105 matches
-
o sănătate excelentă, dar apoi o scădere graduală a vitalității a devenit perceptibilă. A continuat însă să predea până în ianuarie 1597. Cea mai tristă experiență a bătrâneții sale a fost convertirea regelui Henric al IV-lea la catolicism, în ciuda înflăcăratelor exortații ale lui Beza (1593). În mod destul de ciudat, în 1596 iezuiții se pare că au răspândit vestea în Germania, Franța, Anglia și Italia cum că Beza și Biserica din Geneva se întorseseră în sânul catolicismului; Beza a replicat cu o
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece bolnavii, să învie morții, să deschidă urechile surzilor, să lumineze ochii orbilor și să izgonească duhurile rele. Prin gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El a venit
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mai mare poet al perioadei patristice, în „Imnurile către Iulian al Sabei”21, celebrează fecioara sub forma unui vultur care zboară în înalturi, într-un pasaj în care vorbește despre întâlnirea din ceruri cu „crucea luminii”. Aparițiile vulturului includ și exortația către suflet să se lase atras către Duhul Sfânt din „Cântul Învățăturii 75”: „Lasă sufletul să încerce pe orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
318 sq. Sfântul Macarie. Procedând astfel, Sfântul Macarie include o puternică imagine poetică, a sufletului înaripat zburând în prezența lui Dumnezeu. Utilizarea de către Sfântul Macarie a imagisticii zborului este disociată de orice pasaj sau scop exegetic, ținând doar de domeniul exortației și al inspirației. Fiind astfel, este dificil să se adune toate filoanele de inspirație pentru a se furniza o interpretare globală. Tabloul sufletului în zbor este unul al sufletului în libertate și protejat, fiind vorba de eliberarea de greutățile distragerilor
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
spitale pe care le-a pus sub conducerea a doi preoți cucernici. Ioan a cercetat registrele iconomului și, găsind că unele cheltuieli nu se făceau în folosul Bisericii, a cerut ca acestea să fie sistate.22 Celor bogați le adresează exortații la mărinimie, dărnicie și modestie, în același timp mângâind și îmbărbătând pe săraci. Intrând la un moment dat într-un conflict cu Gainas, un general tiran, de neam scit de care se temea și împăratul 23 și care, arian fiind
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
dintre ficțiune și discursul non-ficțional. Așadar, „capcana realismului” nu rezidă - după părerea teoreticianului american - atât „în rigiditatea convențiilor lui, cât în aceea că, sprijinit cum este de teoria lui, poate anula orice distincție dintre artă și transmiterea de informații sau exortația practică”168. Desigur, intră în joc aici și contextul istoric, fiindcă, după cum știm, nu toate epocile înțeleg în aceiași termeni literaritatea, conceptul căpătând, în timp, accepțiuni considerabil diferite. Într-o cercetare care are în vedere, printre altele, relevanța conceptului de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
scuturat că de o povară de bogăția pământeasca, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul în nor (I Țes., 4, 16)”{\cîte 54}. Sfanțul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul sau, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai tarziu, pe când se află în fruntea Bisericii capadociene
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
o bogată formațiune culturală”. Absența unui program estetic, suplinit, în diverse etape, de comandamente ideologice, lipsa de discernământ critic au făcut ca, adesea, lângă nume de primă mărime, paginile S. să găzduiască produse literare ale unor manufacturieri veleitari, în timp ce vehementele exortații din articolele de direcție rămâneau fără urmare și fără acoperire. Totuși, prin repetatele apeluri la inspirație națională, la patriotism și militantism cultural, la evitarea imitației servile a unor modele străine, S. a jucat un rol meritoriu în climatul cultural de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Cuvântului este prezentată deja în di-ferite forme: - vestire-evanghelizare (cfr. Mc 1,14-14; Mt 10,7; Lc 9,2; Fap 2,36); - profeție (cfr. Fap 2,17-18); In 15,12-15); - cateheză și doctrină (cfr. 1Cor 11,23-26; Mt 5-7; 1Cor 15); - exortație (cfr. 1Tim 4,13; Rom 12,8); - mărturie (cfr. In 20,24-31; 1Tim 1,12-17). De aceea, preotul repetă învățătura salvifică primită și o face cu îndrăzneală (cfr. Fap 28,31) și sub inspirația Spiritului (cfr. Fap 1,8). Nu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ignoranți în ceea ce privește învățătura creștină și legat de această responsabilitate, neîmplinirea muncii sale pe care o resimte cu o amărăciune manifestă: „de unde trebuie să înceapă și până unde trebuie să țină expunerea și odata terminată aceasta, dacă trebuie să folosim o exortație sau numai învățăturile pe care, respectându-le, cel căruia îi vorbim să cunoască și să intre în tainele vieții creștine și ale mărturisirii de credință”. Așteptările diaconului au fost desigur întrecute cu râvna și competența episcopului său, care îi răspunde
