18 matches
-
prezente în fracțiunea cea mai fină. Mineralele grele prezintă uneori numai câteva zecimi de procent, în timp ce alteori ajung la 3-4% din totalul componenților; ele sunt concentrate în fracțiunea cea mai grosieră(0,1-0,01mm) și sunt reprezentate prin amfiboli, piroxeni, epidot, rutil, zoizit, granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
aluminiu, care de fapt apar prin substituția altor elemente, raportul acestor metale influențează nuanțele de culoare a mineralului. ul datorită clivajului bun este mai puțin folosit ca piatră prețioasă. Culorile tipice a mineralului sunt galben-brun sau verde închis. Cristalele de epidot au un habitus prismatic, și sunt destul de frecvente. Culoarea este adesea verde, gri, neagră, dar, mai pot fi observate nuanțe de galben. Epidotul aparține unui grup de minerale; acesta se caracterizează printr-un compus de forma XY (SiO) (SiO) O
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
mai puțin folosit ca piatră prețioasă. Culorile tipice a mineralului sunt galben-brun sau verde închis. Cristalele de epidot au un habitus prismatic, și sunt destul de frecvente. Culoarea este adesea verde, gri, neagră, dar, mai pot fi observate nuanțe de galben. Epidotul aparține unui grup de minerale; acesta se caracterizează printr-un compus de forma XY (SiO) (SiO) O (OH,F) fiind izomorf cu piemontitul și allanitul, care conțin mangan și ceriu. Literele "X" și "Y" pot fi înlocuite cu elementele: Aceasta
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
minerale, compusă din 19 sorosilicați monoclinici și un sorosilicat ortorombic. Parametrii convențională ai moleculei sunt: a = 8.98 Å, b = 5.64 A, C = 10.22 Å, beta = 115.4 ° V = 467.58, Z = 2; densitatea este de 3,69. Epidotul cristalizează în grupul de spațiu monoclinic \ P2 1 / m (Raumgruppen-Nr. 11) cu parametrii "zăbrelelor" a = 8.89 Å, b = 5.63 A, C = 10.15 Å și β = 115.4 ° și cu două unități de formulă pe unitatea celulară. Epidotul nu
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
69. Epidotul cristalizează în grupul de spațiu monoclinic \ P2 1 / m (Raumgruppen-Nr. 11) cu parametrii "zăbrelelor" a = 8.89 Å, b = 5.63 A, C = 10.15 Å și β = 115.4 ° și cu două unități de formulă pe unitatea celulară. Epidotul nu este, practic, atacat de acizi, excepție făcând soluția calcinată, care este apoi congelată în acid clorhidric. În flacără deschisă, epidotul se topește și formează o zgură metalică neagră. Epidotul este un mineral abundent constitutiv al rocilor, dar are origini
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
63 A, C = 10.15 Å și β = 115.4 ° și cu două unități de formulă pe unitatea celulară. Epidotul nu este, practic, atacat de acizi, excepție făcând soluția calcinată, care este apoi congelată în acid clorhidric. În flacără deschisă, epidotul se topește și formează o zgură metalică neagră. Epidotul este un mineral abundent constitutiv al rocilor, dar are origini secundare. El apare în roci metamorfice, marmure, sau în șisturi. Este, de asemenea, și un produs al alterării hidrotermale a diferitelor
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
4 ° și cu două unități de formulă pe unitatea celulară. Epidotul nu este, practic, atacat de acizi, excepție făcând soluția calcinată, care este apoi congelată în acid clorhidric. În flacără deschisă, epidotul se topește și formează o zgură metalică neagră. Epidotul este un mineral abundent constitutiv al rocilor, dar are origini secundare. El apare în roci metamorfice, marmure, sau în șisturi. Este, de asemenea, și un produs al alterării hidrotermale a diferitelor minerale, dintre care feldspații, micele, piroxenii, amfibolii, granații etc
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
secundare. El apare în roci metamorfice, marmure, sau în șisturi. Este, de asemenea, și un produs al alterării hidrotermale a diferitelor minerale, dintre care feldspații, micele, piroxenii, amfibolii, granații etc, compunând rocile vulcanice. Roca ce este formată din cuarț și epidot este cunoscută sub denumirea de "epidosit". Cristalele bine dezvoltate se găsesc în multe locuri; în Knappenwand, în apropiere de Großvenediger din Salzburg (aici se găsesc cristale magnifice, negre, cu habitus prismatic lung, în cavități de roci, și în șisturi de
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
este cunoscută sub denumirea de "epidosit". Cristalele bine dezvoltate se găsesc în multe locuri; în Knappenwand, în apropiere de Großvenediger din Salzburg (aici se găsesc cristale magnifice, negre, cu habitus prismatic lung, în cavități de roci, și în șisturi de epidot, cu minerale ca azbestul, adularul, calcitul și apatitul); în valea Ala și Traversella în Piemont; Arendal în Norvegia; Le Bourg-d'Oisans în Dauphiné; Haddam în Connecticut; Inslua Prince of Wales în Alaska (aici cristalele sunt largi, negre-verzui, tabulare, împreună cu roci
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
