94 matches
-
la mine așa, dușmănos, cu fața crispată într-o parte, crezusem că mă va face bucăți, dar nu, stătea cu mâna însângerată la piept, ca împietrit, iar mama țipase: Te doare la glonț?, apoi îl ajutase să se culce pe dormeză și alergase să caute ceva ca să-i bandajeze rana. De mine păreau că uitaseră cu totul. Îmi rămăseseră în minte cuvintele mamei, încât, după o vreme, o întrebasem curios ce noimă aveau. Ea mă cântărise din priviri, să-mi spună
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
se si temea să nu-l supere aducând preot să-i citească rugăciuni, deoarece doar el adusese toată viața banii în casă iar de când cazuse la pat neputința îl făcuse rău și violent. Înainte de a întra în camera unde pe dormeza veche își traia ultimele minute Timotei, Tea a privit cu oarecare frică și strângere de inimă pe geamul de la ușa ce dădea dinspre bucătărie în casă. Cu fața în jos, așa cum avea obiceiul să stea, bătrânul părea adormit. Nu se
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
în obraji. A inspectat toată casa: același mobilier vechi și scorojit, același covor scămoșat din iută, același televizor luat de la second hand care se mai dădea și peste cap; trebuia să-i mai dea cu pumnul ca să-și revină. Aceeași dormeză cu arcurile ieșite din saltea ... parcă nu erau de ea, nu se simțea în largul ei ... La toaletă aceleași robinete care picurau ... Nu, nu se poate, prea multă sărăcie! Când a venit maică-sa de la serviciu i-a spus că
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata_1_.html [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
esența limbii romane ! „...de unde se vede că patetismul sentimental nu-i face bine artei poetice.” Eu ce ziceam ? Un altul, Valeriu Cîrstea, îl atacă pe Ion Creangă ! Dacă n-are alte valențe culturale, cum să se afirmeze și el printre dormeze ? Cică Ion Creangă este crud (de la cruzime ), sau că personajele lui așa și pe de din vale de Rovine, ai năimit-o-n mărăcine ! Săracul cu peticul și peticul cu văzul monstruos din Grand Hotel « Victoria Romană » al lui Caragiale
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
la gură ziua în care mergeam în micul atelier din strada Buestrului. Atelierul era la etaj, o cameră de dimensiuni modeste dintr-o casă din seria „locuințe ieftine” care se construiseră în perioada interbelică în cartierele periferice ale Bucureștiului. O dormeză cu o cuvertură țărănească aspră, o măsuță și două scaune, șevaletul, dulapul plin de culori, gata să debordeze prin deschiderea ușilor la cea mai mică trepidație a dușumelelor de lemn, ceruite. Rafturile bibliotecii din colțul camerei erau pline ochi de
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
atunci i-a spus... Sonata lunii. Ravel O probă practică-am dat, când Designer mi-am propus s-ajung, Însă m-au refuzat, spunând Că Bolero-ul e prea lung. Chopin Dup-o Nocturnă, cu băieții, A ațipit pe o dormeză, Dar în lumina dimineții A-ntrezărit... o Poloneză. Bach I-a spus maestrul său de studiu, Când a sosit cam brusc acasă Și l-a surprins într-un Preludiu... Că Fuga e mai sănătoasă. Leoncavallo La Deputați și la Senat L-
ÎNTÂMPLĂRI ŞI AVENTURI RETRANSCRISE-N PARTITURI de DAN NOREA în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401000774.html [Corola-blog/BlogPost/350564_a_351893]
-
vreo zece ani, toată lumea știe, fără calendar, când este ziua de 25 a lunii și când e ziua de 5. Pe la orele 10.00, în fiecare zi de 25 din lună, îl vezi trecând pe Silviu al lu’ Năcăjitu’, cu dormeza în cârcă, cu un zâmbet mare desenat pe față și cu buzunarul de la cămașă umflat de parale muncite. Se duce întins, acasă la Adriana lu’ Ridichie, către capătul celălalt al satului, că, tot de atâția ani, trăiește o ciudată poveste
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
umflat de parale muncite. Se duce întins, acasă la Adriana lu’ Ridichie, către capătul celălalt al satului, că, tot de atâția ani, trăiește o ciudată poveste de dragoste cu ea. Poate fi greu de crezut, că duce în spinare o dormeză, dar dacă ții cont, că omul în cauză e un vlăjgan cât crucea, de vreo doi metri înălțime, lat pe spate ca bivolul și ciolănos ca un elefant, nu ți se mai pare nimic ciudat, văzând parascovenia cu pricina. În
