1,845 matches
-
piramidă cu culoare de un roșu violaceu,transparentă. Toți erau pătrunși de o stare aparte și chipurile lor, aspre și neîndurătoare parcă se transformau. Se ivise în fața lor un om înalt, cu un fel de aură încadrându-I chipul, vorbind domol și făcând gesturi aparte, parcă așternând o vrajă misterioasă asupra tuturor atunci când ridicase mâinile spre cer. Nu mai încăpea îndoială despre ce se petrecea... Zamolxe oficia la altarul său... Îi amorțise mâna și nu se îndura să o lase jos
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
Toate Articolele Autorului pe gazon se-nvârte roată aspersorul ce asudă într-un parc și strică toată liniștea când iarba udă vrăbiuțele sub picuri își clătesc de zor penajul trei bătrâne cu baticuri își mai povestesc necazul din tufișuri curg domol picăturile de apă un hulub fugit din stol dintr-o frunză se adapă cerne împrejur fântâna picături pe fiecare un cățel și-a tras stăpâna lângă oaza de răcoare numai muștele fac mutre ploii care mângâie nici că-i pasă
ASPERSORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435987140.html [Corola-blog/BlogPost/384518_a_385847]
-
ca niște cruste pe care le-ai lepădat în propria transfigurare. Când închei piramida, în vârf te afli liber, dezgolit de om: Zeu. L-am însoțit pe Unchiu Niculaie în Deluț, cu oile. Am pornit dimineața de noapte, cu pas domol. Dacă Dealul e chiar deasupra de sat, bănuiam că Deluțul e undeva mai la vale. De unde să visez că, pe Tărâmul Celălalt, logica noastră n-are niciun sens? Din Deal, pe Dâlma Păduricii, până-n Deluț am urcat aproape un ceas
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
VALENTINE Încerc să nu judec și totuși o fac La tine când mai îndrăznesc Și judec că ești prea departe acum Distanța încerc s-o gonesc Departe-i iubirea dar doru-i nestins Departe mereu te gândesc Departe speranța-mi plutește domol Departe atunci te găsesc Și vreau de distanță să te separ Din rai să te fur alergând Și ochii, și fața, și părul suav Și trupul în brațe să-ți strâng Aproape te vreau să te văd și să plâng
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
trântit cascheta pe masă, a lovit cu palma de colțul dulapului înțesat cu regulamente militare și a scos o cărțulie cu scoarțe albastre (să fi avut vreo 30 de pagini) pe care mi-a dat-o, explicându-mi cu glas domol: „Aici scrie ce să faci și cum să-ți duci la îndeplinire sarcinile de ordonanță. O citești, o bagi bine la „tărtăcuță” că Dovlete ești..., iar dacă ai nelămuriri, vii să-ți spun, puișorule, și am să te pun la
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
peste 130 de articole, cronici de artă, comunicări și studii, majoritatea din domeniul esteticii, criticii de artă și al axiologiei artei. O viață de om pusă generos în slujba luminării semenilor prin cultură, un prețuit și iubit prieten, cu vorba domoală, blândă și înțeleaptă, un neobosit cărturar, acesta este domnul profesor Mihai Păstrăguș, care ne îndreptățește să afirmăm că Moldova rămâne locul unde se nasc valorile în fața cărora ne înclinăm cu mult respect. Vineri, 5 aprilie 2013, Comitetul Director al Ligii
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
prin formele naturale și echilibru, fără ca prin aceasta să se piardă din vedere incantațiile cromatice și acea atmosferă care dă poezie cu timbru propriu tablourilor sale. Prin ea pictura transilvană a dobândit o nouă bucurie a luminii, a farmecului coamelor domoale ale dealurilor ardelene, o nouă și generoasă capacitate de a respira întinderile și poezia lor.” Dana Deac, Director de Programe al Societății Culturale ,,Filarmonia” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373824063.html [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
patimi sau porniri rebele Nu se găsesc. De-aceea printre stele Te caut iar, și îți șoptesc: Așteaptă!... S-aștept? Dar cât să mai aștept, îngână Cu dezaprob iubita lui fecioară. Și într-o zi, apropiind de seară Un mers domol pe-o liniște păgână I se-arătă un prinț cu chip de ceară. Ea îl urmă fugind cu el departe Lăsând un semn pe lespedea de piatră, Sunt ca o filă ruptă dintr-o carte Părinții ei. Și-mbătrâniți deoparte
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
colbul de cleștar, Iubitul ei se-apropia de-altar Și lăcrima privindu-l de departe... III Pe-un alt decor, cu mii de ani în urmă Trecea Iisus cu-o Cruce grea în spate Lovit era, batjocorit cu glume, Pășea domol un sfânt printr-o cetate Păcatu-ntreg sub jertfă să-l sugrume. Se strânse gloata urii solidară Ca-ntr-un ciorchine razele de soare, Loveau turbați - ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
material o duceau bine copiii lui! Și, deși om școlit, lui Artemie i se părea suficient să le trimită bani, nerealizând că-i lipsea de prezența sa, de învățăturile sale beneficiind doar alții, enoriașii. Norocul lui fusese că Marieta, fire domoală și serioasă, îi ținuse în frâu, secondată de socru. Una peste alta, copiii erau de ispravă, dar, în deficit cu afectivitatea și, cel mai grav, cu educația religioasă. Degeaba se străduise bunicul să le inoculeze credința! Ei ieșiseră necredincioși. Nici
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
și gura ta, atunci, când împărțeam și măr, și vin, și cer, și stele - pe din două... Amintirile verii Pe cărări bătute rareori, în opreliști tainice, frunza mai păstrează amintirile verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), atingând pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
