926 matches
-
să însemne în contextul postmodernității, secularizant și globalizant, apelul la tradiție? Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești, teme ținând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări și se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezență cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată. Punem acest ciclu de conferințe sub numele și semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
M. Sadoveanu, G. Călinescu, Pamfil Șeicaru, Ovidiu Papadima, Theodor T. Burada ș. a.), el nu s-a cantonat doar în teritoriul literaturii culte, nici numai în cel al culturii scrise; și l-a apropriat și pe cel al literaturii populare, cu etnologie și etnografie cu tot. Activitatea lui scriptică e dublată de una de promovare și stimulare a culturii, materializată îndeosebi într-o susținuta producție editorial de ținută. Cele trei edituri ale sale, „Saeculum I. O“, „Vestala“ și „Saeculum vizual“ (n.a. la
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
5 ore x 5 zile): 2 ore de Religie (Catehism ortodox aprofundat, studiu biblic), 3 ore de Istorie a României, o oră de Istorie Universală, 2 ore de Limba și Literatura română, o oră de Literatură universală, o oră de Etnologie și folclor românesc, o oră de Teoria muzicii, o oră de Istoria Artei (pictură, sculptură, arhitectură, teatru, film), precum și 2 ore de Educație fizică și Sport; - la Ciclul liceal, deci clasele IX-XII (dintr-un total de 30 de ore - 6
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
indiferent de profilul liceului: 2 ore de Religie (Teologie dogmatică ortodoxă, Viețile sfinților, Istoria Bisericii românești), 3 ore de Istorie a României, o oră de Istorie universală, 2 ore de Literatura română, o oră de Literatură universală, o oră de Etnologie și folclor românesc, o oră de Teoria muzicii, o oră de Istoria Artei (pictură, sculptură, arhitectură, teatru, film), precum și 3 ore de Educație fizică și Sport; Copiilor de alte religii sau confesiuni decât Ortodoxia le este asigurat, prin lege, dreptul
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
Soarele și Luna, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari paradigme etice și etosul românesc, 2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart, I, 2010; Solemnitatea ignoranței. Eseurile de la Stuttgart, II, 2012; Iordan Datcu sau a trăi printre și pentru cărți, 2012; Lecturi intermitente, 2013; Crepuscul la Ullervad
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
noilor realități de după Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Știri Încep înscrierile la Atelierul de creativitate de la MȚR anul școlar 2011-2012. Atelierul de creativitate al MȚR se pregătește cu teme noi pentru grupe de copiii din școli, licee, fundații, la lecții de etnologie, desenat, pictat, inventat povești, calendar creștin, teatru de marionete, fotografiat, vizite și lucru în sălile muzeului. Atelierele încep marți, 3 octombrie. Cost bilete: 3 lei de persoană pentru grupuri școlare. Informații și înscrieri la telefon 021.317.96.59. ### ATELIERE
Atelierele de creativitate de la MTR by http://www.zilesinopti.ro/articole/815/atelierele-de-creativitate-de-la-mtr [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
creștin, teatru de marionete, fotografiat, vizite și lucru în sălile muzeului. Atelierele încep marți, 3 octombrie. Cost bilete: 3 lei de persoană pentru grupuri școlare. Informații și înscrieri la telefon 021.317.96.59. ### ATELIERE CU RUXANDRA GRIGORESCU Lecții de etnologie, desen, pictură, cusături cu ațe și mărgele pentru copii de la 7 ani. Teme: memoria - primele amintiri, amintiri din copilărie, schimb de amintiri, care este prima poveste pe care v-o amintiți, ce ne amintim, ce uităm, cum am fii fără
Atelierele de creativitate de la MTR by http://www.zilesinopti.ro/articole/815/atelierele-de-creativitate-de-la-mtr [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
și literatura veche (2003), adună și siste �matizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
sărbătorilor de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor suscită controverse și încă multe mistere hermeneutice. Referințe bibliografice: 1. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 2. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. 3. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. 4. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea lumii, Editura Sigma, București, 2000. Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, București, 1993. Referință Bibliografică: Obicei și sens
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Munților Apuseni și este o figură marcantă, mai ales că este foarte tânăr și dorește să ducă mai departe tradiția populară zonală. Impresionate sunt cercetările domniei sale în acest domeniu pentru că trebuie să menționez faptul că este absolvent al secției de etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”. După terminarea facultății, s-a înscris la masterat, la secția „Istoria și socio-antropologia epocii moderne” a Universitătății Babeș-Bolyai și la departamentul de Studii Sud - Est Europene „Südosteuropastudien” Friedrich Schiller Universität din
