48 matches
-
mediu ale economiei UE și că este hotărât să facă tot posibilul pentru a stimula ocuparea forței de muncă și creșterea, este totuși un lucru surprinzător. Hotărât să facă ce anume? Ordinea de zi pentru acest Consiliu a fost deja expurgată de orice fel de propunere care ar putea avea legătură cu ocuparea forței de muncă. Această chestiune a fost amânată pentru luna mai. La urma urmei, reuniunea la nivel înalt privind ocuparea forței de muncă din luna mai a fost
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de sticlă se definește ca o scriere autentică, prin zecile de secvențe alăturate ca în orice scriere de acțiune!, cu mai puțină originalitate din cauza infiltrațiilor teoretice, stringent de vizibile. I-aș apropia scrierea de unele romane ale lui Nicolae Breban, expurgat de anumite pasaje sau chiar capitole întregi. Pentru latura psihologiei aplicate în literatură, lui Ion Catrina îi pot sta la dispoziție alte romane ale lui Augustin Buzura. Continuarea în "ciclul" psihologic nu se poate face decât după o documentare serioasă
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
festivaluri de creație literară pentru copii de la Urziceni. Victoria Milescu a fost organizator și moderator al „Întîlnirilor cu scriitori” de la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București (2009-2014). Despre poezia sa, poetul Cezar Ivănescu scria în prefața cărții „Inimă de iepure”: „"Expurgată de sentimentalism și pitoresc, poezia Victoriei Milescu reprezintă sunetul cel mai pur al unui lirism profund, în linia lui Montale, în care biograficul, drama existențială, în general, sunt inserate într-o vertiginoasă dramă cosmică...Nu în ultimul rând, aș vrea
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
din absoluta euforie a inconștientului care se dă drept conștient, din metafizica lui radicală, fantomatică, grefată pe o contradicție funciară pe care geniul lui Caragiale a știut s-o "prindă" cu o precizie inegalabilă. E o situație-limită când realul e expurgat total și înlocuit cu simbolul. Simbolul este unica realitate pentru personajele lui Caragiale. Ele trăiesc sub imperiul unei mistici a realului și nu realul însuși" (p. 77-78). Și mai încolo: "Caragiale descoperă inconștientul în văzul lumii, acolo unde nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
capătă aripi, frazele vibrează. Poematică este însăși structura romanului, dar unele pasaje posedă o încărcătură lirică specială, putând fi izolate, asemenea unei strofe. Stancu e efectiv un copil al câmpiei Dunării și-și scoate - cum mărturisește - poezia dintr-o biografie expurgată de anecdotică. Se zbate în versurile lui o energie vitală debordantă; vocația poetică e trăită ca o nevoie imperioasă de fapte cu țel nebulos; un neastâmpăr obscur nu-și află cauza și se transformă adesea în tânjire dureroasă. Dezrădăcinarea sufletului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
cărui neașteptată Întrupare Îi provoacă mamei Suferința, Zbuciumul, Stupoarea și Îndoiala. Această Tetradă a relelor, a căror identitate este stabilită altundeva mai precis drept Ignoranța, Durerea, Neliniștea și Stupoarea 31, se află la originea materiei. Prin intervenția eonilor, Sophia este expurgată de Intenție și de Patimă, care rămîn În afara Pleromei, În vreme ce Sophia este readusă printre semenii ei32. Intenția-Patimă, numită Ahamot, Încearcă zadarnic să pătrundă În Pleromă, la ale cărei lumini rîvnește, deoarece chiar inferioară fiind, mai păstrează totuși o anumită „aromă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii. Faptul acesta (al inițiativei reformate) nu știrbește cu nimic importanța celor două demersuri cărturărești, care au fost repede expurgate de deformări reformate și integrate efortului general al cărturarilor și oamenilor bisericii românești de a ajunge la o Biblie în limba națională. Biserica ortodoxă a știut să profite de aceste deschideri spre a-și afirma autonomia, autonomie la care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
mai neplăcută vederii unui om viu este imunda, amorfa, inomabila băltoacă putrefiată. Iremediabila murdărie. Imaginea fizică, dublul dublat, mă protejează de ce e mai rău, spectacolul distrugător al putrefacției. Piatra înăbușă putreziciunea prin solid, transcende josnicia prin marmură sau obsidian. Stela expurgă răul prin spectacolul lui. Catharsis optic. Într-o populație de profiluri precum cea prezentată de imageria ceramică greacă, Gorgona (la fel ca Dionysos) este arătată din față, în pragul regatului Persefonei. Faciesul malefic cu ochi ucigători este exorcizat prin imagine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o scrisoare cu aceeași grijă cu care își redactează cărțile. Dar eu nu am timp de așa ceva”2. În mod inexplicabil, tocmai acest pasaj 3, mai ales