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ei ceea ce li se spune”. Prelegerea trebuie pregătită temeinic, pentru a se evita improvizația, după un anumit plan, asemănător celui prezentat de Fericitul Augustin: „voi trata, așa cum îmi inspiră Dumnezeu, mai întâi despre forma expunerii, (...) apoi despre porunci și despre exortație și, în sfârșit, despre cum poate fi dobândită bucuria”. Profesorul de religie va ține cont de momentul organizatoric: „dacă discuția va fi scurtă sau locul de întrunire nepotrivit, să asculte în picioare, dar numai când sunt mulți cei care ascultă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
din Fondul principal de sentimente (1978), Treizeci și cinci de poeme sub scut (1979), Răsunet peste țară (1985), croite din același „elan” al idealurilor „revoluționare”, au în comun discursul definit prin oralitate, refrene mobilizatoare, ton familiar, patetic, prezența lozincilor, a exclamațiilor și exortațiilor. Romantismul al cărui adept se declară S. este unul strict retoric: „Sinceritatea mea e-ades tăioasă / Ca lama unei săbii de Damasc/[...] Nedezmințit romantic viața-ntreagă / De tânăr sunt profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune mărturie pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
nu va obține nimic”. Trăirea unei vieți consacrate fericite deschide inima și mintea spre tot ceea ce va fi dat „din abundență”. Iată de ce fiecare istorie umană este o istorie a fericirii, deoarece nu este rezultatul unei formule morale sau a exortațiilor pioase, ci mai degrabă o metodă de viață cu parametri de observare și de discernământ, dar mereu o metodă de viață trăită, întrucât fiecare poate să primească de la existență forța pentru a putea continua drumul către cel care-i cheamă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ocupă de viața altora. „Exerciți grija față de suflete? Nu neglija pentru acest lucru grija față de tine” le spunea sfântul Carol Borromeu preoților săi. A ținti spre inima fericirii, pentru cei care au profesat consacrarea totală lui Dumnezeu, înseamnă acceptarea acestei exortații și transpunerea ei continuă și coerentă în viața de zi cu zi, lucru ce cere veghere și conștientizare. Acest aspect comportă, pe mai departe, o maturizare permanentă care să educe individul să realizeze în mod constant valorile supreme ale dezvoltării
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nestorianismul era descris ca părintele pelagianismului. O tematică analoagă are poemul lui Pseudo-Prosper dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Gallia răvășită de invaziile barbarilor, trece la exortația propriu-zisă și, folosind distihul elegiac, o îndeamnă pe femeie să renunțe la toate deșertăciunile lumii și să se dăruiască lui Dumnezeu, practicînd abstinența împreună cu soțul său. Poemul are o tonalitate gravă și senină și e străbătut de o autentică forță
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din optsprezece și a doua din șaizeci și patru de epistole. Aceste scrisori nu prezintă mare interes; Ruricius nu era înzestrat pentru speculația teologică; cele mai multe scrisori au fost trimise unor episcopi prieteni și cuprind saluturi sau felicitări; altele conțin mustrări, exortații sau pilde. Ruricius era de origine nobilă și a fost prietenul lui Sidonius Apollinaris, un episcop cunoscut mai mult pentru scrierile sale cu tematică profană decît pentru activitatea de literat creștin, așa cum vom vedea. La sfatul lui Faustus, soția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
admirabil cîteodată; autorul vrea să evite excesul de retorică. Unele surse vechi îi atribuie și alte opere, astăzi pierdute, cum ar fi o scriere Despre natura sufletului (De natura animae), o alta Despre educația fecioarelor (De virginibus Instituendis) și o Exortație pentru disprețuirea lumii și a lucrurilor trecătoare (De contemptu mundi ac rerum transiturarum). Bibliografie. Ediții: PL 59. Traduceri: CTP 64, 1987 (M. Spinelli). Studii: A. Solignac, Les fragments du „de natura animae” de Pomère, BLE 75 (1974) 41-60; C. Tibiletti
