18 matches
-
trecem în România, altfel vom fi pierduți... Ne-a mai spus că patru evrei din Oradea și anume Katz Iosif, Kahan Marta, Krakorschi Jan și Pauker Isac au fugit cu ajutorul a două călăuze române, Teodor Ticrat și Mihai a Petrii Dărabului, în România printre satele Sântelec și Felcheriu la Tășad și de acolo mai departe spre Ginta! (Se aud bătăi puternice în ușă și fără să mai aștepte încuviințarea Evei, în cameră intră doi jandarmi cu pene de cocoș la pălărie
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
-l făcu, din mai nimic, doar n-ai fost tu! Ești tu a-toate-făcător, dar n-ai făcut pentru popor nimic. O, vodă, nu!” Dă vodă semn: „Să-l debarcați și SMURD-ul să-l privatizați, să nu mai văd niciun dărab din ce-a făcut acest arab, de-ar fi și să crăpați!” sau lămurirea subiectului: cum este pusă în practică Noua lege a sănătății ”Bulă la bucătarie.O clipa de neatenție la tocat zarzavaturi și sângele începe să curgă. Ia
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lasati_chipul_romaniei_profunde_sa_se_arate_elena_armenescu_1327486450.html [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
Eddie Adriaan Hendricus, cetățean olandez, născut la 20 iunie 1970 în localitatea Goes, Olanda, fiul lui Jozef Matheus și Henrica Anna Maria, cu domiciliul actual în localitatea Zlatna, str. Ecaterina Varga bl. 5, ap. 7, județul Albă. 30. Nadimi Shahraki Dărab, cetățean iranian, născut la 15 ianuarie 1959 în localitatea Abadan, Iran, fiul lui Ezzatallah și Mahin, cu domiciliul actual în București, str. Babă Novac nr. 6, bl. T2, ap. 5, sectorul 3. 31. Bornmann Otto Hans, cetățean german, născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147265_a_148594]
-
două mâini le-am făcut din greu. MAMA: Așa, zău, mult mai trudește omul. COCIȘ: Numai de m-ar înțelege ăștia. O zi de-ar fi și ei în pielea mea. Ei, dac-ar ști cum am adunat cu Cati, dărab cu dărab, pământul ăsta puțin... Am flămânzit, am umblat zdrențoși. Eram datori la bancă... MAMA: Intră și tu în colectivă, Mihai.
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
le-am făcut din greu. MAMA: Așa, zău, mult mai trudește omul. COCIȘ: Numai de m-ar înțelege ăștia. O zi de-ar fi și ei în pielea mea. Ei, dac-ar ști cum am adunat cu Cati, dărab cu dărab, pământul ăsta puțin... Am flămânzit, am umblat zdrențoși. Eram datori la bancă... MAMA: Intră și tu în colectivă, Mihai.
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului) dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă; scocorâ(a se)=(a se)rățoi; strujauă= bucată (felie) de pâine, slănină, mălai, de regulă mai mică decât dărabul și formă mai regulată . -"cu litera Ș" -șiubăr=ciubăr,=șaf,=vas confecționat din doage cu două urechi găurite pentru transport, de capacitate 30-80l; șină=cină; șcergari=prosop; șcearț=dispozitiv de iluminat în timpul deplasării de regulă, confecționat din metal (fier,bronz
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
taie cu foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al doilea component al acestor cuvinte îl formează segmentul -bel-, -mol-, -min-, -ml-, mnetc, rezultat al altor evoluții precedente, pe care le întâlnim în cuvinte ca vgr. βωλος “bulgăre de pământ; scoarța pământului, solul, pământul; porțiune de pământ, lan; bolovan, dărab, bloc; discul soarelui, soarele”, βωμός „ridicătură, estradă; suport, postament, soclu; altar, pristol”; sl. melĭ „limbă de nisip, banc, vad”; alb. mall „munte”; oset. mal „apă stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
invitația, confirmau de regulă aceasta prin gestul de a duce a doua zi, fie la casa mirelui, fie a miresei un dar simbolic : o găină, sau o altă pasăre de sacrificat pentru ospăț, câteva ouă, o sticlă de lapte, un dărab de slănină, o pungă cu făină, un blid de nuci sau orice credea de cuviință pentru a asigura o masă cât mai îmbelșugată. Nunta propriu zisă începe sâmbătă dimineața, când mirii merg separat la biserică, unde preotul satului, după ce îi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab de slănină ceea ce semnifică urarea, ce neîndoios se va împlini, ca gospodăria gazdei să fie tot mai prosperă, tot mai îmbelșugată. Un obicei ce se practica odată, dar care acum este pe cale de dispariție, a fost acela de a organiza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o monedă, mirele va fi bogat. Dacă fata găsește sub blid o oglindă, mirele va fi mândru, fudul, dacă găsește un pieptene mirele va fi urât, colțat, dacă va găsi un boț de mămăligă va fi sărac, dacă găsește un dărab de sare va fi aspru, dacă găsește o prună, mirele va fi beutor, dacă găsește un șirag de mărgele acesta va fi muieratic, și tot așa pentru fiecare fată se va găsi un mire cu calitățile sau defectele lui. O
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-l făcu, din mai nimic, doar n-ai fost tu! Ești tu a-toate-făcător, dar n-ai făcut pentru popor nimic. O, vodă, nu!” Dă vodă semn: „Să-l debarcați și SMURD-ul să-l privatizați, să nu mai văd niciun dărab din ce-a făcut acest arab, de-ar fi și să crăpați!”
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
răspândea un miros tare de pălincă bună. Întinse pe masă un ștergar gros de in, după care plecă iarăși din cameră. Probabil că urcase în pod, pentru că atunci când revenise avea în mână o bucată groasă de slană afumată și un dărab de pâine de casă, învelită și ea într-o bucată de pânză albă. Cu o brișcă ascuțită, pe care o purta ascunsă într-un buzunar al chimirului său se apucase să taie felii groase din bucatele pe care le așezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
EminescuOpVI 252} Gozul de L-ar mătura Cu lopeți L-ar arunca... Când de măturat s-apucă Gozul după cas-aruncă, Iară mătura su pat Să gândești că-i măturat.. 286 Astă fată de birău Su poale de lepedeu, C-un dărab de sac în cap - Ea gândește că-i bumbac. 287 Părăuț cu apă rece Dare-ar Dumnezeu să sece, Să rămâie numai tina Să mă iubesc cu vecina. 288 Mă dusei ziua la fân Cu dorul mîndruți-n sân, Tot strângeam
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]