492 matches
-
doar de tine/ mă ajuți/ să buchisesc/ frunza care cere ajutor// îmbracă-mă/ cu primele cuvinte june/ timid le așez pe frunză/ în plutirea-i de vals/ le duce-n patru zări/ numai/ Eu și Tu/ însetați/ la marginea lumii.” Estetismul suav este impregnat cu aerul tare al munților, cu parfumul dimineților de primăvară. Poeta își dorește o viață sacră, atemporală, nesupusă schimbărilor. Volumul de poezie „Îngerii urcă la cer”, semnat de poeta Maria Ileana Belean, în care „privirea se strecoară
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
Verejanu. Vorbind despre importanța omului de literatură, universal, am ținut să confirm prezența poetei Renata Verejanu în procesul de sincronizare a literaturii noastre cu cea universală, astfel încât, grație interpretării operei Domniei Sale, din perspectiva individualității ei autoricești, se reușește, cu profund estetism, să se adopte un poet universal, vizavi de cel care luptă pentru țară, neam, popor și limbă. Este poeta Renata Verejanu, poeta "cuvintelor ,"pedepselor îndelungi" ... Profunzimea acestor figuri de stil este de neconceput. Totuși, avem dreptul să plasăm textele literare
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt bine șlefuit, îndărătul estetismului poetic care conferă scrierii durabilitate și însuflețire, stă de veghe o pasăre neagră, un vis fragil destrămat de întunericul haotic ce poartă cu sine gustul amar al deșertăciunii. Senzația vidului existențial îi întreține poetului George Adrian Popescu starea de agonie
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
dar există o legătură între ele ce nu ne permite a le separa. Astfel resping separația excesivă care sacrifică exigența totalității, dar și contopirea ce anulează specificul.A existat perioade când a degenarat ideea romantică a filosofiei ca poezie în estetism. Din păcate raporturile poeziei cu filosofia au fost deteriorate de “poezia filosofică “practicată de autori mediocri. Înrudirea profundă între formele spiritului, face ca spiritul științific și tehnic să nu disimuleze înrudirea acestora, operând acel scepticism de proastă calitate care anulează
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
și oricărei viziuni realiste- ea păstrează ceva din iluzia radicală a lumii. Fotografia este ireductibilă la estetizarea lucrurilor, este legată de aparența acestora, de evidența lor, de o aparență înșelătoare.Este opusul dublei destinații care i-a fost impusă-realism sau estetism. Aici se desparte complet de imaginea pictată. Singurele opere puternice sunt cele care își interzic să mai joace comedia artei, a esteticii și a culturii. În domeniul gândirii, acestea sunt cele care își interzic să mai joace comedia ideilor, a
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401032844.html [Corola-blog/BlogPost/350556_a_351885]
-
prenumele și s-a semnat, cu același stilou, mai jos, cu scrisul său inconfundabil, optimist, orientat ascendent spre colțul din dreapta, sus, al paginii de titlu: Nicolaețic (scris împreună), 27 aprilie 1958. Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic, din cauza acelui „i“ aflat ca surplus în Nicolae - Nicolaie?» (p. 13). În fața / mâna lui Dumitru Radu Popescu s-a aflat un exemplar („din cele trei-patru, trase-ntâi-și-ntâi, la rotativă“) cu corectura făcută de Nicolae Țic (evident, după discuțiile cu „cenzorul-prim
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
de carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E. Găvănescu / Dat la cules 21. 12. ’57. Bun de tipar 18. 02. ’58. Tiraj 10.500 ex. [...]» (ibid.); așadar, la interogația retorică - «Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare, în anul 1958, nicidecum din cauza vreunui «exces de estetism tipografic, din cauza
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare, în anul 1958, nicidecum din cauza vreunui «exces de estetism tipografic, din cauza acelui „i“...», ci numai din cauza „cantității de rău“ din cele nouă povestiri, având eroi dintre cei ce nu pot fi „model“ / „etalon“ de om de tip nou, de homo sovieticus român (PTGrp, 9 - 62). În „sensul giratoriu“ al
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
recunoașterea simplă, dar tragică a durerii, așa cum o face creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut ignora suferința și durerea și a căutat s-o rezolve într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura, se impunea printr-un prestigiu de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
