5,918 matches
-
știm doar: ”Eu sunt cel ce sunt “. Răspunsurile la criteriile care dau valoare în acest sistem este simplu: capacitatea subiectului de ritualitate. Nivelul prim al instituției autorității e recunoașterea- acolo unde e vorba însă de sentința mulțimii, avem o experiență empirică, mai degrabă negativă, chiar dacă democrația a statuat în lipsă de altceva mai bun, aserțiunea, lipsită de altfel de esențialitate, că majoritatea nu greșește. Dacă am ști că natura își trece regulile prin dreptul acestui tip de discurs, că în votul
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
vulcanilor, răpăiau perdelele ploii înflorite în multicolore erupții de lumini, cântau fiecare în felul lor toate vietățile lumii, de la cele minuscule, până la cele gigantice! Instrumentele muzicale au traversat un ciclu lung, de la starea brută, oferită de natură, trecând prin confecționări empirice, meșteșug și tehnică... Azi, unele din ele sunt inimaginabil de sofisticate. În afară de cele care se dezlănțuie în limitele neînsuflețitei electronici, instrumentele muzicale au o istorie colectivă, este un înger în toate, o suavitate în fiecare, câte un zeu ce le
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414827836.html [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
anumite condiții, de spațiu și timp, pozițe și procesare aleatorie. Poate că steaua x sau z era într o anumită fază în momentul nașterii tale, însăși cei ce te procreeau erau în stadiul incipient, matur, sau pe terminate ca existență empirică și atunci, te mai miri care îți este sau era soarta, dacă era,,sau nu era, luna pe cer sau mercur în balanță..... Nu, dragii mei, dragele mele, ,, toate- s trecătoare în lumea asta - în viața toată -tu iubește cu
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
în care poetul frazează discursul, cu grija de a pune permanent o surdină tonurilor mai dure, mai fruste, construind, printre altele, perifraze și analogii, ne conduc spre aceeași sursă. În centrul recentei plachete, se situează ființa, atât în postura ei empirică, în contact direct cu realitatea materială (“...cum să scrii poemul în miezul zilei/ când unii oameni mănâncă bucate gustoase,/ le înghit cu poftă, le curge unsoarea pe barbă pe piept,/.../...cum să scrii poemul când telefonul plânge/ în tăcerea lui
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
ins dual, “ființă geamănă”, a cărui existență este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs și pe care eul liric o așteaptă să se ivească “din tăcere” . Dincolo, așadar, de unitatea fundametală a universului, scriitorul percepe dualitatea lumii empirice, existența ei între contrarii și puncte cardinale, între “timp și netimp”, între “a fi și a nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
răspunsul adecvat se construiește, cred, de la sine. Încercarea de amestec uman de o eterogenitate evidentă între limitele fizice ale unui Turn Babel postmodern, unde să fie diluate cu bruschețe destinele istorice ale statelor naționale, denotă un alt tip de procedeu empiric la care e supusă azi umanitatea. O umanitate neîntrebată în mod categoric de către reprezentanții ei, dacă dorește sau nu să fie parte activă dintr-un astfel de plan conceput, fără nici cea mai vagă urmă de dubiu, taman împotriva sa
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
aruncată la gunoi. Calvarul poetului a început la Botoșani unde i-a fost administrat prima dată tratamentul cu mercur. Când vine în țară și i se administrează injecțiile cu mercur, cade în reverie, îmbolnăvindu-se mai rău. Sau acele tratamente empirice cu apă și funii ude, ca pe timpul evului mediu. Și mai rău, cum îl bagi între niște nebuni clinici, unde este lovit de alt nebun, Petre Poenaru, cu o piatră zvârlită în cap. Vă închipuiți ce calvar? Cauzele morții nu
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
linii drepte pe pereți din aceiași ani ai tranziției. Pentru că, știm, atunci s-au închis fabricile, sistemul a intrat în balamuc, locurile de muncă au devenit nesigure, disciplina a slăbit peste tot și alte argumente asemenea. Niciuna dintre aceste observații empirice nu oferă explicația globală a fenomenului actual. Pentru simplul motiv că degradarea a României a început o dată cu instararea regimului comunist. Ca în cazul tuturor societăților eșuate sub valurile confuziei, loviturile de grație pe care le-a primit țara au fost
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
eului, de la sine spre sine. Iată și etimologia numelui Ioan, utilă în împrejurarea de față, preluată dintr-o sursă autorizată: “Signifie: ‘Jéhovah a témoigné de la faveur, Jéhovah a été compatissant’. Héb.: Yehôhanan”. Les Saintes Écritures, 1995, p. 576, nota. Omul empiric, cotidian, imediat reperabil, este fie tradiționalist (bătrâna profesoară Salomeea, cea care aduce laudă satului, dar, concomitent, poate înțelege elanurile novatoare ale nepoatei sale Geanina), fie cosmopolit (cu moderație: Matei, aceeași Geanina, Anica Trandafir, alias Anette Rosier), fie modern, capabil adică
