16 matches
-
Noi înțelegem prin ordinea feudala că este o lecție foarte frumoasă. Îmi place cel mai mult ordinea feudala. - Marea schisma care este din 1054 născută în 1054 și este foarte frumoasă - Până în secolul trecut oamenii de știință erau leneși abia dupăia s-au apucat de treabă și au cercetat ce nu mai cercetase nimeni pan la ei și nici dupăia -Trăgânduse din maimuță oamenii se procopsea cu oameni casă le trebue dacă a ales strămoșii aia păroși și urangutani - Să făcea
PERLE DIN EXTEMPORALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale.html [Corola-blog/BlogPost/357298_a_358627]
-
schisma care este din 1054 născută în 1054 și este foarte frumoasă - Până în secolul trecut oamenii de știință erau leneși abia dupăia s-au apucat de treabă și au cercetat ce nu mai cercetase nimeni pan la ei și nici dupăia -Trăgânduse din maimuță oamenii se procopsea cu oameni casă le trebue dacă a ales strămoșii aia păroși și urangutani - Să făcea că omu făcea oameni din jungla după aia să făcea om care construia case dupăia oamenii au făcut mai
PERLE DIN EXTEMPORALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale.html [Corola-blog/BlogPost/357298_a_358627]
-
la ei și nici dupăia -Trăgânduse din maimuță oamenii se procopsea cu oameni casă le trebue dacă a ales strămoșii aia păroși și urangutani - Să făcea că omu făcea oameni din jungla după aia să făcea om care construia case dupăia oamenii au făcut mai mulți oameni și ăștia sau pus pa făcut copii dupăce a inventat o păpușă pe care au botezat-o femeie care să le facă zile negre. Așa le tebuie și lu tata la fel... - Este o
PERLE DIN EXTEMPORALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale.html [Corola-blog/BlogPost/357298_a_358627]
-
încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
astupate ziua de tata cu resturi de cărămizi și cioburi de sticlă introduse în găurile lor și presate, înghesuite, bătute zdravăn cu un par, nu rezistau în fața lor, fiind dislocate fără probleme. Noaptea își făceau apariția cu o impertinență incredibilă dupăind pe dușumeaua proaspăt muruită, trecând cu nesimțire peste picioarele noastre, încât ne sculam în toiul nopții în strigăte de groază. Orice rest alimentar: fie o coajă de mămăligă, o felie de pâine, mâncare gătită, tot ce însemna sursă pentru hrana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ideea unor escapade în provincie, menite să mai atenueze monotonia existenței. În total am fost de vreo trei-patru ori la dânsul. De obicei, trimiteam o telegramă: „Sosesc joi, așteaptă-mă. Pierre.“ și de fiecare dată lucrurile decurgeau cam așa: soseam dupăa miază, mergeam la restaurant să luăm masa de seară, iar apoi ne întorceam acasă la dânsul și rămâneam până a doua zi dimineața. Într-una din dăți, ca să pot pleca, i-am pretextat lui Mihai că am de copt cozonaci
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai cu seamă ale lui Mihai, iar noi rămâneam legați de București din pricina examenului acestuia nenorocit! și într-o bună zi m-am hotărât să forțez mâna Destinului... M-am dus la agenție și am cumpărat pentru a doua zi dupăa miază două bilete pentru Câmpulung-Muscel, stația de pornire în aceas tă a doua periegeză a noastră pe drumuri de munte. Făcând-o, nu știam dacă în ziua următoare comisia avea să se întrunească dimineața ori după-amiaza. Sorții nu aveau decât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
prezența celorlalți. Ceea ce contează pentru ei e „să se simtă bine”. Ce fac pentru asta? Unul cîntă popește, altul fluieră după motanii de pe alee, al treilea rîde și pîrțîie. Tustrei se culcă devreme și se scoală cu noaptea în cap. Dupăie, tropăie, trîntesc ușile. La cantină alte vecinătăți indezirabile. Ieri seară, între „feluri” (varză și budincă), am fost nevoit să ascult conversația unor țoape, evident de la oraș. Cea de-o vîrstă cu mine: „Puloverul ăsta l-am cumpărat la München de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
