58,136 matches
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce i-ai cerut- măicuța, în dar, lui Dumnezeu, Când mă zbăteam în tine să vin pe lume, eu, Ce i-ai șoptit în taină, ce l-ai rugat, nu știu, De m-am născut durere și plânset și pustiu. Ce i-ai cerut tu, oare, când pe genunchi stăteai, Ce-ai vrut să fiu și... mama... ce ruga înălțai În nopțile acelea, ce-i spuneai lui Iisus, Vei fi cerut canoane, vreo cruce grea, de
VEI FI CERUT SĂ-MI FIE CUVINTELE, POEM? de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476940275.html [Corola-blog/BlogPost/374104_a_375433]
-
s-au prelins, Când mâna-ți iubitoare duios m-a atins... La timpul cel potrivnic ruga mi se-nchină Clipa să n-o rupă acum din rădăcină. Te-am născut din versuri de taină și lumină Sărutul tău în noapte durerea mi-o alină... Mi-aprinzi în vene flăcări cu fiecare șoaptă A fericirii undă spre ceruri mă îndreaptă. Ușor îmi este trupul pe brațele-ți întinse. Iti simt dogoarea vie din dorurile-aprinse Ce se ridică-n valuri ca un vulcan
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Vulcanuldin_mine_doina_theiss_1383234808.html [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]
-
de Nabucodonosor, pribegindu-i pe evrei, și determinându-l pe Verdi să-i redea într-un plâns magnific: „Acordați a profeților harpă,/ Care-ascunsă în sălcii stă mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce este măreț în pașii babilonienilor care suntem, cu sau fără voia noastră, inclusiv israelienii cu Israelul
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
De acolo ne vine și viața veșnică. Mulți se întreabă de ce este nevoie de nevoință duhovnicească pentru a mă mântui? Hristos a suferit pentru mine, de ce să mai sufăr și eu? Marii filozofi au reușit să sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
de nevoință duhovnicească pentru a mă mântui? Hristos a suferit pentru mine, de ce să mai sufăr și eu? Marii filozofi au reușit să sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe omul care se crede pe cale, care se crede apropiat de Dumnezeu. Ai grijă
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
sufăr și eu? Marii filozofi au reușit să sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe omul care se crede pe cale, care se crede apropiat de Dumnezeu. Ai grijă ce ceri, pentru că vei primi Pentru dobândirea dragostei dumnezeiești este nevoie de suferință, pentru că „noi
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe omul care se crede pe cale, care se crede apropiat de Dumnezeu. Ai grijă ce ceri, pentru că vei primi Pentru dobândirea dragostei dumnezeiești este nevoie de suferință, pentru că „noi, oamenii, suferim îndumnezeirea“ ne spune Alexandru Mironescu, iar
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
jumătate. În timpul liceului era destul de zeflemist, dar avea sprijinul necontenit al Joannei, cea mai bună la studiu, dar și prietenii îi erau alături, chiar și după actele sale nesăbuite care au mușcat din legile statului până la sângerare. Fața părinților, de durere, s-a lungit atunci până jos și mai departe, până la apa neagră și murdară. Privirile din ochi s-au tulburat, lumina era năpădită de o penumbră îndoliată. Umbra, fără să dea nimic în schimb, îi va înghiți anii adolescenței că
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
grea, când plânsul gorunilor era interzis și numele Tău, cel șters din tipare de numele patriei alături mereu, lasă-mi bucuria să curgă izvoare și stâmpără-i setea poemului meu! Bucuria de-a plânge e cea mai frumoasă dintre toate durerile de pe pământ, să plângi cu lacrimile celor de-acasă, cu lacrimile celor ce nu mai sunt... Referință Bibliografică: Bucuria de-a plânge... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I, 01 octombrie 2011. Drepturi de Autor
BUCURIA DE-A PLÂNGE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_de_a_plange_.html [Corola-blog/BlogPost/355618_a_356947]
-
nicio ființă nu poate fi întreagă, atunci când nu are parte de bucurie. Din nou, în ”Oriental Sweetness”, aceasta Îl invocă pe Dumnezeu, de care depinde ca unică opțiune viabilă: ”Doamne, câtă dezamăgire mă împinge de la spate, câtă tristețe mă întâmpină!”. Durerea poetei nu este o mască: ”este ca și cum ai începe direct cu sfârșitul... gata, trebuie să mori!” (Un număr prea mare). Incursiunea în propria existență începe la Daniela Voiculescu cu un punct terminus. Povestea ei de viață are gust de ”sare
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
trebuie/ să accept viața... nefericirea.” (Sadness). Tocmai din acest motiv, cu o ironie stinsă, ea se separă de experiențele obișnuite, cotidiene: ”nu mai vreau să mă privesc în oglindă... nu pentru că nu aș fi frumoasă, ci pentru că este prea multă durere în ochii mei!” (About immortality). Lucrurile evoluează, până când aceasta se adâncește în ”cea mai neagră noapte”: ”sunt în mlaștină... până la gât! atâta mi-a mai rămas... privirea disperată!”, se confesează Daniela Voiculescu în ”Roving Eye”. Aceiași dezamăgire marchează și momentele