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
legați de preocupări locale. Celebritatea unui George Enescu sau Dinu Lipatti de mai târziu nu era posibilă în etapa de acum un secol a realităților internaționale și a nivelului muzicii culte românești. De altfel, maiorul Ivanovici avea o pregătire muzicală empirică, dobândind cunoștințele indispensabile creației printr-o practică îndelungată (dr. Vasile Menzel). În anul 1880, când avea vârsta de 36 ani, a apărut prin grija editorului său Constantin Ghebauer din București, valsul care l-a făcut celebru în întreaga lume "VALURILE
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
Proza eminesciană Poet romantic prin excelență, Mihai Eminescu este în același timp și un prozator romantic. G. Călinescu, în Opera lui Mihai Eminescu, aprecia că „proza eminesciană s-a bucurat de o prețuire empirică, dedusă din dogma că Eminescu nu poate fi decât mare”. Desconsiderat ca prozator de Garabet Ibrăileanu și de Eugen Lovinescu, Mihai Eminescu a fost apreciat ca prozator de G. Călinescu, Tudor Vianu prin titanismul renascentist, și de Perpessicius care scotea
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi o minte strălucitoare, cu un discurs clădit pe cunoașterea, deloc empirică, a unor realități mai puțin știute în presa de la București. Este molipsitor felul în care prefigurează viitorul apropierii, dorit accelerate, dintre cele două state românești. După cum exemplară devine afirmația care denotă o siguranță de sine aplaudabilă: „locul meu se află
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
posturile de peste an. Dacă, în acei ani, atâtea libertăți au fost îngrădite, cum se face că libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
din alte importante lucrări, pe autorul Drd. Dr. Ionuț Horia T. Leoveanu, era de așteptat o elaborare fără drept de replică. Cuprinsul problematic bine conturat și transpus în carte se concretitează într-un spectru clar bazat pe obsevații directe, deloc empirice. Interferențele logic valabile, interdisciplialitea, sunt prezente în mod natural și eficient. Pornind de la obiectualizarea unei stări de fapt, având la bază realitățile de ordin social, prezentate așa cum erau de așteptat la abordările total diferite din noua aplicare a conceptelor la
AUTOR: DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431183996.html [Corola-blog/BlogPost/367958_a_369287]
-
toate lucrurile astea Singura corectura e că Aumann n-a explicat singur textul din Ketubot, ci împreună cu Michael Mashler și nu au făcut-o în 2002, ci în 1985 (în Journal of Economic Theory). Și tot Aumann propune o metodă empirica de calcul care ar fi putut fi folosită și la data scrierii textului talmudic. Am pregătit un articol cu toate astea, urma să îl public maine, dar văd că mi-ai luat-o înainte.
O problemă succesorală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82599_a_83924]
-
încărcată de vehemența diatribei, având țintă predilectă intimitatea anatomică și chiar fiziologică. Nevoia perversă de măsurare a intensității și „temperaturii” zonelor e(te)rogene, considerate cândva tabuuri, le transformă pe acestea în teritorii de explorare „științifică”, de regulă cu mijloacele empirice ale nespecialistului. Pana diabolică a devenit laserul care penetrează, devastând, demitizând și bramburind labila noastră ordine biologică. Sunt alese drept „obiecte de studiu”, circumferința bazinului, bătaia directă la potență și fecunditate sau, luat drept ac magnetic al simțulului de orientare
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
dezechilibrul demografic cauzat de plecările masive în străinătate. Ar fi mai mulți contribuabili și implicit ar avea o mare influență asupra bugetului de stat.Toate deciziile trebuie să se bazeze pe o realitate și pe un studiu riguros. Din estimări empirice nu se poate naște niciun proiect de administrare viabil. Este nu numai părerea mea ci și a majorității populației. Spunea cineva că doar managerul cu o incompetență discutabilă ia ca prima soluție de rezolvare a problemei, concedierea angajaților. Desigur că
DESPRE MUNCA ÎN ECHIPĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1422324059.html [Corola-blog/BlogPost/359099_a_360428]
-
în tezaurul culturii românești, cuprinde lucrări care dovedesc pregătirea sa enciclopedică: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iași, 1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginților natural si poziția politică (doctrina constituțiunii), Constituțiunile statelor principale cu introducțiuni, Antropologia, Psihologia empirică, Enciclopedia filozofiei teoretice, Logica, Metafizica, Estetica, Știința virtuții, Pedagogia, Istoria filozofiei, Flosofia după W. T. KrugOpera lui Simion Bărnuțiu, ca și activitatea sa politică și socială, constituie izvoare de învățături profunde, pătrunse de sentimentele cele mai umanitare, progresiste. Este socotit
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]