47 matches
-
din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în 1729 cu sensul „canal de scurgere în mine
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
ak, “apă“ , si akol “soare“ în dinga, Sudan respectiv akolon, astru diurn, în karimojong, Kenya. Iată alte apropieri: dlo, apa, în creola haitiana, dlo, soare, în teribe, America Centrală,distanța fiind de 300km.; nero, “apă“ în greacă asemănător mai e în dravidiene, India, se compară cu mongolul nar,soare; ur=hur în basca e identic cu hur,soare, în iraniană;mini,lichid de băut, în Dakota,SUA, seamănă cu min,soare, în kansa,SUA; mai în lingala,bantu,Africa, maim în ebraică
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1409640250.html [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
eli seamănă cu gr. helios „soare“; panya „șoarece“ în egipt., „șobolan“ în swahili le comparăm cu pan „soare“ în limba xinca din Guatemala. Cf. saengjwi „șoarece“ (coreeană) ~ sngi „soare“ în khasi. Adăugăm: bera „șobolan“ în hausa (Nigeria) ~ beru „soare“ (malto, dravidiana, sudul Indiei); kuma în tonga ~ kam, kham „soare“ în țig., nagameză (estul Indiei); sîçan în turcă ~ siqiniq „soare“ în eskimo, suka „stea“ (dravid.). Citim pe internet despre Apollo smintheos că „his mouse connection is less clear“ și că avea templu
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiana dar și scitic abra „cer“. Semiticul dub (arabă), dov (ebraica) seamănă cu aduu „soare“ (oromo, Etiopia) cu dabe din shoshone, Mexic, dawa „luna“ în tibetana. Cf. eskimo sos „urs“: sas „soare“ în wintu, nativ americană, în tc. ayî „urs“: ay
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
r e în Ra, zeul soarelui la egipteni, maori, ar, arew în armeana, ear, ir în harari, Etiopia, îra, hiru în singaleza, Ceylon. Pe scurt r din soare poate fi precedat de toate consoanele: barg în lak, Daghestan, beru în dravidiana, bari în kapanahua, keri în tariano, America de Sud, kor în didinga, Sudan, kuarasy în tupinamba, Brazilia, dare, dârî în Papua, garri în ngadjon, Australia, lara în ins. Aru, Indonezia, mara în abază, Caucaz, nar în Mongola, pari în yupultepec, Mexic, praatit
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
la amerindieni și cu afganul af-tab „soare“, oftob „soare“ în tadjica. În wolof tob „a sări“ (Senegal, Gambia). Turc. atla- se compară, după noi, cu taal „soare“ în tubatulabal (uto-aztecă, Mexic), iar sîçra- cu esk. siqiniq „soare“, suka „stea“ în dravidiene. Cf. ciuvaș sik- „a sări“. Tot asa rus. pryg- e în legătură cu focul por, pur, pară ori cu soarele par, pari din yupultepec, baure (limbi arawak) + g- „eu“ cum e în oneida (America de Nord) = ego. Magh. ugrik, ugrál se aseamănă cu grian
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului 1)În quechua, Ecuador, Peru, sisi, dar tot sisi are sensul”soare” în wayana(Brazilia, Surinam), țări vecine. 2)În IsthmusZapotec, Mexic e biri, identic cu biri ”astrul diurn” în kurukh, dravidiana, în NV Indiei. 3)Kir ori kiri în țig. și punjabi exact cu persanul kir, kur „luminătorul zilei”. 4)Ma în pangwa (Tanz.) este și numele soarelui în sumo (chibcha, America de Sud). 5) Muri în curdă , la fel e „soare” într-
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1492003486.html [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
Acasă > Orizont > Document > SUN ÎN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI ÎN LIMBILE LUMII Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului AADAVAN în tamilă (dravidiana, India) cf. laoțian daven AAN în yakama (native american) ACA în oropom (Kenya) ADITYA (sanscrita, India) ADLAW în ubuano (Filipine) AFTAB (pashtu, Afganistan) AHO în Florida AKERTA în yupik AKOLONG (karimojong, Uganda) ALDO în Kapampangan ALINGA (nativ australiană) ALLUNGA (în
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
