
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
libertății pozitive) și îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată, între distructivitate în general și tendințele sado-masochiste, între revoluționar și rebel etc. Frica de libertate apare atunci când eul se dovedește prea slab - sau prea slăbit - pentru a-și mai asuma răspunderea propriilor alegeri, renunțând ca atare la puterea de
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată, între distructivitate în general și tendințele sado-masochiste, între revoluționar și rebel etc. Frica de libertate apare atunci când eul se dovedește prea slab - sau prea slăbit - pentru a-și mai asuma răspunderea propriilor alegeri, renunțând ca atare la puterea de decizie. Fromm vede
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
acceptate ori refuzate, din dorința sinceră de a defrișa o cărare a dialogului, de a îndemna la o purificare mentală generală, spre a se putea izgoni, în chip definitiv, din lumea intelectuală românească, orice remanență a spectrelor trecutului. Intransigența, până la distructivitate, a lui S. Damian este una în fond benignă: el nu vrea decât să dinamiteze clișee de gândire, să elibereze blocaje anchilozante, să propulseze semnificații, spre a contribui la construirea unui climat cultural tolerant, obiectiv, nepătimaș (sau, cu un frumos
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
neîngrijiți, ce-i acopereau tîmplele. Dacă m-aș fi putut urca pe umărul lui și i-aș fi explorat tîmplele cu lăbuțele, n-am nici o Îndoială că peste asta aș fi dat : cute În formă de semilună deasupra urechilor, indicînd „distructivitate”, secondate și Întărite de două umflături triunghiulare, sugerînd „secretomanie”. Însă toate acestea aveam să le aflu abia În viitor. Acum, se cuvine să așez dedesubtul pozei cu Norman la birou un balonaș care să scrie PRIMA FIINȚĂ OMENEASCĂ PE CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și „boală”. La baza „naturii umane”, E. Fromm pune nevoile și pasiunile umane considerate ca reprezentând totalitatea condițiilor de care depinde realizarea (sănătatea) sau nerealizarea (boala) acestora. Nevoile la care se referă E. Fromm sunt puterea, vanitatea, adevărul, iubirea, înfățișarea, distructivitatea, creativitatea. Satisfacerea acestora va depinde de condițiile oferite de modul de organizare și de funcționare al societății respective. Dacă acestea sunt satisfăcute în mod liber, rezultatul va fi starea de sănătate. Dacă ele sunt blocate, va apărea boala psihică (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
repliere, izolare și detașare; - o reacție hiperanxioasă, excesivă și nemotivată de circumstanțe; - o reacție de fugă la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de delicvență în grup, cu caracter organizat antisocial orientată împotriva structurilor și limitelor impuse de normele modelului socio-cultural. În cadrul tulburărilor de comportament se descriu ca forme importante de manifestări psihopatologice fugile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reperăm " Cine vorbește?", adică poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și dominate de distructivitate. Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o permanentă mitologie, este responsabilă de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]