paranteza, unde nu întâmplător Stig Wikander este enumerat după Raffaele Pettazzoni, a fost expurgat din versiunile franceză și română ale Jurnalului lui Eliade. Însemnarea datează dintr-o perioadă în care, dacă Eliade coresponda cu cineva în mod constant și abundent, atunci aceia erau tocmai cei doi menționați. Ambele corpusuri, cel cu Pettazzoni și de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Liviu Ioan Stoiciu din faza lui cinică. Alții consideră că hipermodernismul este chiar echivalentul postmodernismului, dar adus într-un ritm accelerat de evoluție, cu metamorfoze rapide ale simbolurilor, stresante până la sufocare, încât simulacrele tind să construiască o lume absolut fictivă, expurgată de orice referențial identitar. Eul se diluează apocaliptic până la dispariție, tinzând către un grad zero al sinelui. Este ceea ce am putea numi idealul lui Nimeni, masca pură în spatele căreia tronează nimicul. După Mihail Diaconescu, un hipermodernist, în acest înțeles, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fie puțin frecvente. Citatele și cuvintele unui interlocutor se pun Între ghilimele. În paranteze unghiulare < > se pun literele și cuvintele care lipsesc În codice și sînt adău gate prin conjectură; În paranteze drepte [ ] se pun literele și cuvintele tradiției directe expurgate de editor. O serie de asteriscuri indică presupunerea unei lacune În text; lacunele din tradiția manuscrisă trebuie sem nalate Însă În aparatul critic. Consensul este aproape unanim În editarea tradiției manu scrise; pentru textele papiriacee Încă nu există un acord
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
aceeași devoțiune, s-a aplecat și asupra lui Aron Cotruș, căruia i-a prefațat mai întâi ediția de Versuri (1978) și apoi i-a consacrat studiul Resurecția unui poet (1981). Noua ediție (1995) reprezintă forma structural revăzută a studiului anterior, expurgată de concesiile dogmatice și restabilind profilul real al poetului. Criticul descifrează mesajul poeziilor lui Aron Cotruș, le sistematizează sensurile pe coordonatele unor teme și motive centrale, le relevă simbolurile caracteristice, precizând că toate acestea converg spre conturarea unui profil armonios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
realistă". Ceea ce determină genul, dictînd natura sa constitutivă, ar fi aspirația mimetică, voința de a simula, veridic, viața. Romanul se va opune, în vîrstele sale "obiective", înclinațiilor timpurii pentru "romanesc", pentru istorii extraordinare, sau pentru lirism, de care realismul va expurga discursul epic. Fiecare din aceste trăsături îl depărtează mai mult sau mai puțin de garanția credibilității. Putem asocia, așadar, programului realist (și naturalist) expresia împotrivirii față de ceea ce a fost considerat "romanescul" literar. Verosimilul, credibilitatea imaginii asupra lumii înfățișate sînt corelate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
el, pasajele eliminate nu au fost introduse. În ediția din 1975, când actorii marii iubiri dispăruseră de pe scena vieții, redarea integrală a scrisorilor trebuia făcută. Faptul regretabil este că și din jurnalul Corei Irineu numele lui Constantin Beldie a fost expurgat cu aceeași tenacitate, ope rație care astăzi nu-și mai găsește justificarea. Ce-ai avut cu Beldie, domnule Petre Pascu? La 11 februarie 1924 dimineața, Cora Irineu se sinucide, cu un glonț de revolver, la vârsta de 34 de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dovedit ca om și ca autor, sub dictatură, o atitudine de luptă și de vigilență sans faille, fără reproș, „pilduitoare”, nu-i așa, pentru „așa-zișii mari scriitori” care făcuseră „rușinoase compromisuri cu puterea”. Și nu numai numele meu era „expurgat” cu grijă de pe prima pagină, ca și din interiorul revistei 22, dar și al celor decretați - de către cine?! - ca personae non grata, „suspecți” d.p.d.v. al noii corectitudini politico-culturale, cei citați mai sus, E. Simion, M. Sorescu, Valeriu Cristea sau Fănuș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Alexandru George, moralmente, un "rezistent" care n-a făcut niciun compromis cu regimul comunist, omul care m-a onorat mai bine de douăzeci și cinci de ani cu o prietenie de o mare noblețe. Plină de idei, doctă cu măsură, inspirată și expurgată de orice lest ori scorii, opera critică a lui Alexandru George, mai mult chiar decât a lui Vladimir Streinu (foarte iubit de mine și el) rămâne în continuare modelul de urmat. Strict omenește, mi-ar fi plăcut să semăn (dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și artificios. O evoluție evidentă marchează Amor încuiat (1933), care anunță performanța epică din Calea Văcărești. În Amor încuiat, atmosfera cartierului evreiesc este surprinsă mult mai sugestiv, într-o acțiune mai densă și mai bine echilibrată, transpusă într-o narațiune expurgată de stridențe și artificiozități stilistice. Personajul central, Fuhn, este și el, într-un anume sens, condamnat să nu își poată împlini idealul erotic. Prin Calea Văcărești P. se încadrează într-o arie tematică specifică prozei românești, și anume realitatea insolită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