lungime și aproximativ 40-50 metri înălțime, având o lățime de 12 metri; avea 20 de piloni de susținere. Se pot vedea primul și ultimul stâlp pe malurile Dunării. Începând cu Drobeta Turnu-Severin, albia fluviului se lărgește treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
-mi ia un interviu în legătură cu ezpoziția mea de grafică. Generos cu inspirație bogată de cuvinte, iubitor de-a ști cât mai multe despre armoniile grafice ale lucrărilor mele, cu bună-credință și sufletul deschis,a început să vorbească în grâi bucovinean domol, de-ți desfată auzul. Înalt că un brad, voios că un copil, dăruit nu numai cu frumusețe, mult talent, cu bunătate, dar și cu o memorie fenomenala . De-l vedeai o singură dată-n viața, a doua oară îl recunoșteai
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
Ottilia Ardeleanu având o ilustrație încântătoare de Iulia Filimon aduce o poezie interesantă, bogată în semnificații, care merge la esențe, în formulări postmoderniste, la mare căutare în lirica tinerilor. “De când m-ai răvășit” - relevă o astfel de atmosferă: “acalmia contururile domoale /coloritul cald /armonia feng shui / timpul turnat în toate formele / garderoba în care probam / iubirea / însemnul contopirii / fotografiile / alb fiindcă străluceam-negru poate pentru că / se apropia / mai mult ca întunericul / colierul de jad inima dintre sânii plini de ei de tine
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN PAȘI DE AJUN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
să o mai strâng în brațe și să-i cer iertare pentru că am lipsit-o de prezența mea atâta amar de vreme... După încă o răsuflare vioaie și câteva lacrimi amare scurse pe obraji Alexandru începu să cânte cu glas domol și dulce: - De-ar fi să-mi doresc ceva mai cu ardoare decât însănătoșirea acel lucru ar fi să pot să-mi dau duhul la sânul patriei mele... Macedonia, Macedonia... Scumpa mea Macedonia buzișoarele ți le-aș săruta cu foc
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
rezolvi nimic! Ei dat la tine și palinca, Si un pui fript, dar nu bei încă; Eu vrei la tine mintea treaza. Mai stai un pic, nu ospătează Sau joacă huțulinca! El dă biroului ocol, Cu ochii triști, cu pas domol Și pune, lângă telefon, Împăturit într-un tifon, Un șip de monopol. Lui Vodă ochii i s-aprind, Nu de la puiul aromind Se lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
să întărească substanțial afirmația semnatarului acestei idei. Autorul se întrece pe sine prin limba literară cu parfum de cronică moldovenească pe care o folosește parcă îmbogățind-o în această plăcută lucrare inspirată din viața reală a personajelor. Este „ o limbă domoală, blajină, cu largi volute metaforice, epitete și comparații neașteptate” (Gheorghe C. Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte, scriitorul Vasile Sfarghiu socot că a intrat în conștiința cititorilor și prin preocuparea sa permanentă de a le oferi cât mai multe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
emisiune des televizată. Sugestivă, expresia poate genera variate și interesante emisiuni. Ca sintagmă este însă o catastrofă. Pot oare spune „Așa-i neamțul” deoarece neamțul este muncitor, inventiv, punctual și drept? Românul este isteț, este adevărat pentr-un oltean. Românu-i domol, adevărat pentru un moldovean. Românu-i cult și tenace, adevărat pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
erau și șoareci, spre marea mea groază. Noroc, că nu eau șobolani. Eu dintotdeauna am avut o frică amestecată cu repulsie, de șoareci. De mine nu se putea spune că eram un copil iute din contră, eram o fire mai domoală și Gioni era și el tot o fire calmă, ne cam asemănam. Dacă însă se întâmpla să fie un șoarece prin apropiere, atunci practic imi creșteu imediat aripi la picioare. Mă cățăram cât ai zice pește, pe cel mai înalt
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
frânte, Un dor închis în călimară, O pană foia s-o înfrunte Când râde timpu-a primăvară. O partitură fără note, Un cântec tandru fără glas Când viața o primim în cote Uitarea-i tot ce ne-a rămas... * Cu pas domol Prin ochii tăi trecea un cer spre mâine. Prin mine doar un dor spre nesfârșit... Și vorba ta cu gustul cald de pâine Iubirea-n suflet mi-a desăvârșit! Și m-a blagoslovit cu neuitarea Când inima-ți bătea-un
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
de culori Căci sufletul mi-o-ntreagă simfonie Cu note dulci ce nasc în zbor fiori! Și te iubesc în Re, și-n Si bemol, În Fa diez și-n plânsul de vioară, Când treci prin gând, cu pasul tău domol În mine cerul îngerii-și coboară! * Cine sunt? Se deschid în mine șapte universuri Când pogori din ceruri gândul de-nceput Și renasc lumină risipită-n visuri Ce-ntr-un singur suflet n-au mai încăput! Și mă simt așa
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
tot gândesc să facem un „comment” amândoi, (Să fie-o noapte albă când e lună plină!) Vei fi TU „versul” cu „pas metric” și vioi, Iar EU voi ține „ritmul” până se lumină ! Și dacă, în final, „rima” va fi... domoală, Vom merge cu „poemul” nostru (iar) la școală! deci... Te provoc, PRIETENE de vers, Să scriem ce nu s-a mai scris!... Să ne facem casă-n Univers Și să trăim ca-n Paradis! Vom face vâlvă printre aștri, Cu
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443117658.html [Corola-blog/BlogPost/381851_a_383180]