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
prima oară, limpezimea privirii lui nevinovate, ca vioreaua, puțin misterioasă, ca apa din fântânile de suprafață, când se oglindește cerul în ea. Ochiul stâng e plecat o țâră hai-hui, dar asta îi dă un farmec ciudat. Când se duce cu dormeza în cârcă la metresa lui, îl mai întreabă câte unu: ‒ Bă, Silvică, de ce te ții mă, după curu’ lu’ uscătura aia de Adriana, că nu face de tine!? ‒O iubesc, bă, fir-ar mă-sa a dracu’! Aia e! O
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
și gata! Bă, da’ea te iubește, mă?Ai!? ‒ Mă iubește, bă, fir-ar mă-sa a dracu’! Aia e! Mă iubește și gata! Pe data de 5 a lunii îl vezi pe bietul Silviu trecând în sens opus, cu dormeza în cârcă și cu buzunarele goale, trist și abătut. Atunci se ceartă cu Adriana și îl gonește aia de acasă că, deh, nu mai are bani. Iar se găsește câte unul, care să-l înțepe: ‒ Ce zici , bă Silvică. De ce
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
bea destul de mult pentru un om normal dar nu destul, încât el să se îmbete și, așa cum am mai spus-o, este și bine plătit. De fumat, nu fumează... Așa că, să nu mire pe nimeni, de ce omul duce lunar o dormeză în cârcă, de parcă ar fi un sac cu paie. Unul, mai șugubăț, l-a întrebat odată: ‒Bă, Prigoană, da’ când oi mai îmbătrâni, cum faci cu dormeza? Ai? Cum faci?... ‒ Bă, da’ prost ești! Păi, nu-i pui eu două
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
nu fumează... Așa că, să nu mire pe nimeni, de ce omul duce lunar o dormeză în cârcă, de parcă ar fi un sac cu paie. Unul, mai șugubăț, l-a întrebat odată: ‒Bă, Prigoană, da’ când oi mai îmbătrâni, cum faci cu dormeza? Ai? Cum faci?... ‒ Bă, da’ prost ești! Păi, nu-i pui eu două roți la un cap și două mânere la capu’ ălălalt și o duc ca pă roabă?! îi răspunde Silviu și trece mai departe, lăsându-l pe curios
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
D-al dracului și dă inimos, care sunt! Că nu sunt eu cârpa ta, să speli tu cu mine dușumeaua, dă câte ori vrea fofoloanca ta! D-aia! Na! ‒ Păi, bine, mă, nu ți-am zis eu, măcar să lași dracului dormeza aia aici, că oricum tu vii înapoi și ne culcăm amândoi pe ea? De ce să te plimbi tu cu ea, ca ăla prostu’, de la deal la vale, de două ori pe lună? ‒ Aha!... Cam ca tine e! Da’ eu, când
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
înapoi și ne culcăm amândoi pe ea? De ce să te plimbi tu cu ea, ca ăla prostu’, de la deal la vale, de două ori pe lună? ‒ Aha!... Cam ca tine e! Da’ eu, când mă duc la mine acasă, fără dormeză, ar trebui să mă culc pă pământu’ gol, ca Grivei. Nu?.. Sau să dorm pă mă-ta, fir-ar mă-ta a dracului! Machia, prost mă crezi tu?... Nu, mă, Silvică, nu te cred prost. Că eu te iubesc de
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
Hai, vino la mine! Taci dracului din gură și vino la mine! Și unde nu mi ți-l ia, și unde nu mi ți-l morâncește, vreo trei ore la rând, de adoarme, după aceea, Silviu ca un bebeluș, pe dormeza lui, în camera ei. Cum adoarme el, ea îi ia din buzunar două, trei sute de mii, că e econoamă, și fuge la cârciuma din centru, „La pufoaica ruptă” și se chefuiește cu cine vrea ea. După vreo trei ore, se
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
obosit decât după o zi întreagă de săpat șanțuri sau morminte. Doarme ‒ mormânt. Du-te vreme, vino vreme, într-o zi, pe data de 5, cum stăteau babele la poartă și așteptau curioase să vadă, mai trece Prigoană acasă cu dormeza în cârcă, sau nu și sporovăiau despre toate secretele lumii lor, numai ce văd venind de la deal pe Silviu dar... fără dormeză: ‒ Fa, Maarioaroooo, gata, s-a dat pământu’ cu curu’-n sus, să știi că vine apocalipsa! ‒ Măre, fată-
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
