51 matches
-
sintetici ai datelor climatice Indicele anual de ariditate De Martonne are valori medii anuale mai mari de 35, evidențiind condițiile favorabile dezvoltării vegetației forestiere. Pe anotimpuri acest indicator are următoarele valori: Primăvara 37; vara 36; toamna 26; iarna 41. Învelișul edafic - Despre soluri se poate face precizarea că se dezvoltă doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spațiul deja colmatat, și se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale. Versanții limitrofi Lacului Bălătău sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
a permite efectuarea operațiilor de evaluare; ... c) în cazuri speciale pot fi selectate alte puncte de observație în amplasamente unde riscul de introducere potențială a organismului dăunător în zona este ridicat. ... Articolul 7 (1) Înregistrarea datelor meteorologice și a informațiilor edafice, după caz, se face în amplasamentul punctului de observație sau pot fi obținute de la stațiunea cea mai apropiată unde aceste variabile sunt măsurate cu regularitate. ... (2) Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi secetă și ploile torențiale, care pot influența observațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146658_a_147987]
-
oligohidric accentuat, estival uscat - reavăn la uscat Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate, pe substraturi de loess. Condițiile climatice sunt de silvostepă externă, cu caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde și lungi perioade secetoase. Condițiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili. Troficitatea potențială este foarte ridicată, însă cea efectivă este cel mult mijlocie, datorită deficitului de apă accesibilă. Regimul aerohidric este foarte bun. Consistența estivală este mijlocie. Aptitudini forestiere pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
jugastru. Stepă cu soluri cernoziomuri tipice și soluri bălane tipice pe substraturi de loess Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate. Condițiile climatice au un caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde și lungi perioade secetoase. Condițiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili. Troficitatea potențială este mijlocie, însă cea efectivă este cel mai adesea inferioară datorită deficitului de apă accesibilă. Aptitudini forestiere pentru gladiță, ulm, păr, arțar tătărăsc. 2.4. Caracteristicile principale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
În Rezervația Naturală Codrul secular Runc se găsește sol brun eumezobazic tipic, constituind unul din principalii factori staționali ce contribuie la productivitatea arboretului. Caracteristici staționale Particularitatea Rezervației Naturale Codrul secular Runc o constituie tipul stațional 5243 - Deluros de făgete brun edafic mare cu Asperula Asarum. Condițiile geostaționale care caracterizează rezervația sunt foarte bune pentru dezvoltarea vegetației forestiere, fapt demonstrat de existența acestor arborete conservate, constituite în subunități de protecție și producție speciale M-5J-5H. 2.5. Inventarierea resurselor biotice 2.5.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
naturale favorabile pentru sistemele de cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pe baza cărora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operațiunea de zonare. ... (2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici, economici, sociali și de protecție a mediului, care să orienteze delimitarea teritorială și amplasarea speciilor, soiurilor și hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile. ... (3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189950_a_191279]
-
naturale favorabile pentru sistemele de cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pe baza cărora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operațiunea de zonare. ... (2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici, economici, sociali și de protecție a mediului, care să orienteze delimitarea teritorială și amplasarea speciilor, soiurilor și hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile. ... (3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm; ● ind. 63 - reacția în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 69 - gradul de saturație cu baze în Ap (indicator ajutător); ● ind. 133 - volumul edafic; ● ind. 144 - rezervă de humus în stratul 0-50 cm; ● ind. 181 - excesul de umiditate la suprafață. În afara indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutători: ● ÎI b - tipul de sol; ● III b - subtipul de sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor de ameliorare a solurilor care are ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm; ● ind. 63 - reacția în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 69 - gradul de saturație cu baze în Ap (indicator ajutător); ● ind. 133 - volumul edafic; ● ind. 144 - rezervă de humus în stratul 