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1452567284.html [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
Institutul Cultural Român de la Londra împreună cu prestigiosul muzeu de antropologie și etnologie Horniman lansează, pe 3 octombrie 2014, cel mai amplu program de celebrare a artei și culturii populare românești organizat până în prezent în capitala Marii Britanii, însumând o serie de evenimente care se vor desfășura în incinta muzeului, precum și în grădinile acestuia
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie by http://uzp.org.ro/primul-proiect-de-amploare-dedicat-culturii-traditionale-romanesti-in-marea-britanie/ [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE (studii de antropologie atitudinală și etnologie aplicată) Motto: „E multă frumusete în lume dar oamenii orbi nu o văd. Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât pentru a o învinge a fost nevoie de marea dragoste și jertfă a Dumnezeului întrupat.” (Ernest Bernea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
im Kleinen. In: Deutsches Kulturforum ostliches Europa, Postdam/Koordinierung Ostmittel - und Südosteuropa am Museum Europäische Kulturen, Berlin (Hgg.): Frank Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Eu am optat să mă îndrept spre presă. Nu știu dacă aș avea răbdare cu copiii. Cu toate că uneori nu mai am răbdare nici în presă. Visez să mă îndrept spre cercetarea tradițiilor. În acest sens fac și un masterat în etnologie. Da, mi-ar plăcea să aflu mai multe despre țăranul român, lucruri pe care să le arhivez pentru generațiile următoare. Avem tradiții cu care putem să ne fălim întregii lumi. Ar trebui să îngenunchiem în fața țăranului. Mă deranjează când unii
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_taina_scrisului_24_menut_maximinian_1345037540.html [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
promovare a scrisului vom fi oameni fericiți. Până atunci ne pierdem în anonimatul provincial. Am pus accentul pe proza jurnalistică, mai puțin abordată la Bistrița, însă bine receptată de critica de specialitate din capitală. Nu am uitat de cărțile de etnologie, cu care merg în paralel. Sunt un tip al contrariilor, iubesc presa, de care nu m-aș despărți, iubesc atât creionul și izul cernelii, dar și sticla. Lucrez așadar și în presa scrisă, dar și în televiziune. Iubesc tradițiile cărora
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_taina_scrisului_24_menut_maximinian_1345037540.html [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Munților Apuseni și este o figură marcantă, mai ales că este foarte tânăr și dorește să ducă mai departe tradiția populară zonală. Impresionate sunt cercetările domniei sale în acest domeniu pentru că trebuie să menționez faptul că este absolvent al secției de etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ,,Babeș-Bolyai”, după terminarea facultății, s-a înscris la masterat, la secția „Istoria și socio-antropologia epocii moderne” a Universitătății Babeș-Bolyai și la departamentul de Studii Sud - Est Europene „Südosteuropastudien” Friedrich Schiller Universität din
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC UNIREA by http://uzp.org.ro/mica-unire-sarbatorita-in-cadrul-cerculul-cultural-romano-austriac-unirea/ [Corola-blog/BlogPost/93047_a_94339]
-
care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
1970), Spiritul critic în cultura românească, Iași, Editura Junimea. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. Maiorescu, Titu, (1882), Literatura română și străinătatea, în Rrevista Convorbiri literare. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea lumii, Editura Sigma, București, 2000. Petrescu, Camil, (1936), Suflet național, în Teze și antiteze, București. Referință Bibliografică: TAINE ALE IDENTITĂȚII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEȘTI / Ștefan Lucian Mureșanu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Ion Taloș este, așa cum afirma despre Eminescu Tudor Arghezi, ,,ca și cum ai strigă într-o peșteră vastă” - e imposibil să nu ajungă înapoi ecoul numeroaselor studii și articole, monografii și bibliografii, ediții, referate și comunicări științifice, traduceri și interviuri, fără de care etnologia românească ar fi ,,măi altfel și mai săracă”. Totuși, am ales să vorbim - acum și aici - deocamdată în șoaptă, discret, așa cum nu numai savantul, ci și omul Ion Taloș persistă în memoria colaboratorilor, a discipolilor, a marilor prieteni (printre care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Alină Branda, Ion Cuceu, Editura Fundației pentru Studii Europene, Editura Mega, Cluj-Napoca). Discipol al lui Ion Mușlea, care vedea de timpuriu în el ,,unul dintre cei mai dotați cercetători ai folclorului nostru”, Ion Taloș reprezintă unul dintre reperele esențiale pentru etnologia românească și europeană, contribuind decisiv la fixarea unor teme, la trasarea unor căi de investigare a folclorului nostru în context balcanic, elaborând studii-reper fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice. Semnând în prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]