locuri de descoperire a mineralului, și anume: Salzburg, Carintia, Styria și Tirol, Badersdorf și Sieggraben în Burgenland și în Trattenbach, Aggsbach și Waldviertel din Austria Inferioară; Liebenau în Austria Superioară și Montafon în Vorarlberg. În anul 2011, localitățile în care epidotul putea fi descoperit măsura un număr de 5600 de localități, remarcate prin descoperirea de minerale excelente. Una dintre aceste localități este, ca de exemplu, Sobotin din Cehia, unde s-au descoperit cristale verzi de 14 cm. Pe pereții peșterilor "Untersulzbachtal
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
Totuși, aceste date nu sunt justificate corespunzător pentru a fi luate în considerare. Numele derivă din cuvântul grecesc "epidosis" (επίδοσις), care înseamnă "adunare". Alpinistul austriac Heinrich Harrer relatează în anul 1962 că papuașii din Noua Guinee foloseau varietatea verde de epidot pentru confecționarea unor topoare din piatră. Epidotul a fost descoperit pentru prima dată în 1782 la Le Bourg d'Oisans, în departamanetul Isere, din francez. Însă, la început, probele descoperite s-au crezut a fi de turmalină. Cu toate acestea
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
pentru a fi luate în considerare. Numele derivă din cuvântul grecesc "epidosis" (επίδοσις), care înseamnă "adunare". Alpinistul austriac Heinrich Harrer relatează în anul 1962 că papuașii din Noua Guinee foloseau varietatea verde de epidot pentru confecționarea unor topoare din piatră. Epidotul a fost descoperit pentru prima dată în 1782 la Le Bourg d'Oisans, în departamanetul Isere, din francez. Însă, la început, probele descoperite s-au crezut a fi de turmalină. Cu toate acestea, epidotul a fost descris pentru prima oară
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
pentru confecționarea unor topoare din piatră. Epidotul a fost descoperit pentru prima dată în 1782 la Le Bourg d'Oisans, în departamanetul Isere, din francez. Însă, la început, probele descoperite s-au crezut a fi de turmalină. Cu toate acestea, epidotul a fost descris pentru prima oară de mineralogul francez "René Just Haüy" în anul 1801. Din anul 2001, "Asociația Internațională de Mineralogie" (IMA), utilizând noul sistem de clasificare, epidotul aparține clasei silicați-germanați, subclasa sorosilicați.
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
descoperite s-au crezut a fi de turmalină. Cu toate acestea, epidotul a fost descris pentru prima oară de mineralogul francez "René Just Haüy" în anul 1801. Din anul 2001, "Asociația Internațională de Mineralogie" (IMA), utilizând noul sistem de clasificare, epidotul aparține clasei silicați-germanați, subclasa sorosilicați.
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
mottramit, piromorfit. 8.Silicați (și germanați) : această grupă de minerale este cea mai numeroasă, gruparea tetraedrică [ SiO4]4 stând la baza structurii mineralelor. Exemple: almandin (Fe3Al2(Si3O12)), zircon (ZrSiO 4), andaluzit (Al2SiO5), topaz (Al2SiO4(OH,F)2beril (Be3Al2Si6O18), cordierit (Mg2Al4Si5O18),epidot (Ca2(Al,Fe III ,Mg)3(SiO4)3OH), zoisit(Ca2Al3(SiO4)3(OH) 9.Minerale organice: această categorie de minerale cuprinde sărurile acizilor organici alifatici și aromatici cucarbon, (CnHm) și azot, (de forma amidelor R-X(=O)n-NR'2 sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de titan. b)Mineralele secundare se formează ulterior formării rocii, prin procese metasomatice sau prin alterare hipi sau hipergenă. Minerale secundare pot fi: cuarțul, unii feldspați, unii feldspatoizi, și carbonați. În roci magmatice alte minerale secundare pot fi cele precum : epidotul , cloritul , sericitul , minerale argiloase 7, zeoliții, opalul , calcedonia , hidroxizii de fier, titan , mangan, cupru nativ, etc. Sistematica și nomenclatura rocilor magmatice La începutul secolului al XIX -lea s-au produs primele încercări de clasificare a rocilor magmatice . Acestea au luat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mottramit, piromorfit. 8.Silicați (și germanați) : această grupă de minerale este cea mai numeroasă, gruparea tetraedrică [ SiO4]4 stând la baza structurii mineralelor. Exemple: almandin (Fe3Al2(Si3O12)), zircon (ZrSiO 4), andaluzit (Al2SiO5), topaz (Al2SiO4(OH,F)2beril (Be3Al2Si6O18), cordierit (Mg2Al4Si5O18),epidot (Ca2(Al,Fe III ,Mg)3(SiO4)3OH), zoisit(Ca2Al3(SiO4)3(OH) 9.Minerale organice: această categorie de minerale cuprinde sărurile acizilor organici alifatici și aromatici cucarbon, (CnHm) și azot, (de forma amidelor R-X(=O)n-NR'2 sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de titan. b)Mineralele secundare se formează ulterior formării rocii, prin procese metasomatice sau prin alterare hipi sau hipergenă. Minerale secundare pot fi: cuarțul, unii feldspați, unii feldspatoizi, și carbonați. În roci magmatice alte minerale secundare pot fi cele precum : epidotul , cloritul , sericitul , minerale argiloase 7, zeoliții, opalul , calcedonia , hidroxizii de fier, titan , mangan, cupru nativ, etc. Sistematica și nomenclatura rocilor magmatice La începutul secolului al XIX -lea s-au produs primele încercări de clasificare a rocilor magmatice . Acestea au luat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]