IMORTALIZA TIMPUL..., de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. În arta lui George Goldhammer (Gyuri, cum îi spun prietenii), timpul nu vorbește, ci tace sau, mai bine zis, este prins într-o irepetabilă ecuație a estetismului interior, acolo unde linia rațiunii se întretaie atât de armonios cu aceea a sufletului. Presupunând că, într-o oarecare zi nefastă din istoria omenirii, destinul acesteia din urmă și-ar îngheța brusc trecerea sa telurică, creațiile visătorului de altădată din
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
știință în interacție directă cu acest substantiv comun numai în aparență ... Citește mai mult În arta lui George Goldhammer (Gyuri, cum îi spun prietenii), timpul nu vorbește, ci tace sau, mai bine zis, este prins într-o irepetabilă ecuație a estetismului interior, acolo unde linia rațiunii se întretaie atât de armonios cu aceea a sufletului. Presupunând că, într-o oarecare zi nefastă din istoria omenirii, destinul acesteia din urmă și-ar îngheța brusc trecerea sa telurică, creațiile visătorului de altădată din
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În arta lui George Goldhammer (Gyuri, cum îi spun prietenii), timpul nu vorbește, ci tace sau, mai bine zis, este prins într-o irepetabilă ecuație a estetismului interior, acolo unde linia rațiunii se întretaie atât de armonios cu aceea a sufletului. Presupunând că, într-o oarecare zi nefastă din istoria omenirii, destinul acesteia din urmă și-ar îngheța brusc trecerea sa telurică, creațiile visătorului de altădată din
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484385526.html [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
de ansamblu, el reevaluează, retextualizează cu luciditate și dorința de restaurare a adevărului istoric, argumentând că perioada postbelică nu a fost un ,,deșert cultural”(Mircea Cărtărescu), nu a fost ilustrată de scriitori „expirați”. „Nu e vorba de un război cu estetismul, reamintind fantoma lui Gherea, ci de reevaluări pe temei estetic, la mai multe mîini, folosind achizițiile criticii literare; și, firește, de recontextualizări (interogînd epoca), ținînd cont, însă, de fluctuațiile recepției și de capricioasa meteorologie politică” - își motivează autorul demersul critic
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
a scenografiei utilizate de Bogdan Georgescu este similară cu cea care a dat naștere celorlalte două părți ale trilogiei: convenția „huis clos”-ului ce privilegiază, prin ocuparea spațiului scenic, schimbarea de roluri ce dau naștere unor tipologii multiple de personaje, estetismul ambiental conferit de vestimentația reprezentativă statuturilor sociale ilustrate. Din distribuția spectacolului fac parte atât studenți actori ai Departamentului de Artă Teatrală, cât și actrițe consacrate ale scenei TNRS: Codruța Vasiu, Cristina Ragos, Ștefania Marola, Cristina Blaga, Alexandra Gavrilov, Alexandra Spătărelu
Aplauze pentru Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105482_a_106774]
-
în oglinda concavă a prezentului, chiar dacă autorul învăluie totul cu abilitate într-o ficțiune cu aparențe de adevăr. Fiecare capitol în parte este extrem de rafinat în descriere, de o concizie a relatării aproape neverosimilă, povestirile sunt îmbibate de imaginație și estetism ca un burete de apă, însă unul întors în registru parodic, uneori grotesc, din care se și naște viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales cuplul picaresc Pătru și
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
prim plan pe cei care proveneau din clasa muncitoare: Neculuță, Păun-Pincio, etc. a încercat să caute germeni la marii clasici („Influența clasei muncitoare în opera lui Eminescu și Caragiale”), a găsit unele începuturi marxiste prin Dobrogeanu-Gherea, Nădejde, A.Toma distrugând „estetismul” lui Maiorescu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, („Critica criticii”) ba și al lui Călinescu retras pentru a i se face lui loc, dintre asistenții căruia Piru și Marino sunt marginalizați, fiind admis doar cel mai poltron și fără operă: George Ivașcu
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, o face pe autoare să trăiască intens momente inedite în acest areal. Autoarea este extrem de rafinată în descriere, făcând ca textul să fie concis în descriere și îmbibate de estetism. Textul scris curat, încărcat de informații, e rupt totuși din cel mai curat spirit globmodernist. Prin această carte, Floarea Cărbune ne convinge că este un prozator admirabil, ce știe să ridice talentul la limita cea mai de sus a cunoașterii