0-50 cm; ● ind. 181 - excesul de umiditate la suprafață. În afara indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutători: ● ÎI b - tipul de sol; ● III b - subtipul de sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor de ameliorare a solurilor care are ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm; ● ind. 63 - reacția în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 69 - gradul de saturație cu baze în Ap (indicator ajutător); ● ind. 133 - volumul edafic; ● ind. 144 - rezervă de humus în stratul 0-50 cm; ● ind. 181 - excesul de umiditate la suprafață. În afara indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutători: ● ÎI b - tipul de sol; ● III b - subtipul de sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor de ameliorare a solurilor care are ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
naturale favorabile pentru sistemele de cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pe baza cărora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operațiunea de zonare. (2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici, economici, sociali și de protecție a mediului, care să orienteze delimitarea teritorială și amplasarea speciilor, soiurilor și hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile. ... (3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturală a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturație în baze, conținutul (rezervă) de humus în Ap și până la 50 cm etc. Pentru monitorizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
alte puncte, de exemplu, în poziții în care există un risc ridicat de introducere potențială în zonă a unui (unor) organism(e) dăunător(oare); (d) dacă este cazul, se înregistrează informații meteorologice, în special privind precipitațiile și temperatura, și informații edafice, de preferat la locul punctului de observație, dar acestea pot fi obținute și de la stația din apropiere unde aceste variabile sunt măsurate cu regularitate. Trebuie de asemenea înregistrate evenimentele extreme (ex.: secetă, ploi puternice etc.) care pot influența observațiile; (e
jrc1937as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87088_a_87875]
-
1 ------- la norme -------- CONȚINUTUL - CADRU al studiului de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului Partea I - Cadrul administrativ și natural Cap. 1. - Situația administrativ-teritorială Cap. 2. - Prezentarea condițiilor staționale 2.1. Condiții geomorfologice 2.2. Condiții climatice 2.3. Condiții edafice 2.4. Condiții hidrologice 2.5. Condiții de vegetație Cap. 3. - Studiul faunei sălbatice de interes cinegetic 3.1. Prezentarea faunei cinegetice 3.2. Studiul efectivelor reale în raport cu efectivele optime 3.3. Calculul teoretic al cotelor de recolta Cap. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145330_a_146659]
-
măslinul sălbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul ("Laurus nobilis"), rodiul ("Punica granatum"), drobița ("Genista"), si pe alocuri palmierul pitic ("Chamaerops humilis"). În funcție de masivitatea reliefului, care determină modificarea pe verticală a condițiilor climaterice și edafice, se evidențiază o etajare a vegetației. Aspectul formațiunilor forestiere din regiunea Atlasului este foarte variat, arborii comuni pădurilor fiind: stejarul-de-plută ("Quercus suber") și stejarul-de-stâncă ("Quercus ilex") - ambii sempervirescenți, stejarul lusitan ("Quercus lusitanica"), cu frunze căzătoare, apoi cedrul ("Cedrus atlantică") - varietatea
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
la flegelate (de ex. euglena) sau cilii la ciliate (de ex. parameciul). Amiba se deplasează cu ajutorul pseudopodelor (picioare false) . Protozoarele sunt foarte numeroase, adaptate la cele mai variate medii și moduri de viață. Foarte multe sunt acvatice iar unele sunt edafice (trăiesc în sol). Protozoarele sunt importante în studiul teoretic pentru că ele fac legătura dintre plante și animale. Unele din consecințele practice ale existenței lor într-un ecosistem sunt: curată mediile acvatice în care trăiesc și reprezintă hrană pentru alte animale
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de luncă, asociații de mlaștină, asociații de terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
hartă solurilor întocmită de D.S.A.P.C. Timișoara pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Eurasia, din nordul Scoției până în Mongolia. Pinul silvestru sau comun este arborele cu cea mai mare amplitudine ecologică dintre toate speciile forestiere indigene. Pinul silvestru este o specie pioniera, iubitoare de lumină și foarte putin pretențioasa față de condițiile climatice și edafice, apare pe soluri cu regim hidrologic foarte diferit, de la cele nisipoase expuse uscăciunii excesive, până la cele din turbării.
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
rol important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]