17 matches
-
toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente. În versiunea poetului, într-o dimineață, străjerii din cetate stăteau întinși pe iarbă și
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cu Rusia, pentru ca îndată după ivirea conflictului să atace mereu pe minister tocmai pentru îndeplinirea acestei dorințe a opoziței, fără cea purtare lipsită de tact zicem, relațiile noastre cu Rusia n-ar fi luat niciodată un caracter atât de acut dușmănesc, și dorim ca acuma, pe cât mai e vreme, să se imiteze exemplul nației belgiene. Vestita ședință de la 26 fevruarie - să ne dea voie confrații noștri să le spunem - s-a petrecut într-o Cameră în care opoziția n-a deschis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și atunci vă lăsăm cu suflet. Să vedem. Poate că de spaimă ne veți da mai mult decât ne trebuie. Ce-i dați sărmanei Alianțe ca să vă lase cu viață? ". Aceasta e atitudinea guvernului patrioților, după cum ne spune "Romînul". Tocmeală dușmănească, fără ca să s-arate ce voiește guvernul. Numai într-un singur rând " Romînul" declară că discursul electoral al d-lui Costinescu e programa lui. Cu două trăsături de condei însă se vedea că, după o coală plină de batjocuri mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajungând până la granițele Serbiei și împresurînd țara toată ca cu un inel de fier, {EminescuOpIX 123} principele s-au văzut silit de a-și înarma poporul pentru a-l liniști, dar că n-ar avea nici cea mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu există persecuție, - iar drepturile câte nu le au, nici nu le merită. Ei singuri, cu totul deosebiți și având tendențe deosebite de popor, vorbind în familii limba germană, abonați la ziare dușmane nouă și hrănind împrotiva noastră un spirit dușmănesc și cuceritor, ei singuri nu compensează întru nimic munca poporului care-i susține. Apoi sunt totdeauna o armă a străinilor în contra noastră. Până și ungarii - care numa-n gropi nu dau de cuminți - își închipuiau într-un rând o stăpânire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbi de podgoria Cotnari, vestită prin vinațele sale, în el găsește cineva deal ul Cătăl inei, de care, deși istoria nu pomenește, tradiția ne spune că se nu mește astfel de pe numele unei prințese române, care scăpase de o năvală dușmănească în vârful lui, unde, făcând șanțuri și baterii, se apără cu slugile sale; ruinele poliției (oraș ului) Co tnari, unde un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce nu trecuseră încă Dunărea. Când se întorcea Crassus înapoi din expediția lui, niște popoare din Tracia, pe care el le credea prietene, atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare parte din prada făcută. Asemenea purtare dușmănească a triburilor trace aduce o îngreunare a poziției în care ele se aflau față cu Romanii. După cât se vede însă nu numai Geții și cu Dacii erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
erau contrare clauzelor înscrise de Rusia în tratatele ei cu Turcia, totuși, consulul rusesc nici gândea să adreseze vreo observație lui Ipsilanti. Acesta era doar omul de încredere al Rusiei. Tocmai în august 1806, Poarta, pusă la curent cu planurile dușmănești ale Rusiei, în urma insistenței personale a lui Napoleon, destitui pe Ipsilanti și pe Moruzi, înlocuindu-i prin Alexandru Suțu în Țara Românească și Scarlat Calimahi în Moldova, care amândoi treceau drept partizani ai Franței. Ipsilanti, aflând depunerea lui în chip
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pe M.s. Domnitorul, căci el singur este în drept a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de a anunța românilor în mod public că armata rusă n-a intrat cu gânduri dușmănești“) (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul I, 1866- 1877, București, 1909, p. 518). 39. În Senat, Convenția cu Rusia a fost discutată și votată în ședința care a avut loc la 17/29 aprilie 1877, de la orele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai ești... Dacă tu nu mai ești, ce mai rămâne între mine și moarte? Paiele împrăștiate de furtună, iarba îngălbenită, un câine bătrân și surd care latră în noapte? La noi, lumea se încaieră pentru orice fleac. Pațanii înjură și dușmănesc, omorurile se țin lanț, însă pe lumea cealaltă, discută încrezători Boris și Vitea, asemenea silnicii sunt mai rare. Cel mult două pe săptămână - și, spunând toate acestea, râd și se bucură și vorbesc tot mai tare. Dacă tu nu mai