O CARTE LUMINOASĂ DESPRE ŢARA SOARELUI RĂSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/O_carte_luminoasa_despre_tar_al_florin_tene_1363841322.html [Corola-blog/BlogPost/342235_a_343564]
-
celui ce dorește să exploreze, să facă un popas - în acest spațiu încărcat de farmec și mister. Iată un fragment din volum ( plin de poezie și sensibilitate, înnobilând scrierea cu finețea spiritului creator al autorului) care încântă prin rafinamentul și estetismul descrierii unei zile de vară în Arizona: „Încă o zi se apropie de sfârșit. Soarele a coborât spre zenit, iar lumina amurgului îmbracă totul în tonuri de roz, liliachiu, roșu și albastru. În această seară stau de vorbă cu nea
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
actului predării altă elevanță, mai fluidă, spre spirit, fac să se descopere în ei, drumuri necunoscute spre frumusețe. Nu cu toții cultivă expresia profundă a adevărului, în istoria care se predă azi. Profesoara Daniela Mnătăsaru, da! Ea urmărește, descoperă și redă estetismul din acest adevăr. Predarea la clasă a istoriei, de către profesoara Daniela Mătăsaru urmează puncte, străluciri prețioase, direcții rare, viziuni subtile și sublimate, corelații pe bază de exactitate, orientări substanțiale, cu răspunderea sensurilor și deducțiilor. (Aurel V. ZGHERAN - aurel.vzgheran@yahoo
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Profesoara_daniela_matasaru_aurel_v_zgheran_1379954388.html [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
ca un căluț de mare, mic și dichisit și asta m-a convins definitiv. Apoi, Vespa a stat câteva luni la service. Căluțul de mare mic și dichisit a omis să-mi spună unele lucruri despre scuter. Am compensat pecuniar estetismul excesiv care m-a transformat în prada căluțului de mare și iată-mă pe o alcătuire de 4 cai putere cu care mă deplasez mai rapid în oraș decât orice mașină. Croșetez cu nonșalanță șirurile de mașini care așteaptă învinse
Baștan Turbo S. Aștept provincia by https://republica.ro/vand-titlu-nobiliar-in-leasing-bac-tan-turbo-s-ac-tept-provincia [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
e prea devreme”. În cartea Adrianei Butoi, ori de câte ori recitesc o poezie, găsesc noi interpretări și definiri, este inepuizabilă în a direcționa cititorul, în a-i da de gândit, este o lirică de context și abreviere a gândirii sub aura unui estetism actual. De aceea, această carte este încă o lumină în lirica prezentului. Cristina Ștefan, nov, 2015 Referință Bibliografică: Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
pline de stridențe ale veșnicului cosmopolitism mundan nu mai înseamnă, dintr-o dată, nimic. Spre deosebire de alte ținuturi ale Pământului, Bărăganul are identitate precisă și vână, plesnind de cele mai multe ori cu putere în ziduri, în suflet și-n destin. Creație de un estetism cu totul și cu totul aparte a divinității, el întruchipează imaginea perfectă a dezmărginirii, locul unde lumina Cerului coboară totdeauna exact cu aceeași perpendicularitate neobosită a razei în ochiul de piatră rotund al fântânii. Accederea la infinitul de sus al
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484301808.html [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
dar există o legătură între ele ce nu ne permite a le separa. Astfel resping separația excesivă care sacrifică exigența totalității, dar și contopirea ce anulează specificul.A existat perioade când a degenarat ideea romantică a filosofiei ca poezie în estetism. Din păcate raporturile poeziei cu filosofia au fost deteriorate de “poezia filosofică “practicată de autori mediocri. Înrudirea profundă între formele spiritului, face ca spiritul științific și tehnic să nu disimuleze înrudirea acestora, operând acel scepticism de proastă calitate care anulează
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
chiar o dictatură a disciplinei și corectitudinii: „Da, am fost dictator numai cu propria-mi viață”. Este o poziție corectă pentru a ne înțelege pe noi și natura umană. Scrisă curat, într-un stil aderent la plăcerea lecturii, dar nesupus estetismului, ci ideii, cartea este, totodată, o reușită atât în ce privește atitudinea, cât și în ce privește calea deschisă de speranța în ieșirea din paradă către normal. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-jurnal-de-caractere-si-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]