sanscrita; = Ravi?) BAADA, BDA (familia je, în Brazilia) BĂBAR (sumeriana, actualul Irak) BADI (în cashinahua, Peru) BAÑI în coto (macro-tucanoan) BANUA în pangasinan (Filipine) BAQ în avar (Daghestan, Rusia) BARG (în Caucaz. l. lak) BARI (în capanahua, shipibue și în dravidiana) BARQ în archi (Caucaz) BEAIVI (în lapona = saami, Scandinavia) BEL = BEIL în rohingya (indo-iraniană) BERA (dravid, polineziana) BERG (în udi, Caucaz) BERU în malto (dravidiana) BHANU în sanscrita (India) BI în limba otoe (nat. amer.) BIRI în limba kur. (dravidiana
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
în avar (Daghestan, Rusia) BARG (în Caucaz. l. lak) BARI (în capanahua, shipibue și în dravidiana) BARQ în archi (Caucaz) BEAIVI (în lapona = saami, Scandinavia) BEL = BEIL în rohingya (indo-iraniană) BERA (dravid, polineziana) BERG (în udi, Caucaz) BERU în malto (dravidiana) BHANU în sanscrita (India) BI în limba otoe (nat. amer.) BIRI în limba kur. (dravidiana, India) BOQ în bezhita (Caucaz) CAAMU (yucuna) CADCEED (somaleza) ČI în erzya, mordvină CICI în apingi (macro-carib) COL (înseamnă și „luna“ în achumawi (Carolina de
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
dravidiana) BARQ în archi (Caucaz) BEAIVI (în lapona = saami, Scandinavia) BEL = BEIL în rohingya (indo-iraniană) BERA (dravid, polineziana) BERG (în udi, Caucaz) BERU în malto (dravidiana) BHANU în sanscrita (India) BI în limba otoe (nat. amer.) BIRI în limba kur. (dravidiana, India) BOQ în bezhita (Caucaz) CAAMU (yucuna) CADCEED (somaleza) ČI în erzya, mordvină CICI în apingi (macro-carib) COL (înseamnă și „luna“ în achumawi (Carolina de Nord)) ČUP (=CHUP) în ainu (Japonia) DA în central pomo, nat. amer. DABAI în shoshone
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
welsh (celtica în Marea Britanie) HAYT în abhază (Caucaz) HERI în curripago (America de Sud) HEVEL în ciuvașa HI în japoneză HIDOMA în nipode witoto (nat. amer.) HIRU = ÎRA (conghaleză) HONG în dialectul thai din Yunnan HORS = HURS (în slavă veche) HOTTU (kannada dravidiana, India) HU în sentani, Noua Guinee de Vest HUE în limba fon (niger-congo) HWA în taruma (Brazilia) IAHI în resigaro (nat. amer.) ILA (limba afo, nat. amer.) ILANGA (zulu, Africa de Sud) ILIOS (greacă) INIT în ilokano (Filipine) INTI (quechua, America de Sud) IPE
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
în limba fon (niger-congo) HWA în taruma (Brazilia) IAHI în resigaro (nat. amer.) ILA (limba afo, nat. amer.) ILANGA (zulu, Africa de Sud) ILIOS (greacă) INIT în ilokano (Filipine) INTI (quechua, America de Sud) IPE (limba kuna) ÎRA în singhaleza (Ceylon) IRAVI (în tamil, dravidiana = RAVI în sanscrita?) IŠ în atakapa (penutiană) IZUBA în kirundi (Ruanda, Africa) JA, JO, JU în warrau, miskito, colorado (nat. amer.) JAMBAR în amharica (Etiopia) JANȚ, JANTA, NAAJ în limba wolof (Senegal, Gambia, Mauritania) JITOMA în minikawitota (nat. amer.) JUA
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
în lingala (bantu, Africa) MOWAN (nativ australiană) MOX (limba tadjica) MZE în georgiana = gruzina (Caucaz) NAKUSET în micmac (nat. amer.) NANGE în limba fula (niger-congo) NAP (maghiară) NAR (mongola) NDAMA (limba masai, Africa) NE (burmeză, în Birmania) NE' RA (kodagu, dravidiana, India) NERI în otuqui (Brazilia, Bolivia stinsa) NI (japoneză = HI; NI și în mizo (India, tibeto-birmaneză) NINIK (limba râma, nat. amer.) NU în limba hmong NYAMBI = NZAMBI, Angola, populația bacongo NYIMA (tibetana, în vestul Chinei) NYUI în akwa (niger-congo) OFTOB
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
Bolivia stinsa) NI (japoneză = HI; NI și în mizo (India, tibeto-birmaneză) NINIK (limba râma, nat. amer.) NU în limba hmong NYAMBI = NZAMBI, Angola, populația bacongo NYIMA (tibetana, în vestul Chinei) NYUI în akwa (niger-congo) OFTOB în tadjica OLI în tamilă (dravidiana, India) OOLAH în limba chinok OP (yawelmani, nat. amer.) OPODO în choynimni (penutiană, California) și în yokuts ORUN în yoruba (Nigeria) OWI (guang, niger-congo) PALK, zeul soarelui în mitologia coreeană PAN în xinca, familia chibcha, Guatemala PARI (yupultepec, baure, chiquimulilla