data de 5, cum stăteau babele la poartă și așteptau curioase să vadă, mai trece Prigoană acasă cu dormeza în cârcă, sau nu și sporovăiau despre toate secretele lumii lor, numai ce văd venind de la deal pe Silviu dar... fără dormeză: ‒ Fa, Maarioaroooo, gata, s-a dat pământu’ cu curu’-n sus, să știi că vine apocalipsa! ‒ Măre, fată- lică, să ai tu gura aurită?!... Da’ de ce zici tu prăpastia asta de vorbă?Ai? ‒ Păi, uite-te și tu la deal
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
pământu’ cu curu’-n sus, să știi că vine apocalipsa! ‒ Măre, fată- lică, să ai tu gura aurită?!... Da’ de ce zici tu prăpastia asta de vorbă?Ai? ‒ Păi, uite-te și tu la deal, să vezi, cum vine Prigoană fără dormeză în cârcă. Unde s-a mai pomenit asta?! ‒ ...Bagă de seamă, fa, că ai dreptate, în prostia ta! Machia, ce s-o fi întâmplat, că ete, e cam supărat!? Ție nu ți se pare tot așa?... Ba da, fa, nu
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
țârișică, că aflăm noi acum! Stăi, să treacă pe lângă noi! Când ajunse omul cam în dreptul lor, asta a lu’ Cocostârcu’ îndrăzni: ‒ Bună ziua, mă, Silvică, mamă! ‒ Bună ziua, la dumneavoastră! Da’ de ce ești, puță, așa de supărat, ai? Și unde îți e dormeza, aia de-o cărai tălică în cârcă?... I-a dat foc aia, dă-o dreacu!... Cine, puță, cine?!... ‒ Adriana. Cine altcineva?!... ‒ Ai?... Păi, de ce, puță, de ce? ‒ D-a dreacu ce e. D-aia! ‒ Oleleoooo, fir-ar ea a Pârdalnicului!... Păi
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
plec eu. Să pusă în ușă, urla și făcea ca toate șoimanele. Să jura pă mă-sa, că e moartă și pă viața copiilor, pă care i-o face, că nu mai face. Eu, nimic! Plec și gata! Am tras dormeza până în curte. Aici, alt balamuc! Să urcă nebuna pă dormeză, că ea nu pleacă, că să nu plec nici eu, că ea să omoară mai bine, decât să rămâie fără mine. Și cum mă certam eu cu ea, mă luă
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
toate șoimanele. Să jura pă mă-sa, că e moartă și pă viața copiilor, pă care i-o face, că nu mai face. Eu, nimic! Plec și gata! Am tras dormeza până în curte. Aici, alt balamuc! Să urcă nebuna pă dormeză, că ea nu pleacă, că să nu plec nici eu, că ea să omoară mai bine, decât să rămâie fără mine. Și cum mă certam eu cu ea, mă luă, mă fraților, o cufureală, dă fugii ca simplonu’ până la privată
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
că să nu plec nici eu, că ea să omoară mai bine, decât să rămâie fără mine. Și cum mă certam eu cu ea, mă luă, mă fraților, o cufureală, dă fugii ca simplonu’ până la privată și lăsai dreacu și dormeza și pă nebună. Vezi, matale, că trecuse prin mine vinu’ ăla de-l beui cu lapte. Că așa să-tâmplă, când le amesteci p-ăștea două. Cum ședeam eu la privată, sâmțâi miros de fum. Zic:„Bă, fi-i-ar baba a
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
două. Cum ședeam eu la privată, sâmțâi miros de fum. Zic:„Bă, fi-i-ar baba a dreacu, ce să fie, mă?” Când ieșii afară, îmi veni rău. Îmi veni să cad dân picioare, ce mai. Nebuna detese foc la dormeză, acolo în curte. Bă, pupa-va-ș ochii, îmi veni chip de nebunie, s-o omor acolo, pă loc, nu alta. Pusasăm mâna pă un retevei, dar mă liniștii tot eu. Da’-i zisăi: „Fă, proasto, dă data asta, gata, chiar că
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
de începuse să semene cu o stafie. Pe 25 luna aia, dimineața, cum ședeau babele la poartă, rămaseră cu gura căscată, când îl văzură pe Silviu lui Năcăjitu’ că trece pe lângă ele și le dă bună dimineața. Se uitară după dormeză, dar se uitară degeaba. Silviu era îmbrăcat frumos și curat dar nu avea cu el decât o geantă de culoare neagră, pe care o purta agățată de curea pe umărul drept iar în mâna stângă avea cinci trandafiri roșii ca
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
umărul drept iar în mâna stângă avea cinci trandafiri roșii ca focul. ‒ Bună dimineața, Silvică, maică! Dar unde te duci, puță, așa gătit și cu flori în mână, așa de dimineață? îl întrebă Ioana lu’ Cocostârcu. ‒Și unde îți e dormeza, Silvică? completă Marioara lu’ Trancanele. ‒ Țață Ioană, uite, m-am hotărât, să mă duc să mă împac cu Adriana, că destul s-a rugat de mine două săptămâni și chiar cred că îi pare rău. Mă duc să-i fac
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]