momentul intrării țării în război. Atmosfera de ostilitate deschisă față de gazetarii „colaboraționiști”, instalată după încetarea conflagrației mondiale, a făcut ca la începutul anului 1919 să planeze îndoieli asupra oportunității reapariției V.r. Inițial s-a optat pentru un bimensual care, expurgat de orice ideologie, să o continue, sub un titlu nou, „Însemnări literare”, cu o conducere „necompromisă”. Revenirea la normalitate și mai ales necesitățile momentului au făcut ca soluția să fie doar provizorie, către sfârșitul anului fiind demarate pregătiri pentru reluarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
este agresată în permanență: "Totalitarismul înseamnă, poate, mai presus de orice, o continuă agresare a memoriei individuale și sociale. Este un efort sistematic întreținut de organizare a unei industrii a amneziei, o acțiune de instituționalizare a uitării. Faptele reale sunt expurgate de adevăratele lor semnificații și devin contrariul a ceea ce au fost ele în realitate"247. Ceea ce trebuie reținut cu privire la regimul totalitar este duplicitatea politicii sale, desfășurarea acesteia făcându-se pe două planuri: unul oficial, denaturat și celălalt ascuns, real, aplicat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, au devenit aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva în urmă, imaginea, expurgată de orice descriptivism, a devenit mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decît consecința unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit în semn imponderabil și în urmă crepusculară
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
lui Croh, în acele momente când semnele rezistenței culturale nu puteau să se manifeste decât în mod timorat, înseamnă a nu vedea rolul pe care criticul l-a jucat realmente în viața noastră literară.” Cu același respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul lui de inginer hotarnic șcareț măsura parcă latifundii literare proprii.” În general, caracterizările conclusive ale lui Ștefan Aug.
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
Gabriel Coșoveanu Mirel Brateș, Alibi cu Rebecca, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2012, 114 pag. O viață cuprinsă între nevoia ireductibilă de independență, înregimentarea în aparatul securistic al regimului comunist și înclinarea spre autocomentarea demnă, expurgată de clișeele bovarismului, iată „conținutul” unui jurnal en miettes care funcționează romanesc. Avem un protocol epic, acela al jurnalului lăsat de cea mai tânără dintre cele patru surori ale mamei autorului, unde mărturisirile - aspecte erotice, de rang intim, sau, mult
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
această operă însăși". Sublimă nouă întruchipare a operei, grație unui vampirism nu al criticului, ci al operei, care supraviețuiește absorbind sîngele moral al celui ce-o trece prin cifrul personalității sale, asigurîndu-i resurecția. Istoria nu va fi în măsură a expurga de azi pe mîine tarele noastre caracteristice - Despre trecutul literaturii noastre și viciile "contactului nostru genuin cu valorile estetice" v-ați exprimat în mod repetat și generos. Pentru prezent, am putea vorbi și despre o oboseală a începutului de secol
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
endemici, de sorginte nu doar comunistă ci și fanariotă ori chiar cu mai lungi rădăcini balcanice, ale obștii noastre stigmatizate de un set de moravuri dubioase, între care oportunismul nu ocupă ultimul loc. Istoria nu va fi în măsură a expurga de azi pe mîine tarele noastre caracteristice. Putem să ne facem că nu le vedem, să ne complacem în ele "făcîndu-ne că lucrăm", conform memorabilei vorbe atașate bardului, împotriva lor, sau, la fel de bine, putem să le vituperăm cu mînie cioraniană
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
în mijlocul căruia căzusem ca o eroare" constată personajul narator din Întîmplări în irealitatea imediată cu acea liniște vecină cu perplexitatea care drapează, în doar cîteva cute ale simplității de expresie, cele mai complexe și contrariante dileme existențiale. Este stilul stăpînit, expurgat de lamento-uri și clișee patetice al lui M. Blecher, de la a cărui moarte se împlinesc, la sfîrșitul acestei luni, 65 de ani. Născut la 8 septembrie 1909 în familia unui negustor de porțelanuri, M. Blecher urmează școala primară și
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]