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
cu ochiul rece al unei lucidități prevăzătoare, cazul lui Dan Puric este uimitor prin proporții, spectaculos prin consecințe și subversiv prin efectul de durată. Privit din unghiul fascinației pe care o exercită asupra publicului, nu ai cum să nu-l "dușmănești": în clipa de față, pantomimul acesta nesuferit și imprevizibil, care și-a încălcat convenția propriei arte, lepădîndu-se de muțenie și începînd să vorbească cu o ușurință bizară de luminat misionar, pantomimul acesta inepuizabil e cel mai bine vîndut autor din
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
cumva convenabil: Dacă tu nu mai ești, ce mai rămâne între mine și moarte ?/ Paiele împrăștiate de furtună, iarba îngălbenită,/ un câine bătrân și surd care latră în noapte ?// La noi, lumea se încaieră pentru orice fleac./ Pațanii înjură și dușmănesc, omorurile se țin lanț,/ însă pe lumea cealaltă, discută încrezători Boris și Vitea,/ asemenea silnicii sunt mai rare./ Cel mult două pe săptămână - și, spunând toate acestea,/ râd și se bucură și vorbesc tot mai tare.// Dacă tu nu mai
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
cum îmi mai îmblă ceasornicul vieții. BODEI (sărută mâna Domnului) O, preanălțate [Doamne], eu sânt un vraci prea prost Și nu știu ca să măsur a vieții clipe repezi - Ceasornicele vieții am învățat să stric Când îmi arunc săgeata în pieptul dușmănesc. De ce nu-s vraci cu carte, că multe v-aș [mai] spune Ce mintea omenească n-a mai putut gândi - Dar astfel, făr'de carte, abia iscălitura Știindu-mi eu a pune cu sufletu -mpreună Pe-a voastre cărți domnești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l dispuie rău. pe Mircea contra bizantinilor și să-l facă cu priință pentru turci, inamicii lor. Astfel se făcu că Mircea participă zelos cu armele în mână la oțăritele lupte de succesiune ale dinastiei osmane într-un sens dușmănesc bizantinilor. Baiazid Ilderim (Fulgerul), cu toată eroica sa vitejie, a fost espus ca toți oamenii nestatorniciei sorții, căci în bătălia de la Angora (20 iulie 1402) pierdu biruința cu libertatea împreună, învins de puternicul stăpânitor al mongolilor Timur-Lenk (Timur cel Șchiop
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privilegiu pentru coloniștii germani din orășelul ardelenesc Helta, prin care le dădea acestora dreptul de-a-și paște vitele în munții Valachiei și pe lângă acestea le dădea asigurarea că-i va apăra efectiv pe ei și orășelul lor contra oricărui atac dușmănesc. CAPITOLUL VI ÎNCEPUTUL EXISTENȚEI DE SINE A MOLDOVEI SUB PRINCIPI PROPRII În întinsa regiune care, începînd de la marginea Ardealului ajunge spre miazănoapte [miazăzi] până în Dunăre, spre răsărit până în Marea Neagră și care multă vreme s-a chemat Cumania, au locuit două
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
seniorul Ayugai. Seniorul Ishida repetă cu tărie aceleași cuvinte de adineauri. — Cât despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc. — A venit poruncă nouă. Seniorul Ishida spuse aceste cuvinte dintr-o suflare, ca și cum s-ar fi scuturat de o povară grea, se ridică în picioare clătinându-se și dispăru. Se auziră pași. Apoi se iviră aceeași slujbași ai Sfatului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este și el om (Se zice în bătaie de joc pentru cei ce grăiesc vorbe proaste, socotindu-le de vorbe mari). 365Decît un an cioară, mai bine o zi șoim. 366Sare, până nu cere, să nu-i dai cuiva. 367Tocmeală dușmănească și plată frățească. 368Nu de la cine auzi, ci ce auzi de la acela, aceea să cercetezi. 369Minte de bătrân, putere de tânăr și-ndrăzneală de nebun la război se cere. 370Cu arma la război, cu graiul după răsboi. 371La răsboi să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]