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AZI ȘI MÂINE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am oftat adânc atunci Când mânjit era pământul Și în cute de durere Se strivea ușor cuvântul. Am pus liniștea să doarmă În cămara cea gătită, Primenită-mi este casa Și cu flori împodobită. Am aprins și lumânarea Cu nădejdea de mai bine Toate vin și trec prin lume Cu un scop și
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
disperare Când un vânt bătea cu biciul Drumul presărat cu sare! Și-am spus oilor din turmă Că e vremea de pe urmă Și - așteptării de pe clanță Că pe umeri port o zdreanță! Nu mă vait și nici nu plâng Când durerile mă strâng, Dar pun mintea mea să stea Într-un psalm cum știe ea. Și pe muntele îndurării Să dăm răul tot iertării! Grâul bun să-l facem pâine Să mai credem și în mâine. foto internet Camelia Cristea Referință
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
cât adevar ați plâns Și cât regret că vremuri au apus, Iar sărutul ce nu a fost de-ajuns Pe alte tainice cărări s-a dus. Voi învăța să te aștept să vii Să-ți mângâi ochii aprinși de jar, Durerea să ți-o iau fără să știi Că eu te apăr, de rău și de amar. Demult, un vas a poposit la mal Ce dragi îmi sunt aceste amintiri, Pe-atunci, chiar nu aveam habar Că sunt pe lume asemenea
AMINTIRI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_florentina_craciun_1337770555.html [Corola-blog/BlogPost/358238_a_359567]
-
viziunea asupra acțiunii și începi să scrii dintr-o perspectivă extrem de provocatoare, aceea a unui personaj negativ, limitat din punct de vedere intelectual și emoțional, care scribălește, cu mijloace stilistice precare, firește, o țidulă către partid. Păstrând din umanitate doar durerea că nu-l poate jupui mai ușor pe Moromete, acest personaj insignifiant, cât un punct, concentrează în el masa fenomenală de represiune a partidului care face țăndări o lume liberă. E forța unei hârtii mizere de a mototoli și arunca
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
regăsi. Contemplă și te bucură, viața iți era ascunsă în taina iernii rece, mori și devino a ta măreție, creație iubirii! Ești ceea ce ești, născut trinității, prin anotimp de gânduri viețuiești și-amâni ziua in care să oprești a necunoscutului durere, nu-ți fie frică să-nflorești! Te uită cum viscolește în suflete Reci... Teama lor se așterne-n tăcere pe Veci.. Mai crezi în iubire și-a binelui putere Speri... Dar glasul ți-e orb Privirea ți-e surdă Cuvântul
CONTEMPLAȚIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485368086.html [Corola-blog/BlogPost/371782_a_373111]
-
dată când ai nins în mine primul fulg de nea nu am știut că dacă îl sărut vei pleca și nu voi mai ști ce gust are zăpada dimineților în doi A doua oară am murit când copacii țipau de durerea ploilor și a trezirii mugurii dor când învață să fie nu am știut că dacă voi înflori sau înverzi vei fi gelos pe culorile mele și că vei amurgi cu umbra plecărilor peste mine mi-am ucis rodul în pântec
AM ALES TOAMNA PENTRU UN PĂCAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_am_ales_to_violetta_petre_1361267664.html [Corola-blog/BlogPost/352006_a_353335]
-
Să salute îngerii cu zăpadă El s-a întors să cadă în brațele fraților Să-i sărute pe frunte și să moară Ei au plecat ignorând gravitația, eroi gândului Lacrimi pure, izvoare năvalnice ce urcă la munte Ne-a rămas durerea Dunăre spre marea speranță Și trupurile ard candelă în inimile reci El un tânăr #Colectiv vinovat că iubea muzica și viața într-o vineri seara ------------------------ PS: Poezie citită de autor la sediul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, cu ocazia Zilei Naționale
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
o să-ți plec din viață Și din sufletu-ți când plec Am să-ți las fără de mine Chipu-mi împietrit și sec. Și-am să-l las și fără nume Doar un chip hidos de lut Stors de lacrimi și durere Într-un geamăt sec și mut. Și-o să car trist după mine Al meu suflet gol, dar plin, Cu-ale mele mări de lacrimi Să-mi înec al vieți-mi chin. Mă voi pierde-n altă lume Și-am să
PLEC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1469252797.html [Corola-blog/BlogPost/382547_a_383876]
-
fac luna să descrească un înger mai trece prin ochii mei abia șoptit așa cum s-ar asculta inima mea de către inima mea când una din ele nu bate apa degustă grafica albă a norilor vântul prin valuri un strabism al durerii pierzi amintirea mea ca pe o floare căzută de la butonieră pe canale venețiene când mor pescăruși de prea mult zbor iar luntrașul se îndepărtează grăbit http://www.youtube.com/watch?v=g8gtjnvNqds Referință Bibliografică: călătorie de nuntă / Violeta Deminescu : Confluențe
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Calatorie_de_nunta_violeta_deminescu_1368121297.html [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
sigur pe el, până când la un momentdat i s-au deschis toate depărtările în fața sa, orizontul arătându-se plin de lumină. Acestor minuni, Dumnezeu, a hotărât ca Îngerii să coboare pe pământ spre a fi păzitorii oamenilor; să șteargă lacrimile durerii; măicuțelor să le dea iubirea copiilor; iar tuturor oamenilor să le planteze în suflete rămurelele speranțelor și iubirea de aproape. Referință Bibliografică: O poveste pentru cei mari si pentru cei mici / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]