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scris de el apar frecvente referiri la invaziile barbarilor, ceea ce îl plasează în primele decenii ale secolului al V-lea. Cîntul de învățătură este format din două cărți și este compus în distihuri elegiace, un metru potrivit pentru meditație și exortația morală. Poetul vrea să arate căile ce trebuie urmate pentru a merita viața eternă, de care nenorocirile din prezent ar trebui să-l apropie tot mai mult pe creștin: de aceea, întregul poem este înțesat de motive moralizatoare și didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în 507 sau 508. Cum lesne ne putem închipui, și aici lauda regelui got nu are limite, chiar dacă aceea era practica normală în panegirice, care porneau de la date obiective pentru a preamări figura personajului vizat. Ennodius a mai compus o Exortație didactică (Paraenesis didascalica) în 511, în proză și versuri, în care îndeamnă doi tineri să se îngrijească mai mult de educația lor, practicînd viața și virtuțile creștine și dedicîndu-se în același timp studiului artelor liberale, în special al retoricii. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de propriile superstiții și contradicții, îi datorează lui Moise cunoașterea unor fragmente de adevăr despre Dumnezeu. Cînd construiește această argumentație, Chiril se inspiră în mod flagrant din cărțile VII-XV ale Pregătirii evanghelice și din Cronica lui Eusebiu, ca și din Exortația către greci, în mod fals atribuită lui Iustin. Cărțile II-V se ocupă de interpretarea pe care Iulian o dă Legii lui Moise. în cărțile VI și VII este respinsă opoziția instituită de Iulian între istoria și cultura grecilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aceștia nu‑i Învrednicește de vreun răspuns !”74 Nouă celor de astăzi, pentru ca să nu ne arătăm indolenți și nesimțitori față de jertfa nemeritată dar asumată și Îndu‑ rată de Mântuitorul pentru noi și pentru mântuirea noastră, Sfinții Părinți ne lansează ferme exortații la a conștien‑ tiza că și păcatele noastre sunt răni și spini În trupul Mântuitorului, drept urmare trebuie să le lepădăm pentru ca să‑L putem urma cu toată ființa noastră pe Bunul Mântuitor. Suntem Îndemnați să nu uităm că ziua de vineri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
două dintre cele mai frumoase virtuți : smerenia și dragostea, virtuți care au caracterizat și pe Fiul lui Dumnezeu Întrupat, dorind să‑i Înflăcăreze pe ascultătorii săi și să‑i deprindă a fi cultivatori desăvârșiți ai dragostei de semeni, lansează următoarea exortație : „Prețul grâului sunt banii tăi, prețul pământurilor e argintul tău, prețul perlei e aurul tău, prețul dragostei ești tu Însuți (...) Dacă vrei să ai dragoste, caută‑te și descopere‑te”84. Tema dragostei de aproapele este o constantă a gândirii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prea mult În seamă curenții puternici și valurile tumultoase ale mării. La fel și noi, cu cât ne fixăm atenția În mod excesiv doar asupra suferinței, cu atât mai mult ne cufundăm În ea. De aceea e necesar să urmăm exortația lui Hristos. Răs‑ punsul Său la frica și deznădejdea apostolilor este : „Îndrăz‑ niți, Eu sunt ; nu vă temeți !”, iar dojana fină adusă Apostolului Petru este valabilă și În cazul nostru În clipa când suferința devine descurajantă : „Puțin credinciosule, pentru ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Grigorie al Nyssei și pe sora sa, slăvita Macrina, care, „deși febra Îi topise puterile firii și o apropia de moarte, ca răcorită de rouă, fără piedică, contempla cele divine”204. În scrierile patristice, i se lansează celui bolnav diverse exortații pentru a se „lupta” ca să‑și câștige mulțumirea „În toate”, căci atunci puterea Celui Prea Înalt Îl va umbri (Luca 1, 11) și Își va afla odihna sufletului. Bolnavul care a deslușit Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
190 Suferința și creșterea spirituală decât În Înțelegerea suferinței sau În modul cum poate fi ea răbdată și valorificată, prin credință. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum. Textele patristice ne lansează În acest sens o exortație la introspecție, la meditația profundă și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiții și pe para‑ digmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilită‑ ții, nestatorniciei și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om Începutul căii de a‑și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]