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
extremitatea estică a Siberiei) THURA (burmeză, Birmania = ne) TIU = TSU în caraja (macro - ge, Brazilia) TOMA (wiyot, nordul Californiei) TOREI (axunašina) TŰLENA în taos UTIN (limba efik, Nigeria) UTU (sumeriana, Irakul actual) VARĂ în molima, Papua N. Guinee = VARANG VELA (dravidiana, melaneziana, polineziana) VERA (dravidiana, melaneziana, polineziana) drav. konda VIRAG în budukh VIRYG în rutul și tsakur (Caucaz) WANTA (warlpiri, nat. austral.) WARANG în kairiru Papua N. Guinee WAS în molalla, penutiană, nat. amer. WATU în miwok (nat. amer.) WE (yula
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
THURA (burmeză, Birmania = ne) TIU = TSU în caraja (macro - ge, Brazilia) TOMA (wiyot, nordul Californiei) TOREI (axunašina) TŰLENA în taos UTIN (limba efik, Nigeria) UTU (sumeriana, Irakul actual) VARĂ în molima, Papua N. Guinee = VARANG VELA (dravidiana, melaneziana, polineziana) VERA (dravidiana, melaneziana, polineziana) drav. konda VIRAG în budukh VIRYG în rutul și tsakur (Caucaz) WANTA (warlpiri, nat. austral.) WARANG în kairiru Papua N. Guinee WAS în molalla, penutiană, nat. amer. WATU în miwok (nat. amer.) WE (yula, tem, niger-congo) WEYU (karib
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
a fi < magh. nap cu n- dispărut. Iată alte ciudățenii. Germ. spiess și ucr. șpis „sulița“ seamănă cu soarele fenician sipis = sepes = sapas, berva în umbriana explicată prin * gwern - e asemănătoare și cu veru latin și cu beru în malto (dravidiana), zulu klwa = iklwa (Africa de Sud) - similar bg. kolve „țăruș, țeapă“ (la pl.) iar umkhonto se apropie de gr. akondio (= akontio), keka, sulița în ayapathu (Australia) aduce cu kuikae „soare“ în kapishana (Venezuela, Brazilia) cf. și qwick „rapid“ în engleză! În schimb
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
gruzinul omi „război“; balt. kars e în legătură cu cerul *ker, dar și cu soarele Khores, la irano-slavi; magh. harc se compară cu iran. hor, dar e același cu balt. kars cu k > h: sl. voina e legat de bela/vela „soare“ (dravidiana) ca si borba „lupta“ (bela/bera) iar lat. lucta trebuie să aibă ceva comun cu luc din luks „lumină“ (soarelui), poate și cu lak „soare“ (atakapa, Texas). Iată și în limba bukusu (bantu, Africa) „război“ e soolo față de sol „soare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
dhama în chakma (Bangladesh) ~ ndama ( »s. » în continuare « soare »). Lat.gladius îl compar cu ghali”s.” în klatskanie, Alaska, si cu galo” s. » în sinaugoro (Papua N.G.), în tamil sabie se zice val iar sulița vel cf. vela « s. » în dravidiene și melaneziana; jap.katana și telugu katti »sabie »~ kath, soarele etrusc; mong.s elemcf. selao »astru diurn » în dzoratai, Elveția;kal în coreeană cf. kala, soarele în hawaiana; tc. Kilichcu hawaianul de mai sus, vezi și kolo »luminatorul zilei » în
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346. B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în maghiară este enclitic, în afară de ebraică.După noi b este prima litera a numelui cerului la iranieni bag, în tungusă buga, dravidiana *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongola naga (= sumer. an). L în arabă (el) se poate explica prin langi „cer“ în polineziana, langit în indoneziana. Tot asa d (-da, -de în turcă, di în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346.B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în maghiară este enclitic, în afară de ebraică.După noi b este prima litera a numelui cerului la iranieni bag, în tungusă buga, dravidiana *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongola naga (= sumer. an).L în arabă (el) se poate explica prin langi „cer“ în polineziana, langit în indoneziana. Tot asa d (-da, -de în turcă, di în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa. Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa.Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]