6 matches
-
cu această ocazie, altele în viitor. Din colecția Muzeului (deși județul Mehedinți este privit în întreg că o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
vedea inainte de 1990 câteva colibe din bârne aduse în sat, din Susani. Tot în Susani există tumuli funerari, necercetați arheologic, în locul "la Holumburi". Portul popular din Cizer a fost studiat și documentat în anul 1941 de etnograful Gönyey Sándor. Etnografa Palotay Gertrud a făcut în 1947 o analiză a portului din zona Călatei cuprinzând și portul din Cizer. Un al treilea etnograf, Nagy Jenő, s-a ocupat de analiza portului din Sălaj, amintind și de cel din Cizer, în 1959
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
a terapiei", de o "televiziune confesională", care cultivă, prin personalități precum Oprah Winfrey și cu populara sa emisiune, expunerea vulnerabilității într-o epocă a incertitudinilor (Furedi, vezi bibliografia). În aceeași direcție tinde să bată și teoria "condiției umane bipolare" a etnografei Emily Martin care se referă la societatea americană în special ("expedițiile bipolare" ale maniei și depresiei în cultura americană), la condiția umană în general, afirmând că demonii maniei depresive, ce i-au bântuit pe poeții confesionali, pot fi văzuți la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
anilor '90. După spusele autorului, ea a fost scrisă pentru a combate istoria deformată în timpul regimului comunist și perpetuată încă în manualele "de tranziție", laolaltă cu aceeași "limbă de lemn" a școlii socialiste 233. Proiectul a prins viață la invitația etnografei Irinei Nicolau care, având o îndelungată experiență a interviurilor, a intuit cât de valoros este talentul de povestitor al profesorului. A fost, mai întâi, o înregistrare orală, deci o istorisire în adevăratul sens al cuvântului, rostită de o voce anume
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întîmplătoare pe cît pare distribuția unor roluri cînd este vorba de libertate, moarte și vinovăție". Story-ul este redus la elementele esențiale încă în prima pagină. Eul narator, el însuși personaj (Carlo Kienitz), își amintește de o veche amică, Sybille Sundermann, etnografă care a trăit mai mulți ani cu un dezertor sîrb de etnie romă, Dejan Ferari, cu care a avut un copil. Povestea nefericitului amor este reactivată de lectura necrologului Sybillei, despre care află că a murit înjunghiată de partenerul ei
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
Miroslava-Olga Șandru (în ) (n. 16 mai 1916, Stârcea, Ducatul Bucovinei; d. 25 martie 1983, Rădăuți) a fost o etnografa și folclorista ucraineană din România. Miroslava-Olga Copaciuc s-a născut la 16 mai 1916 în satul Stârcea din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (în prezent satul Stârcea se află în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina), în familia învățătorilor Ioan
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]