1,271 matches
-
în biserică Sfinții Apostoli din Constantinopol, fiind înconjurate de rugăciunile calde și sincere ale acelora cărora le fusese conducător sufletesc. Pe pămîntul nostru străbun, acești trei ierarhi au fost cinstiți încă de la început. Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit că mari apărători ai dreptei credințe. Intaistatatorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă de la obținerea autonomiei (1885) că locțiitorul Cezareei Capadociei. Ce cinste mai mare pentru credincioșii, ierarhii și clericii
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Scutește-mă, Dunăre! Ia-ți apele și cară-te! Ai nivelul destul de mare, nu-ți mai trebuie alte lacrimi, calico! Pe ale mele nu ți le dau, le păstrez în inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui e contrastantă cu sărăcia gospodăriilor ce rulează prin fereastra autocarului, ca într-un film de Emir Kusturica. Soarele îmbracă totul într-o aură frumoasă, chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
-i pentru prima oară când mă bucur că Dumnezeu a rânduit să locuiesc în zona aceasta, cu toate neajunsurile ei. La noi, oamenii sunt mai calzi, parcă, mai primitori, mai puțin... aspri. Poate că asprimea vieții cât și a peisajului dobrogean, ori poate amestecul de rase din zona cosmopolită a Dobrogei și-au pus amprenta și asupra sufletelor. Ori poate e numai o percepție subiectivă. Constat, nu judec. Bisericile frumoase, împodobite de sărbătoare, Preoții care ne întâmpină - primitori, cu zâmbetul pe
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit cu propria frumusețe și lustruit cu lumină de la sine, grădinii de sădire a frumosului, cinstitului, luminatului bine sufletesc al publicului, splendida muzică folclorică dobrogeană. Sărbătorea artista Aneta Stan întoarcerea filelor unui calendar semicentenar în care presase florile spirituale ale muzicii și adunase tot ce izbutise lira glasului ei, tot ce-a cântat ea și a auzit întreaga țară a neamului ei, de la vatră, la
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de gală, cu fireturi sufletești, purtate de românul cinstit, iubitor de folclor, de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice ale Anetei Stan, pe cât dispune fiecare de puterea de cunoaștere și înțelegere a folclorului din repertoriul acestei artiste, a sensului motivic al lui, a textului și
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
constructivă, a sufletului ei. Pe când cântecul în act e opera de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum să
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând portul
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
își ridicase regina Maria un castel care de fapt era un complex format din mai multe clădiri cu pereții albi și acoperiș din olană roșie, ridicate la malul Mării Negre pe trei terase, construite într-o combinație arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și Cuibul Singuratic sau Tenha Juvah cum îl denumeau localnicii de origine turcă. Clădirea principală în care
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții să învețe, obișnuia să țină ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
Ne conving de justețea cauzei lor sfinții egipteni, orientali, romani, greci, dar cei mai convingători rămân ai noștri, sfinții români. Ce exemplu mai grăitor privind tăria credinței și lupta pentru ea decât Ștefan cel Mare, sau Constantin Brâncoveanu, sau sfinții dobrogeni, sau cei ardeleni ne pot oferi alții? Dacă enoriașii parohiei noastre și cititorii acestor cărți vor ajunge la concluzia că încercările lor sunt incomparabil mai ușoare decât ale sfinților despre care vor citi aici și asta îi va determina să
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții să învețe, obișnuia să țină ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ascunde cu grație frumosul chip cu feregeaua, tot așa, sub aparența de prerie aridă, cu ierburi uscate, cu dealuri pietroase profilându-se golașe în zare, vegheate de ruine antice ce se contemplă gânditoare în enigmatice oglinzi de ape, ținutul nord dobrogean a știut să-și ascundă cu grijă adevăratul chip și ca într-un ritual săvârșit pentru o divinitate păgână, să se înfățișeze în toată nebănuita sa frumusețe, doar acelora ce îi aduceau ca ofrandă, propria lor inimă. Și la fel
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
dacă pleacă?! E o dragă artistă a cântecului numai din duh! A frumosului numai din sfânt, a dragostei numai din jertfă, a românilor numai olteni, a românilor numai mehedințeni, a românilor numai moldoveni, a românilor numai transilvăneni, a românilor numai dobrogeni, a românilor numai români în suflet, dacă viețuiesc în România, ori-de-unde și din ce neam s-ar trage...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angelica Stoican. Artistă a cântecului numai din duh / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Editura „Dobrogea” din Constanța cartea intitulată „Pagini din istoria adevărată a poporului român - predată și publicată” în a cărei prefață se menționează că „a intrat în rândul istoricilor cu carte”. Figurează la loc de cinste în volumul „Dicționar de personalități dobrogene”, apărut la editura EX PONTO din Constanța în anul 2008. La ultima ediția a Zilelor Rucărului din 2010 i-a fost conferită distincția de „Cetățean de onoare al Rucărului”. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr (XLV) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Cântecele sale de dor și de război”, adunate într-un volum în Februarie 1950, la Chișinău, i-au adus 4 ani de condamnare politică și interdicția de a nu mai scrie un vers. Dar, cum Canalul Morții, a devenit Golgota dobrogeană a zecilor de mii de osândiți, și imn al devenirii lor, Andrei Ciurunga nu s-a astâmpărat și a transformat Canalul în Poemul pătimirii, pentru care a mai primit 18 ani de temniță. Zidit din argilă și foc și-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Între ramuri încărcate, cântecul Georgetei Nichifor e fructul care nu se rupe și nu se duce la gură, ci la inimă! Georgeta Nichifor este zidar de poeme în voce, o interpretă care are cântece ce sunt zale pentru apărarea folclorului dobrogean și rouă pentru setea iubitorului de binele și dragostea din cântec. Nu se poate creiona cronicărește Georgeta Nichifor! O fi, deși nu pare, cinquagenară?! Cântecele sale încununabile în și din istoria spirituală a Dobrogei se păstrează tinere! Ele nu au
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
gamă foarte variată de prăjituri (Doboș Caramel, Cremeș cu frișcă, After Eight, Tiramisu, Apple Desert, Cremeș franțuzesc, Deliciu de pere etc.) torturi (Tort de castane) produse de patiserie (plăcinte cu șuncă sau caș, foietaj cu mere, ochelari cu nucă, plăcintă dobrogeană cu mere sau varză, rulou cu dovleac) sau înghețată (căpșuni, lămâie, iaurt cu cireșe amare, alune, biscotto, fructe de pădure etc.), toate acestea fi ind produse în laboratorul de cofetărie propriu, astfel încât sunt mereu proaspete și delicioase. În sezonul rece
Cofetăria Carpați by http://www.zilesinopti.ro/articole/1279/cofetaria-carpati [Corola-blog/BlogPost/99831_a_101123]