joaca în ele!” "A venit premierul Victro Ponta, care nu mai știai exact cum e cu extrădarea, era, nu era, i-a spus lui un ziarist, sincer să spun n-am înțeles nimic din ce-a spus Ponta despre extrădare. Dupăia a venit domnul Dusă, care a spus că Armata nu este implicată decât în chestii strict legale și super legale. Dupăia a venit informația că s-a dus un avion cu ajutoare în Siria. Ăăăă, le-a dus ălora, pe
Mircea Badea: Băsescu joacă în filmele lui Chuck Norris by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/77736_a_79061]
-
a spus lui un ziarist, sincer să spun n-am înțeles nimic din ce-a spus Ponta despre extrădare. Dupăia a venit domnul Dusă, care a spus că Armata nu este implicată decât în chestii strict legale și super legale. Dupăia a venit informația că s-a dus un avion cu ajutoare în Siria. Ăăăă, le-a dus ălora, pe sistemul carne, lapte, brânză, ouă, că mor aia de foame acolo, si ni-l dați la schimb pe Hayssam".
Mircea Badea: Băsescu joacă în filmele lui Chuck Norris by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/77736_a_79061]
-
bagă. Și porumbul sună, sună prelung, ca mirajul în capul unui nebun. Poate chiar în capul meu. Sună, sună, păpușoiule, îi zic. În Ardeal este alintat cucuruz. Cu vorba aia lungă, cîntată, a ardelenilor. Dup-dup, se aud pașii ei. Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este lung și se lăfăie în vînt. Pare o adunătură de șerpi de catran care șuieră
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
brad. Vătaful strigă gros: —Polixenie! Aud! răspunse femeia dinlăuntru și ochii îi sticleau la ferestruica șandramalei. —Adă o dulceață ș-un pahar cu apă limpede pentru boier. Da’ repede, m-ai înțeles?... Zâmbind, Dragoș descălecă. Prin moara neclintită se auzeau dupăind pași. Mai repede, mai repede! strigă vătaful întorcându-se cu fața spre moară. Femeia ieși cu sfială, aducând pe tabla paharul de apă și dulceață. Venea cu fereală, cu umerele puțin înălțate. În ochii ei mari nu era nici un gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înălțate și neclintite ale morilor. Și sub două speteze ardea o luminiță, care clipea din când în când ca un ochi somnoros. Spre lumina aceea m-am urcat, cu pași repezi. Un câne, în lanț, începu să latre; auzii pași dupăind pe scânduri. Simții că în prag a ieșit femeia lui Dragoș. Ridicai capul. Pot să-ți spun cu încredințare că prin întuneric i-am văzut foarte deslușit ochii. Uite, asta voiam să-ți spun. Acuma îmi aduc foarte bine aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
plumburii cârduri nesfârșite de ciori, cârâind și țipând; și după ce-au trecut spre munte,amestecându-se cu întunericul, prinse a curge puf de omăt. Cătră dimineață, ninsoarea stătu. Și încă pe-ntuneric, moș Calistru auzi la ușă pe Boghean dupăind și scuturându-și opincile. Baba trase zăvorul de la tindă, apoi cu capul plecat și cu barizul peste gură, se întoarse la vatră ca să așeze în traistă merinde de drum, la lumina gazorniței. Când intră flăcăul, moș Calistru se încingea strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a făcut careva farmece, că i se arată Cel-din-Vale... Pe urmă, și-a adus el aminte cum a fost urmărit de o haită de lupi când făcea armata la Grăniceri și-avea una prin părțile Osoiului... I-a auzit cum dupăie prin zăpadă, a crezut că sunt doar niște câini la nuntă, că iarna nuntesc și ei, apoi, când le-a auzit mârâiturile, n-a mai stat pe gânduri, și-a făcut vânt, a sărit peste poartă, a fugit repede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]